Page 62 - 1959-09

Pag. 2
| SăDin experienţa brigăzilor de mecanizatori frunfaşe
Cu hantrajol anual
îndeplinit
Brigada IlI-ă de tractorişti de
la S.M X Orăştie este cunoscu­
tă nu numai de către mecaniza­
torii staţiunii dar şi de către co­
lectiviştii din Orăştie, Pricaz,
Beriu şi din alte gospodării co­
lective, pe tarlalele cărora 'au lu­
crat şi lucrează tractoarele bri­
găzii.
La începutul verii, mecaniza­
torii din brigada IlI-a de la
S.M.T. Orăştie şi-au luat anga­
jamentul de a-şi îngriji în aşa
tel tractoarele, încît în tot cursul
campaniei de recoltare, dezrni-
riştit şi treieriş să nu piardă
nici o oră în brazdă din cauza
defecţiunilor tehnice.
Datorită bunei organizări a
muncii şi ajutorului primit din
partea organizaţiei de bază, bri­
gada IlI-a de tractorişti a rea­
lizat în campania de primăvară
1.580 hantri în loc de 693 han-
tri cît prevedea planul. In cam­
pania de vară, realizările obţi­
nute de cei 9 mecanizatori ai
brigăzii a IlI-a, sînt tot atît de
frumoase. In întreaga campanie
de vară ei au realizat 1.635
hantri în loc de 919 hantri cît
erau planificaţi. Prin muncă
neobosită şi organizată, brigada
IlI-a de la S.M.T. Orăştie, con­
dusă de şeful de brigadă Gaetan
Holoşy, a realizat în aceste
două campanii un volum de
3.215 hantri îndeplinindu-şi în
acest fel hantrajul anual. La
obţinerea acestor succese de
seamă şi-au adus aportul toţi
membrii brigăzii. Spre exemplu,
mecanicul agricol Cornel Doica
şi-a realizat planul pe tractor în găzi ale tuturor celorlalţi
proporţie de -355 la sută. Me­ tractorişti. Lor li se face
canicul agricol Ioan Jeio a rea­ cunoscut în permanenţă, care _____
lizat planul în proporţie de 269 sînt realizările brigăzii, care le
la sută. Realizări la fel de fru­ sînt realizările individuale şi ca­
moase au obţinut şi mecaniza­ re le este salariul mediu rea­
torii Avram Mihăjlă, Andrei Pi­ lizat.
per, Gheorghe Tath şi toţi cei­ Realizările şi economiile obţi­
lalţi membri ai brigăzii.
Prin buna organizare a mun­ făcut posibilă creşterea conside­
cii şi prin exploatarea raţională rabilă a salariului tractoriştilor.
a maşinilor, brigada a 111-a a Media salariului pe brigadă se
realizat şi însemnate economii cifrează la suma de 1.500 lei.
la piese de schimb, carburanţi
şi lubrefianţi. Ea a economisit
în campania de vară 14.000 li­
tri motorină, 1.000 kg. ulei
„Gost“ etc., în valoare totală de
peste 11.000 lei. De remarcat
este faptul că această brigadă
a realizat în decada' 19-30 au­
gust a.c. un volum record —
634 hantri, consumînd cu 2.892
litri motorină şi ou 340 kg. ulei
„Gos+“ mai puţin deoît era pla­
nificat a se consumă.
Obţinerea tuturor acestor suc­
cese de seamă se ’datoreşte ă-
jutorului permanent dat de or­
ganizaţia de bază în organiza­
rea activităţii brigăzii şi mun­ 1960.
Unde muncesc exploratorii
La Teline exploziile ie însoţesc
pretutindeni. E linişte doar în răgazul
cît ard fitilurile. Peste crestele stân­
cilor, corgele funicidarelor înşirate pe
sirma de oţel duc spre. Hunedoara mi­
nereul răpit de oameni din stînca mi­
lenară a munţilor. De peste tot se scoa­
te fier. Iar acolo unde încă nu se
scoate, se caută. Iţi dai seama ime­
diat de acest lucru, privind dârele albe recomandă oamenii din echipă.
de noroi ce cutează coamele dealuri­
lor. Fiecare diră duce la o sondă. La
fiecare sondă căutători neobosiţi smulg
subsolului tainele-i ascunse.
