Page 61 - 1959-09

Huneár,
urnisocialismului Cuvîntarea tovarăşului
Anul XI Nr. 1473
O iniţiativă care merită
mai multă afenfie
De curînd, în rîndurile mun­
citorilor din regiunea noastră a
început să-şi tacă loc o nouă
iniţiativă menită să sporească
avîntul luptei pentru îndeplini­
rea sarcinilor de pflan. Este vor­
ba de iniţiativa aplicată pentru
prima dată de muncitoarea so­
vietică — Gaganova* al cărui
exemplu a fost urmat la noi în
ţară de Nicolae Militam şi de
alţi muncitori de frunte, de a
prelua conducerea echipelor ca­
re obţin rezultate mai slabe în
producţie.
Această iniţiativă a fost îm­
brăţişată cu căldură' în preaj­
ma celei de-a XV-a aniversări a
eliberării patriei, de către mai
mulţi muncitori fruntaşi din re­
giunea noastră, printre care se
numără, minerii fruntaşi Aurel
Cristea de la mina Aninoasa şi
loan Enăşcău de la mina Te-
liuc.
Despre importanţa şi necesi­
tatea extinderii acestei iniţiative
vorbesc de Ta sine rezuliateile
obţinute de brigăzile a căror
conducere a fost preluată de
cei. doi mineri' amintiţi.
De la preluarea conducerii de
către Aurfol Cristea, brigada în
fruntea căreia se află în pre­
zent acest miner destoinic, spre
deosebire de trecut, cinci rămî-
nea sub sarcinile de plan, în
prezent ea obţine rezultate cu
30-40 (la sută mai mari. Numai
în ziua de 14 septembrie dîn
noul abataj al lui Cristea au
luat drumul 190 vagone-
te, ceea ce reprezintă o însem­
nată depăşire a planului. Este
important de menţionat că ve­
Ce spun cifrele w w i
De multe ori o cifră nu
spune nimic. Chiar dacă, spre
exemplu, cifra despre care
vorbim ar fi 20.000. Dar da­
că precizăm că 20.000 repre­
zintă numărul tonelor de fon­
tă date peste plan de furna-
liştii hunedoreni în opt luni
şi jumătate, cifra aceasta
spune foarte mult. In ea se
poate citi un roman întreg.
Chiar şi cei care n-au fost
niciodată la
Hunedoara îşi
pot da seama
că 20.000 to­
ne fontă peste
plan este re­
zultatul unei lupte încordate, cuvînl dat se respectă,
pe care oamenii Hunedoarei
noi au dat-o cu metalul. Ci­ Recent, am primit vestea
fra aceasta reprezintă rodul că un alt colectiv al combi­
străduinţelor unui inimos co­ natului hunedorean a trecut
lectiv în decursul a aproape
trei trimestre. In fine, cifra
aceasta reprezintă un impor­
tant pas pe care hunedorenii
l-au făcut în întrecerea lor
cu siderurgiştii din Reşiţa. putul anului peste plan mai
La Hunedoara s-a trecut bine de 50.000 tone cocs me­
graniţa celor 20.000 tone pes­ talurgic. Aceasta reprezintă
te plan. Deci, angajamentul îndeplinirea angajamentului
anual iniţial al furnaliştilor anual în proporţie de peste
hunedoreni, a fost îndeplinit 62,5 la sută.
în întregime. Dar colectivul Deci, atenţie Reşiţa /...
de furnalişii din marele com­ ,a , N. ANDRONACHE
N. S. Hruşciov la Clubul
Naţional al Presei
Vineri 18 septembrie 1959
chea brigadă conduşi de Aurel
Cristea, în cadrul căreia — sub
îndrumarea acestui brav comu­
nist — au crescut mineri har­
nici şl pricepuţi, căliţi în lupta binatul siderurgic
cu greutăţile, se menţine Ia ve­
chile realizări, uneori chiar şi
depăşindu-le.
In situaţie asemănătoare se
află noua, precum şi vechea bri-
badă conduse de loan Enăşcău toate echipele de
de Ia mina Teliuc. In perioada jurnalişti.
15-31 august noua brigadă pre­ In foto: Constan­
luată de Enăşcău — care îna­ tin Stoica, prim-to-
inte vreme rămînea sub plan — pitor la jurnalul
şi-a depăşit sarcinile de plan nr. 2.
cu 232 tone minereu, în timp ce
vechea sa brigadă la . conduce­
rea căreia a fost promovat un
alt miner, continuă să-şi depă­
şească planul de producţie. .