In acest timpuriu început de toamnă
am urcai şi noi pe o astfel de dlră.
'Am ales-o dintre celelalte nu mimai
datorită faptului că ea urcă cel mai
departe, la cea mai mare altitudine,
ci şi îndemnaţi de tînărui inginer de
foraj Ştefan Constantin.
— O să urcăm ’câni greu — ne
spuse inginerul Ştefan — dar ajun-
gtnd sus, o să fim răsplătiţi din plin.
. — Peisajul ?
— Şi peisajul. De acolo vezi tot
.Teliucul, Dar la altceva am vrui să
mă refer: la oameni. Aici munceşte
cea mai bună brigadă de sondori. Pe
luna august, membrii acestei brigăzi
şi-au depăşit cu 70 la sută sarcinile
de plan. In afară de asia, ei au reali­
zat o viteză de foraj cu mult superi­
oară celei planificate. In Loc de 80
m. granic-lună, ei au realizat timp de
5 luni consecutiv o viteză de foraj de
peste 100 m. granic-lună. Asia-i un
succes deosebit dacă ţinem seama de
făptui că sonda e aşa de dificil am­
plasată şi, în pius, câ se găseşte¦la
peste 500 m. adinciim în timp ce pla­
fonul limită al utilajului e doar 500
de m.
/ DRUMUL S'OWAEISMULUI Nf. 1473
¦OI
fie intensificată Hoi elevi la şcoala medie IL/%r a i E ^ € %
achiziţii şi de preluare serală din Cugir Un frumos local
a cerealelor contractate Odată cu celelalte şcoli din ţară, de cooperativă
în ziua de 15 septembrie a.c. a fost
(Urmare din pag. l-a) re decalaj între situaţia trelerlşului deschisă, într-un cadru festiv, şi Şcoa­
la medie serală din Cugir. In urma
cii neobosite prestată zi de zi şi- secară, nu au valorificat nici un şi cea a preluărilor din contractări. măsurilor luate din timp de către to­
Deşi ţrelerişul se apropie de siîfşit; varăşii din conducerea U.M.G., numă­
de către tractorişti. în raion nu s-au preluat decît 76,5 rul tinerilor muncitori înscrişi în acest Nu ău trecui nici 5 luni de a fost terminată. Ea cuprinde
la sută din cantităţile de grîu şi se­ an la şcoala medie serală* a crescut
Lucrările executate de tracto­ bob la achiziţii. De asemenea, la coope­ cară contractate. •Aceasta se datoreşte cu 100, astfel că în prezent frecven­ cînd ta lucrările conferinţei 3 încăperi destinate pentru ma­
faptului că organele de partid, şi de tează cursurile acestei şcoli 278 de
riştii brigăzii a treia sînt lucrări rativa din Sarmizegetusa, gestionarul 6tat din raion n-au luat măsuri sufi­ elevi. raionale a U.R.C.C. Alba, tov. gazin de desfacerea produselor,
ciente pentru preluarea în întregime
de calitate, fapt care a adus Armie Munteanu care este şi achizi­ a cantităţilor de cereale contractate, La festivitatea deschiderii noului an Viorel Tomuţa, preşedintele industriale şi alimentare, pentru
direct de la arii. şcolar, despre grija pe care partidul şi
tractoriştilor încrederea şi 'sim ­ tor, nu se deplasează la arii pentru guvernul nostru o poartă faţă tfe pre­ cooperativei din comuna Feneş bufet şi magazie de mărfuri.
patia colectiviştilor din unităţi­ a achiziţiona grîu ¦şi secară. El nu a La constituirea fondului central de gătirea viitoarelor cadre necesare dez­
le deservite. Acest lucru a fost stat de vorbă cu producători ca Tra- cereale al statului, pot să contribuie voltării economiei noastre naţionale, au şi-a luat angajamentul In nu­ Despre participarea maselor de
mai mult şi gospodăriile colective. Dar vorbit tovarăşii Grun — directorul
posibil deoarece la S.M.T. Orăş­ ian Armlon de pildă, care a obţinut sfaturile populare .şi organizaţiile de. mele membrilor cooperatori din cooperatori la construirea lo­
partid nu îndrumă în suficientă mă­ •Şcolii medii serale din Cugir, Vasils
tie se practică metoda bună de după treier 3.693 kg. grîu şi secară şi sură pe colectivişti, ca ei să hotăras­ Manta — din partea Consiliului sindi­ satul Presaca, de a construi în calului, despre contribuţia a-
că valorificarea la achiziţii a surplu­
permanentizare a oamenilor la care putea valorifica o oarecare can­ sului de grîu şl secară al gospodă­ cal raional Orăştie şi alţii. A fost sat un nou local de cooperativă, dusă de ei vorbesc şi alte cifre.
riei. Este suficient să amintim că gos­
locul de muncă. titate. Nici tovarăşii din Sfatul popu­ podăriile colective din raionul Alba scoasă în evidenţă cu această ocazie mai mare şi mai frumos De pildă, valoarea devizului
şi-au achitat printre primele din re­
O deosebită atenţie au dat lar Sarmizegetusa (preşedinte tov. Va- giune obligaţiile contractuale, dar atenţia cii oare este patronată şcoala Cuvtntul rostit atunci de pre­ pentru magazin a fost de 53.000
n-au valorificat la achiziţii nici un
mecanizatorii brigăzii a IlI-a fo­ sde Zgîrcea), nu au sprijinit orga­ bob. Este adevărat că majoritatea medie de către U.M.G.,- şedintele cooperativei din Fe­ lei. Din această sumă peste
gospodăriilor Colective din raion au C. COMAN
losirii întregii capacităţi de lu­ nele cooperaţiei de consum în munca sporit cantităţile de grîu-secară con­ corespondent neş, tov. Viorel Tomuţa, expri­ 38.400 lei au fost economisiţi
tractate, dar ele puteau vinde cereale
cru a tractoarelor şi maşinilor de achiziţii. Ei Iasă această muncă statului şi la achiziţii în cantităţi şi Pod pesfe ma dorinţa lor, a locuitorilor din prin contribuţia cooperatorilor.
mal mari. Valea Luncanilor
agricole, economisirii carburan­ exclusiv pe seama cooperaţiei, deşi Presaca, şi ca de fiecare dată, Meritul pentru această fru­
Dat fiind recoltele mari de grîu şl Secţia de drumuri şi poduri a con­
ţilor şi lubrefianţitor, reparaţi­ ştiu că pentru constituirea fondului secară din acest an, lucrătorii de pe struit în satul Streisîngeorgiu, raionul oamenii de aici au ştiut să-şi moasă realizare tl au toţi oa­
ogoarele regiunii noastre pot contribui Hunedoara, un pod nou peste Valea
ilor şi îngrijirii tractoarelor la central de produse agricole ai statu­ mai mult ca pînă acum la asigurarea Luncanilor. Lucrarea prezintă interes respecte cuvîntut dat. menii satului. II are organiza­
fondului central al statului. Organele pentru circulaţia spre noul oraş mun­
timp şi în bune condiţiun'i. Eco­ lui, trebuie să muncească efectiv şi ei. de partid şl de stat trebuie să se citoresc în construcţie — Gălanul. Acum In mijlocul satului ţia de bază, în frunte cu secre­
ocupe însă mal intens de problema
nomiile însemnate de carburanţi Nici sfaturile populare din comunele preluării cerealelor contractate şi de De menţionat este şi faptul că pen­ Presaca, din raionul Alba a apă­ tarul ei, tov. Ioan Nicula, îl are