Viaţa a arătat că această ini­
ţiativă îşi găseşte o rodnică, a-
plicare îndeosebi în industria mi­
nieră. In Valea Jiului este cu­
noscută experienţa Eroului Mun­
cii Socialiste Haidu . Iuliu —
practicată de mai multfi vre­
me — care, după ce ridica , o
brigadă de mineri la nivelul ce­
lor fruntaşe, trecea la . conduce­ că. Această iniţiativă va permi­
rea atlei brigăzi formată din
elemente tinere. In felul, acesta, nizeze mai bine munca şi să
Brigăzile conduse de Haidu Iu-
liu au devenit adevărate' şcoli în
care s-au format mineri frun­
taşi ca Ştefan Mihai şi mulţi
alţii. Experienţa lui Haidu în
această privinţă, n-a fo st-— din
păcate — studiată îndeajuns şi
a lipsit preocuparea pentru ex­ făşoară o susţinută întrecere pentru s. realizeze în întreg anul 1959 economii
tinderea ei organizată.
Acum, faţă de extinderea pre­
ţioasei iniţiative de preluare a
(Continuare în pag. 3-a)
--------------- .A P ¦—
binat de pe meleagurile Cor-
vinilor şi-a sporit angajamen­
tul, în urma Hotârîrii plena­
rei C.C. al P.M.R. din iulie
anul curent, la 27.000 tone.
In urma succesului înregis­
trat insă, nimeni nu mai poa­
te pune sub semn de între­
bare îndeplinirea şi a aces­
tui angajament. Prim-topito-
rii. Alexandru Comşa, Simian
turcă, Alexandru Olaru,
Csosz Ludovic tuate s-a stabilit că este vorba După aşezarea neolitică de la
şi maistrul
Gheorghe Cis- de o mare aşezare din prima e- „Lumea nouă“ descoperirea de
maş, vor do-
V . vedi încă o-
dată că un
ir
graniţa unei cifre care sfîr-
şeşte cu patru zerouri. Este
vorba de colectivul celor două
baterii de cocs ale combinatu­
lui, care a produs de la înce­
/*A V W W V W W V 'W V n/N/Wv- natura zidurilor calcinate şi a ştiinţific.
\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢI-VA! VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV IN S. U .A.
4 pagini 20 bani WASHINGTON (Agerpres)' în situaţia de încordare interna­ mania occidentală urmăresc să
TASS anunţă: La 16 septembrie ţională şi de suspiciune reci­ provoace o ciocnire între Uniu­
preşedintele Consiliului de Mi­ procă. nea Sovietică şi alte puteri, să
niştri al U.R.S.S., a rostit o cu- ascută redaţii le dintre acestea,
itr vîntare fa Clubul Naţional al Fără a anticipa ceea ce am să menţină lumea într-o stare
Presei. de gînd să spun poimîine în ca­ de încordare internaţională.
In prima decadă drul şedinţei Adunării Generale
a lunii curente, co­ Reîerindu-se Ia problemele le­ a O.N.U., a declarat în conti­ In legătură cu aceasta, N. S.
lectivul secţiei jur­ gate de vizita sa în S. U. A., nuare N. S. Hruşciov, pot să vă Hruşciov a subliniat că prin în­
nale 1-4, din Com­ N. S. Hruşciov a declarat: spun că intenţionez să acord cheierea tratatului de pace ar fi
principala atenţie problemei de­ definitiv reglementată şi o pro­
Hunedoara, a ela­ In primul rînd vreau să sub­ zarmării. Guvernul sovietic in­ blemă ca aceea a Berlinului care
borat peste sarcini­ liniez că am venit Ia dv. cu cele tenţionează să supună examină­ provoacă permanent fricţiuni în
le de plan 352 to­ mai bune intenţii şi cu inima rii Organizaţiei Naţiunilor Uni- relaţiile dintre puteri."
ne jontă. La acest deschisă. Am venit nutrind sen­ te o propunere care, nădăjduim
succes au contribuit timente de prietenie faţă de po­ că va avea un rol important în Poporul sovietic, a spus în
porul american şi dorinţa since­ rezolvarea celei mai arzătoare continuare N. S. Hruşciov, a a-
ră de a obţine îmbunătăţirea re­ probleme a timpurilor noastre. les de mult pacea.