şi lubrefianţi realizate de către Sălaş, Baru Mare, Rîu de Mori şi al­ cea a achiziţiilor. Ele trebuie să ia tru terminarea lucrărilor noului pod,
tractoriştii brigăzii a IlI-a se tele, nu sprijină cooperativele în mun­ grabnice măsuri pentru lichidarea lip­ cetăţenii comunei Streisîngeorgiu, mo­ rut un frumos local pentru coo­ comitetul de iniţiativă, al cărui
datoreso respectării cu stricteţe ca de achiziţii. De aceea, raionul Ha­ surilor oare mai persistă în munca u- bilizaţi de către sfatul popular comu­
a normelor de consum şi înlă­ ţeg se situează codaş pe regiune la nor lucrători din cooperaţia de con­ nal, au depus numeroase ore de mun­ perativă. preşedinte a fost tov. Remus Ni­
turării pe cît posibil a deplasării achiziţii şi preluări din contractări. sum şi pentru intensificarea muncii că voluntară pentru transportul pietri­
în gol a tractoarelor. In acest raion, nu s-a preluat decît politice în rîndul producătorilor. şului. ...începutul n-a fost cltuşi de cula, îl au ţăranii muncitori ca
42,9 la sută din cantităţile de grîu
Importantele succese obţinu­ şi secară contractate, iar din cele pre­ I. MARINESCU puţin uşor. Pentru construcţia Traian Haneş, Anica Sirbu, Du­
te pînă în prezent de către me­ văzute a se achiziţiona nu s-au rea­ corespondent
canizatorii brigăzii a III -a se lizat decît 4,1 la sută. localului a fost nevoie de larga mitru Irimie, Petru Haneş, Ioan
datoresc în mare parte şi fap­
participare a tuturor oameni­ Stănilă, Ioan Micu, Adrian Gli-
lor din sat. Mobilizaţi de orga­ gor, Floarea Gligor, Maria Cris­
nizaţia de bază din sat, şi pri­ tian, Maria Micu, Maria Stan-
mind sprijinul permanent al ciu, Traian Groza, Nicotae Lup-
sfatului popular comunal şi al şa şi mulţi alţii, care n-au pre­
tului că aceştia nu sînt rupţi In unele raioane cum sînt Alba şl conducerii cooperativei, folosind cupeţit nici un efort pentru ter­
de activitatea şi munca staţiu­ Sebeş, organele de partid, sfaturile resursele locale, s-au asigurat minarea construcţiei in cel mai
nii. Discuţiile purtate, sarcinile populare şi cooperaţia de consum se mare parte din materiale. Ast­ scurt timp. II are de asemenea
trasate şi măsurile luate în ca­ preocupă numai de preluările din con­ fel, s-a hotărit demolarea unei conducerea U.R.C.C. Alba şi
drul şedinţelor decadale de 'ana­ tractări, neglijînd munca de achiziţii. construcţii vechi, care nu avea Sfatul popular comunal din Fe­
liză a muncii, le sînt aduse ime­ Numai aşa se explică de ce în raio­ nici o întrebuinţare. neş, care au sprijinit şi îndru­
diat la cunoştinţă de către şeful nul Alba, unde s-au preluat deja 97,8
Piatra de temelie a fost pusă mat zi de zi întreaga muncă de
la 22 mai 1959. In această zi, construcţie. ,¦
de brigadă său pontatorul ali­ i la sută din cantităţile de grîu şl se­
mentator al brigăzii. Tractorişti) cară contractate, nu s-a achiziţionat în frunte cu tov. Ioan Nicula, Cu puţine zile în urmă, la
cunosc amănunţit sarcinile şi decît 9,9 la sută din prevederi, iar în
realizările întregii staţiuni, cu­ raionul Sebeş numai 11,2%. Mai mult, secretarul organizaţiei de bază Presaca s-a inaugurat noul lo­
nosc realizările celorlalte bri­ în raionul Sebeş se constată un mă­
din sat şi preşedintele consiliu­ cal, un magazin mare şi fru­
lui sătesc, toţi locuitorii satului, mos, cu care locuitorii de aici
au ieşit la muncă voluntară. Cu. se mândresc. A fost sărbătoarea
-sssas- un entuziasm deosebit s-a tre­ îndeplinirii unui angajament, a
cut la demolarea construcţiei unui cuvînt dat. •* - ¦
Primul clinchet a răsunat vechi şi la începerea celei noi, ţ NICOLAE GIURGIU!
Bărbaţi, femei şi
tineri au înce­
Acum cîteva zile, glasul clopoţelu­ de elevi ai şcolii noastre au asigu­ gătit condiţii excepţionale de studiu: put să dea via­
lui — primul clinchet de clopoţei rate condiţii de studiu mai bune ca încadrarea secţiei lor cu profesori ţă unui angaja­
în noul an — a răsunat din plin şi în anii precedenţi. Folosind expe­ cu multă experienţă şl bună califi­ ment. De atunci
nute de către brigada IlI-a, a miile de copii au dat curs chemă­ rienţa practicii în întreprinderi, în- care, accesul zilnic la laboratoare, au trecut puţine
rii lui. Porţile atîtor şcoli s-au des­ cepînd ou acest an noi ne consi­ lecţii temeinic gîndife şi bine organi­ zile, zile însă
chis larg şl au primit cu dragoste derăm şcoală politehnizată şi vom zate. Din rîndul lor şi dintre elevii de muncă en­
solii viitorului. efectua lucrări de atelier atît la şco­ proaspăt primiţi în ciclul mediu — tuziastă. S-au
lile vecine cît şi la întreprinderile în marea lor majoritate fii de mun­ efectuat aici
Mecanizatorul Cornel Doica a industriale din oraşe. Vom lega, în citori şi ţărani — şcoala noastră va 4.236 ore muncă
realizat pe luna august un sa­ felul acesta, mai strîns şcoala de
lariu de 3.059 lei în care a fost Nu s-a încheiat încă bine anul viaţă şi teoria de practică. Vom con­ da poporului contigente de viitori voluntară cu bra­
înglobat un premiu de 1.690 şcolar expirat, cînd Ia şcoala medie tribui astfel într-un mod şi mai te»
lei. Avram Mihăilă, Ioan Jeic, „Horla, Cloşoa şi Crişan" din Alba meinic la formarea omului nou, con­ Intelectuali, de. tip nou, ... , tK, ţele şi 360 ore
Andrei Piper şi Gheorghe Tath Iuti-a, prin grija direcţiunii şi spri­ structorul zilei de mîine.
au realizat pe tuna august sala­ jinul organelor de partid au şi în­ Profesorii şl învăţătorii ce încă- muncă volunta­
rii între 1.300 şi 1.700 lei. Pre­ ceput pregătirile pentru actualul an Manualele pe care elevii le vor
miile primite de ei au fost ci­ şcolar; s-a curăţit şi spoit întregul folosi, sînt deja în mîinile lor, la drează astăzi şcoala, vor munci cu ră cu atelaje­
frate în jur de 1.000 lei. local de şcoală, s-a reparat şi ame­ librăria din oraş elevii din toate le. Noua clădire Noul local al cooperativei dlri Presaca.
najat mobilierul existent, s-au pro­ clasele şi-au cumpărat rechizite şi un elan şi tnai sporit şl datorită
Acest colectiv unit, format din caiete.