laţiilor dintre ţările noastre, în­
tărirea păcii în lumea întreagă. Există şi alte probleme inter­ Sîntem convinşi, a subliniat
Acesta este ţelul principal al vi­ naţionale urgente. Pentru dv. nu
zitei noastre. este desigur o noutate faptul că el, că şi poporul american este
Uniunea Sovietică acordă o ma­ pentru pace. Din moment ce in­
Am dori să ajungem la un re Importanţă încheierii Trata­ teresele noastre coincid în ceea
acord cu guvernul dv. în legă­ tului de pace cu Germania. Este ce priveşte chestiunea cea mai
tură cu problemele de importan­ de mult timpul să se reglemen­ importantă — în ceea ce priveş­
ţă vitală. Probleme de acest teze definitiv problemele care nl te problema asigurării păcii, în­
fel sînt multe. In primul rînd le-a lăsat moştenire cel de-al seamnă că trebuie să păşim în
însă aş dori să menţionez pro­ doilea război mondial, dacă nu aceiaşi pas şi, unindu-ne torţele
blemele slăbirii încordării inter­ vrem să avem un al treilea răz­ şi energia, să căutăm să obţi­
naţionale şi lichidării „războiu­ boi mondial. nem o schimbare hotărîtă a cli­
lui rece“, dezarmării, Tratatului matului în relaţiile internaţiona­
$ de pace cu Germania, comerţu­ Caracterizînd în continuare le. De aceea să ne gîndim cum
lui mondial, îmbunătăţirii rela­ poziţia U.R.S.S. în problema să realizăm colaborarea sovleto-
ţiilor dintre ţările noastre. germană, N. S. Hruşciov a de­ americană.
clarat :
Cred că principala temă a In ceea ce - priveşte Uniunea
convorbirilor noastre cu preşe­ De ce insistăm atît de mult Sovietică, ea este gata să exa­
dintele va fi problema lichidării ca Tratatul de pace cu Germa­ mineze orice propuneri care ar
„războiului rece“ şi consolidării nia să fie în sfîrşit încheiat ? putea contribui Ia reglementarea
păcii, problema destinderii în­ Pentru că lipsa unui tratat "de relaţiilor de bună vecinătate" din­
P en tru obţin erea de econom ii cordării internaţionaile. pace înveninează relaţiile din­ tre U.R.S.S. şi S.U.A.
tre zeci de state. Fără lichida­
Arătînd că ţelul principal spre rea rămăşiţelor războiului tre­ Am vrea, a subliniat în înche­
Pentru realizarea sumei de tru realizarea *economiilor. care năzuiesc toate popoarele cut este imposibil de ' asigurat iere, N. S. Hruşciov, ca la rîn-
2.950.000 lei, cît reprezintă par­ Alte măsuri luate în acest -este asigurarea menţinerii păcii condiţiile unei păci trainice în du! for întîlnirife dintre oamenii
tea din angajament aferentă şi excluderea războiului pentru Europa. Nit există siguranţă că de stat din U.R.S.S. şi S.U.A.