9 mecanizatori de nădejde, se curat cantităţi sporite de. material di­ faptului că au primit o nouă pildă
ajută şi se îndrumă reciproc în dactic, s-a înzestrat biblioteca cu Şcoala noastră are bucuria că a
scopul obţinerii pe mai departe sute de volume noi. Internatul şi primit în acest an circa 40 de to­ de grija ce li se poartă din partea Lucruri ce nu pot fi
a noi succese. Incepînd cu cam­ cantina şi-au primit locatarii. Ma­ varăşi muncitori din întreprinderi, care trecute cu vederea
pania de toamnă, brigada III-a gaziile sînt pline de conserve pentru s-au declarat gafa să-şi complecteze partidului prin noua salarizare. Ei,
de tractorişti de la S.M.T. Orăş­ iarnă iar în curie stive întregi studiile prin învăţământul serai. A-
tie lucrează în contul anului de lemne. cestor cursanţi mult aşteptaţi, ca şi şi întreg personalul existent în
seriilor mai vechi, noi le-am pre­
In noul an care a început, cei 600 schema şcolii noastre, cot la cot cu
toţi elevii, mulţumesc partidului pen­
tru sprijinul acordat în pregătirea In oraşul Deva sînt două cinemato­ In legătură cu vizionarea filmelor
grafe: un cinematograf sală închisă şi la grădina cinematografului de vara c
noului an şi se angajează solemn să un cinematograf grădină de vară. bine să amintim cîteva lucruri asupra
cărora ar trebui luate măsuri. Iată
muncească în aşa fel încîf rodul Momentan cele două cinema­ despre ce este vorba. Nu odată s-a
tografe e greu să poată răspunde în întîmplat ca pe intervalul dintre bănci,
muncii lor să fie cel aşteptat. mod complect sarcinii. Dar, dacă ele după ce a început spectacolul de film,
nu pot acoperi necesitatea prin capa­
prof. LASCU T1T LIVID
citate, nu înseamnă ca nu ar putea lucrătorii care deservesc cinematogra­
răspunde într-o măsură şi mai mare ful de vară, plasatoare, casiera, ope­
nind-o puternic. Maistrul sondor Vulpe Piesa din spate li apăsa dureros a- trebuinţelor. Dacă nu se întîmplă acest rator, să se adune grup şi să poarte
dădu comanda: merii. Broboane de sudoare i se scur­ ucru, se datoreşte în primul rînd unei discuţii zgomotoase, lipsiţi de cea mai
geau pe frunte şi pe ceafă. Respira slabe preocupări, pe care conducerea elementară consideraţie pentru Cei care
— Toată lumea afară din sondă! iot mai greu. Simţi că trebuie să se cinematografului o dovedeşte pentru au venit să guste învăţămintele filmu­
Rămîn la posturi motoristul şi ajuto­ desfăşurarea unei activităţi organizate, lui. Acestor situaţii li se adaugă uşi
rul meu. Gata? Ambalează motoa­ oprească. Greutatea se micşoră însă avînd la bază o judicioasă planificare, trîntite, neglijenţă în ceea ce priveşte
un interes mult mai susţinut. fixarea imaginii pe ecran etc., fără a
Ajunşi la sondă, sintem îniîmpinaţi "Am avut prilejul nu de mult să-l rele / deodată. Auzi în spatele lui vocea po­ mai vorbi de indiferenţa pe care ope­
de maistrul sondor Fiorim Vulpe. cunosc. Din pricina unei neînţelese indife­ ratorul o manifestă pe timpul specta­
Vuietul motoarelor accelerate acoperi darului Virg il: renţe însă, cu care se priveşte această colelor de matineu. Concret sc poate
Prietenii lui Vulpe Un asemenea prilej a avut maistrul problemă, se întîmplă că, deşi există arăta cazul de joi, 27 august, cînd la
sonilor Ftorian Vulpe recent, cînd zgomotul cuplajelor granicului. Maca­ — Hat să schimbăm maistre. Ai posibilităţi, locuitorii oraşului Deva, matineul cu filmul „Tamango“ spec­
Vulpe este unul dintre cei m ai. buni sonda a intrat în instrumentaţie. In n-au la îndemînă pe parcursul săptă- tatorii au fost martorii unor nenumă­
maiştri. L-am găsit cu ranga în mână graiul sondorilor se înţelege prin in­ raua se saltă încet spre cer. Cablurile obosit. mînii, cel mai adesea, decît un singur rate întreruperi, neclarităţi, imagini fi­
în timp ce pregătea o operaţiune strumentaţie un accident tehnic provo­ film; la grădina de vară, în mod obiş­ xate de aşa natură pe ecran încît
de mare răspundere; stabilirea nive­ cat la adincime. Sondorii măi în se întind gaia să pleznească. Deodată, — Bine, să şti că e grea Ol naibi. nuit rulează de la orele 21 acelaşi odată vedeai oameni fără c.apcte, odată
lului hidrologic. , Se prezentă, apoi îşi vîrslă spun că dacă n-ar exista in­ film ce poate fi văzut şi la sală în nu se mai putea citi decît jumătate
strumentaţia, sondăria ar fi o , joacă picioarele de oţel ale turlei încep să Fii atent că dacă te rostogoleşti cu restul orarului de rulaj. Dacă preocu­ din text etc.