ultimelor 5 luni ale acestui an, scop ţintesc creşterea vitezelor totdeauna din viaţa societăţii, aceste rămăşiţe nu vor pregăti să contribuie Ia îmbunătăţirea
la niina Petrila s-a planificat de avansare a lucrărilor minie­ N. S. Hruşciov a continuat: terenul pentru un nou război. continuă a relaţiilor dintre Uni­
preţul de cost pe locuri de mun­ re, avînd drept urmare scăde­ unea Sovietică şi Marea Brita-
rea volumului de întreţinere şi „Mijlocul cel mai bun şi si­ Dv. trebuie să înţelegeţi, a nie, dintre Uniunea Sovietică şi
te şefilor de brigăzi să-şi orga­ decj, realizarea unei însemnate gur pentru a face războiul cu subliniat N. S. Hruşciov, că a- Franţa şi ceilalţi aliaţi ai SUA,
economii de material lemnos. neputinţă este de a pune toate mintim despre pericolele în legă­ Dacă, ca urmare a acestui
lupte cu mai mult succes pen­ statele, fără nici o excepţie în tură cu lipsa unui tratat de pace schimb de păreri, U'.R.S.S. şi
R. 8ĂLŞAN condiţii ca ele să nu dispună de cu Germania, nicidecum pentru S.U.A. vor începe să se înţelea­
mijloace de ducere a războiului, că ne este cît de cît teamă de gă reciproc mai bine, vor în­
corespondent cu alte cuvinte, de a rezolva miMtariştii germani. Sîntem su­ cepe să dea dovadă de mai mult
problema dezarmării. Fireşte, că ficient de puternici pentru a spirit conciliant în rezolvarea
Folosesc raţional materia prima dezarmarea afectează cele mal pune frîu revanşarzilor şi, dacă problemelor litigioase, de pe ur­
sensibile interese ale statelor — va fi nevoie, a-i readuce în sim­ ma acestui lucru vor avea de
Membrii cooperatori din cadrai co­ combinate şi folosirea economicoasă a interesele securităţii lor, pătrun­ ţiri. Trebuie să fiţi însă de a- cîştigat şi ţările mari şi ţările
de în domeniul informaţiilor se­ cord că nu poate fi ignorat fap­ mici din Europa, Asia şi de ps
operativei meşteşugăreşti de încălţă­ materialelor. Pornind de la acest lucra crete Ia care oricărui stat îi este tul că anumite cercuri din Ger­ celelalte continente, iar mai mult
minte „Progresul“ din Alba Iulîa de<y membrii cooperativei s-au angajat să ca orice va avea de cîştigat
greu să renunţe cu alt mai mult cauza păcii.
Intîlnirea
realiza o 'producte cît mai mare cu la preţul de cost, peste sarcinile de
un consum tot mai redus de materia plan, în valoare de 70.000 lei.1
¦primă. In acest scop în cadrul coope-' Munca de pînă acum a fost rodni­
i.r¦a-Ati'vIe.î.., • la croit şi ştanţat, • se aplică că. De la începutul anului şi pînă la
cu ?ucces metodele de croi cu tipare 1 septembrie, în cadrul cooperativei
meşteşugăreşti de încălţăminte „Pro­
gresul“ s-au economisit 1.140 dm.p. de
piele şi 335 kg. talpă. Pe întreaga ccs
Echipa de instala­ operativă s-au realizat în această pe­ cu membrii Comisiei
tori de la furnalul rioadă economii în valoare de 45.317
nr. 1 din Călan, con­ lei. '
dusă de loan Măciu­ . Dn . succes deosebit au înregistrat senatoriale a Afacerilor Externe
că, este bine cunos­ membrii cooperativei meşteşugăreşti
cută pe şantier pen­ „Progresul“ şi în îndeplinirea planului D ineul de la A m basada sovietică de la W ash in gton
tru realizările ei. Lu­ de producţie. Din ziua de 10 septem­
brie acest colectiv lucrează în contul
nă de lună, această trimestrului IV. P lecarea la N ew Y ork
echipă îşi depăşeşte Fruntaşe în realizarea acestor econo­
norma cu 15— 18 WASHINGTON 17 (Agerpres). Co­ Observatorii politici relevă că gu­ tarea rostită la clubul presei remarcă
procente. mii sînt secţiile de reparaţii încălţă­ respondenţă specială: Opinia publică vernul sovietic se menţine la punctul atît tonul amical în care ea a fost
minte nr. 1 şi 7 din Alba Iulia şi americană continuă să urmărească cu de vedere că între U.R.S.S. şi S.U.A. ţinută, cît şi însemnătatea probleme­
In clişeu: Echipa nr. 6 din Teiuş. Un aport deosebit la cea mai mare atenţie vizita lui N. S. nu există contradicţii de nerezolvat, lor abordate. Corespondentul agenţiei
după terminarea lu­ obţinerea de economii l-au avut coope­ Hruşciov în Statele Unite. Cuvîntarea că cele două ţări pot rezolva pro­ United Press, referindu-se la observa­
crului. ratorii fruntaşi în producţie Garol Co­ sa rostită ieri în faţa Clubului Naţio­ blemele internaţionale litigioase şi pot torii diplomatici arată că aceştia au
nal al Presei, cuvîntare în care şeful instaura înţelegerea reciprocă. Dacă caracterizat cuvîntarea lui N. S. Hruş­
vaci, Traian Munteanu, Nichifor Oar-
gă şi alţii. guvernului sovietic a reafirmat poli­ şi guvernul american va vădi o nă­ ciov ca fiind „conciliatoare, moderată
tica profund iubitoare de pace a U- zuinţă sinceră spre aceasta, atunci şi rezonabilă ca ton“. In rîndul aces­
O importantă descoperire niunii Sovietice, a fost ascultată cu crearea unei atmosfere noi, mai bune, tor cercuri se acordă însemnătatea cu­
mare atenţie atît de participanţi, cît în relaţiile sovieto-.americane sa va venită faptului că N. S. Hruşciov s-a
arheologică în raionul Alba şi de milioane de americani aflaţi în dovedi a fi un lucru pe deplin posi­ referit în mod special la problema
faţa aparatelor de radio şi televi­ bil şi realizabil.