de copil. Şi au dreptate. Greutatea cea parea ar exista îrttr-adevăr, atunci s-ar
—. Prietenii mei. mai mare constă în faptul că pentru vibreze. ea la pămînt să nu-ţi cadă pe gru­ putCâ obţine, aşa cum s-a întîmplat Este necesar ca tovarăşii din condu­
Toi aşa, îi spuse şi podarului Virgil aceste accidente¦de adincime nu există şi în trecut, o planificare de filme şi cerea cinematografului să acorde toată
Mecherki şi motoristului Ioan Săbău reţete, dinainte fixate după care echipa — Opreşte maistre, turla nu mai. re­ maz. pentru grădină, planificare cu filme in­ importanţa celor arătate şi să ia mă­
şi maiştrilor Emil Rusu şi Gheorghe de joraf să se călăuzească. Toată ope­ teresante, educative, care n-au mai fost suri energice pentru a înlătura aceste
Vreja. Cind ii spuserăm că ne inte­ raţiunea de instrumentaţie se face din zistă, se strimbă riglele — striga a- La jumătatea pantei, schimbă iar. în oraş, sau care, dacă au fost, au neajunsuri.
resează munca lui, roşi puţin şi aş­ apreciere, din, experienţa maistrului, din înregistrat o reţetă de mare căutare.
teptă întrebarea. presupuneri, după zeci de variante. Ea fuiorul şi fugi afară. Şi încă odată aproape de creastă. A- V. DELAZAGRA
— Cum ai reuşit să realizezi o ase­
menea depăşire ? Doar utilajele sini poaie dura cîteva minute sau luni Calm, maistrul sondor Vulpe de- funseră ioţi deodată. In iot urcuşul
planificate numai pînă la adincimea
de 500 de m etri! întregi. Este foarte m poriant ca re­ cuplă fn/und şi se depărtă la rindu-i se sprijiniseră unul pe altul. Montară
— Eu ini-am pus întrebarea altfel. paraţia să se facă imediat, înainte ca cîţiva paşi pentru a-şi da seama de deci rapid presa şi începu smulgerea.
Cit poaie să ducă utilajul? Ce se va
întîmplă treând de capacitatea lui straiele de pămînt să se dărîme peste situaţie. După o jumătate de oră instrumen­
maximă? Şi apoi a trecui cam mult timp
de cînd utilajele mele erau noi. Cu sculele rămase la fund. — Da, nu mai rezistă — zise prin­ taţia ero terminată. Toiul durase două
granicul şi motorul ăsia s-au forat
multe sonde. Şi toiuşi trebuia să atin­ Instrumentaţia tre dinţi şi-şi chemă oamenii lingă ore. De 10 ori mai puţin decît dacă
gem adincimea indicată de geologi —
dincolo de 500 m. Dacă noi n-o fă­ In noaptea aceea, cînd ţevile de el. Băieţi, trebuie să aducem presa. ar fi aşteptat tractorul. Şi râie ştie,
ceam, se întirzia şi întocmirea hărţilor foraj s-au rapt la puţ, la asia s-ă
geologice şi se pierdea în vini o gră­ gîndit şi maistrul sondor Florian Vul­ specială de presiune. Altfel nu reu­ poate aşiepiarea ar fi însemnat moar­
madă de bani căci pentru continuarea pe. Trebuia acţionat neîntârziat. Altfel,
forajului trebuia adus utilaj nou. capul de jos al ţevii rupte ar. fi intrat şim... tea sondei, suie de mii de lei arun­
în pămînt şi totul ar fi fost pierdui.