In hotarul satului Drîmbar, pe zidurilor de lemn la aşezările ziune. Primele comentarii de după cuvîn- (Continuare în pag. 4-a)
------------------------- -----------------------------------
locul numit „Dealul Gntsetului“, fortificate predacice. Se poate lă­ Să de achiziţii
intensificată munca
Muzeul regional din Alba Iufia muri astfel definitiv, într-o mare fie
execută, sub conducerea Acade­ aşezare hafilstattiiană, întreg com­
miei R.P.R., săpături arheologi­ plexul unei culturi, care face le­
ce de o mare importanţă, menite gătura între bronzul tracic şi şi de preluare a cerealelor contractate
să facă lumină în direcţia exis­ Lateneul dacic într-o perioadă
tenţei în această parte a raio­ destul de nelămurită din istoria Cu mai bine de trei săptămîni în ' regiune s-au preluat din contractări mărul achizitorilor prevăzuţi în sche­
mă nu este complectat. Aşa, de pilda,;
nului a unei mari aşezări din patriei noastre, cu multe migra­ urmă a fost publicată în ziarul nostru 3.275.000 kg. grîu şi secară şi s-au cooperativa „Filimon Sirbu" din 0 -
răştie nu are încadrat decît un singur
timpul orînduirii comunei primi­ ţii şi influenţe din afară, dar o scrisoare a ţăranului întovărăşit Au- achiziţionat peste 454.000 kg. cereale. achizitor permanent şi nici unul se­
zonier, cu toafe că în schemă sînt
tive. care se aşează pe o puternică reliu Domşa din satul Peţelca, raionul Acolo unde organizaţiile de partid prevăzuţi doi achizitori permanenţi şi
Ca urmare a cercetărilor efec­ tradiţie autohtonă. Alba. In scrisoare, tov. Domşa reda şi sfaturile populare se preocupă cu 14 sezonieri. Cazuri asemănătoare mai
bucuria cu care ţăranii muncitori din răspundere de problema achiziţiilor şi sînt şi în alte cooperative din raionul
satul său, răspunzînd grijii ce o poar­ preluărilor din contractări, îndrumind Orăştie. Aşa se face că mulţi ţărani
tă partidul şi guvernul pentru îmbu­ cooperativele să-şi întărească reţeaua muncitori, neavînd în satul lor nici
nătăţirea continuă a nivelului lor de de achizitori şi desfăşurind o muncă un achizitor, nu se deplasează cu ce­
trai, îşi achită obligaţiile contractuale politică susţinută în rîndul producă­ realele pînă la cooperativa de centru
pocă a fierului (H allstatt) 700- la Drîmbar este, prin întindere, şi în afară de1 acestea livrează statu­ torilor, cooperativele îşi îndeplinesc pentru a le valorifica. Şi acesta este
lui importante cantităţi de grîu prin planul de preluări şi îl depăşesc pe unul dintre factorii care au făcut ca
350 î.e.n., fortificată cu şanţuri aşezare -şi bogăţie, o mare for­ sistemul de achiziţii. cel de achiziţii. Cooperativele din ra­ în raionul Orăştie să nu se preia din
cantităţile de grîu şi secară contrac­
de apărare, valuri prevăzute cu tăreaţă care face să se prevadă' tate decît 67,6 ia sută, iar din preve­
derile de achiziţii la aceste produse
straturi calcinate din pămînt ars următoarele cetăţi construite în să se realizeze numai 10,5 la sută.
şi piatră de’ rîu şi cu o terasă acest punct strategţc al Transil­ La unele cooperative — îndeosebi
din raionul Haţeg, — sînt achizitori
întărită cu zid de trunchiuri de vaniei. In al doilea rînd, cu spri­ care nu-şi fac conştiincios datoria. In
satul Ruşi, de pildă, tov. Aurei Ne-
copaci. In secţiunile făcufe pen­ jiniri organelor de partid şi de Ca Susana Man, . David Teodor şi ionul Hunedoara au obţinut rezultate gescu, achizitor sezonier al coopera­
alţii, despre care corespondentul a bune ia achiziţii şi preluări din con­ tivei, nu a căutat să convingă pe unii
tru determinarea aşezării s-a stat, prin această descoperire scris, sînt în regiune mulţi întovără­ tractări datorită în cea mai mare par­ producători să-şi valorifice surplusul
şiţi, colectivişti şi ţărani muncitori cu te interesului depus în această proble­ de grîu şi secară la achiziţii. Mai mult,
descoperit o mare cantitate de Muzeul regional intră normal în gospodării individuale, care, îndrumaţi mă de către organele de partid, sfa­ el nu a cerut în acest sens nici spri­
de către organizaţiile de partid şi sta­ turile populare şi cooperaţia de con­ jinul organizaţiei de partid din sat.
ceramică specifică acestei peri­ circuitul marilor cercetări arhe­ lurile populare, îşi achită obligaţiile sum. De aceea, mulţi producători, cum
sînt Arcadie Hărţăgan şi Toma Bă-
oade, cunoscută sub numele de ologice ale Academiei R.P.R. iescu, care au obţinut după treier
7.484 şi respectiv 5.069 kg. de grîu
cultura hallstattiană, idoli din O vizită la ţaţa locului' este
E. BERGHIAN
pămînt ars, obiecte de podoabă suficientă pentru a-ţi da seama
(Continuare In pag. 2 a)
din bronz, rîşniţe şi chirpici. de măreţia şi suprafaţa cetăţii contractuale şl apoi vînd statului prin
sistemul de achiziţii însemnate canti­
Se poate preciza, în linii ge­ fortificate de pe „Dealul Gruse- tăţi de grîu şi secară. Bunăoară, co­ In munca de achiziţii şi preluări se
lectiviştii de laG.A.C. „Viaţă nouă"- manifestă însă şi lipsuri din partea
nerale, că această mare aşezare tului“ care pe lîngă problemele Sîntandrei, după ce au transportat la unor organe de partid, sfaturi popu­
baza de recepţie cele 100.000 kg. de lare ş i ,cooperative de consum. De a-
hallstattiană a fost locuită timp ştiinţifice speciale, ridică şi une­ grîu contractate, au mai vîndut' sta­ ceea, oantităţiie de grîu şi secară pre­
tului, ia achiziţii, aite două vagoane luate în . regiune pentru fondul cen­
îndelungat. . • ' le chestiuni extrem de importan­ cu grîu. De asemenea, întovărăşiţii din tral al statului, nu reprezintă decît
satele aparţinătoare comunei Mihalţ 76,3 ia sută din cantităţile de grîu şi
Descoperirea"- de pe „Dealul te asupra organizării politice şi din raionul Alba, au valorificat prin secară contractate, şi 12,2 Ia sută din
cooperativă — din cerealele proprii — ceie prevăzute a se achiziţiona.
Grusetului“, prezintă din " punct sociale capabilă să ridice ase­ peste 40.000 kg. grîu şi secară. Exem­
de vedere ştiinţific o deosebită menea gigantice lucruri de te- Una din cauzele care influenţează
ple similare segăsesc în mai multe negativ preluarea cerealelor contrac­
importanţă. Pentru prima dată rasament şi construcţii de apă­ tate şi achiziţionarea griului şi seca­
raioane din regiune. Aşa se face că rei, este slaba organizare a reţelei
în ţara noastră se sapă o aşe­ rare. de achizitori a cooperativelor. In cele
zare fortificată din această perb Obiectele provenite din săpă­
oadă. De asemenea, o mare pro­ turi vor ti expuse în una din
blemă, mult contraversată, îşi sălile muzeului, iar asupra cer­
primeşte dezlegarea pe teren ; cetărilor se va întocmi un raport
pînă în ziua de 16 septembrie a.c., în mai multe cooperative din regiune, nu-