— Toiuşi aţi mers peste 500! Au început deci imediat instrumenta­ — Dar bine maistre presa are pesie caţi in vînt.
— Da, am mers. Pentru că mi-am ţia. Una cile una, ţevile de oţel sînt
dat seama că, în ultimă instanţă nu înşurubate în puţ ajungînd tot mai 150 de kg. Trebuie să aducem trac­ Curlnd veni schimbul. Se spălară şi !L^ l&SIIL^MSIEimiUIL 2
utilajul este !actorul kotârîior. Am aproape de. ţeava ruptă, la suie de
avui ocazia să mă Conving că dacă metri adincime. O slăbire a cablului torul. Dar, la ora asia.., Pînă U porniră spre casă. lo s, înainte de a De curlnd au început lucrări­ muncă şi a' muncii voluntare
oamenii vor şi ştiu cum să lucreze, macaralei anunţă pe maistru că a- le de modernizare a drumului depuse de cetăţeni pe acest
utilajului nu-i rămâne decît să se lase !unsese în zona rupturii. Avuseseră sculăm pe tractorist, pînă îl aduce se despărţi, maistrul îşi luă oamenii Hunedoara-Teliuc. Sfatul popu­ drum este de aproape 100.000
manevrat. Şi acum tot aşa s-a întâm­ noroc. Nimeriseră exact pe capul lar raional Hunedoara are în lei.
plat. Am băieţi buni cu toate că s-au rupt. înşurubară deci şi motoarele se de la atelier, trece timp mult. Ce pe după umeri şi şopti privind geana acest scop la dispoziţie, din
calificat nu de mult. li vedeţi ce ti­ ambalară pentru a smulge pămînlului facem? Doar nu vă gîridiţi să... Dar de lumină ce creşlea pe coama dea­ fond central, suma de 600.000
neri sînt. 'Au însă agerime şi curaj. ţeava captivă. Nu reuşiră însă. Ţeava e imposibil! Pe panta asta afurisită!? lului. lei. Fondul alocat a permis ast­
nu se debloca. Pământul, timflindu-se, fel definitivarea lucrărilor de
o stririsese ca într-un cleşte înţepe; — Ba da băieţi. La asia m-am gîn­ — Am făcut treabă bună băieţi. Stea­ pavare la 1 km. de drum.
dit. O vom urca noi cu braţele. O gul de brigadă fruntaşă o să ră­ Nu departe de şantierul de
modernizare de la kilometrul 1.
vom demonta. Fiecare ia cîie o bu­ mână al nOstru. De acum, sínléti nişte cetăţenii din comunele raionului
cată. Ce să mai vorbim, un om ră­ adevăraţi sondori. Hunedoara fac în aceste zile
lucrări pregătitoare pentru con­
mîne aici de pază. Gata, eu m-am — Tovarăşe maistru — spuse me­ tinuarea pavării drumului. Pînă
acum s-au făcut săpături de
dus, ¦ zinul echipei — matale ne eşti ca pămînt şi derocări în stîncă de
la kilometrul 2 pînă la kilome­
un lată. Ca matale facem orice, nu­ trul 3, astfel că în anul oare
Şi porni în beznă de afară pipăindi vine lucrările de modernizarea
mai să né spui... drumului Hunedoara-Teliuc vor
putea fi continuate în ritm sus­
atent coborîşul cu ranga ce-şi luase ţinut. Valoarea contribuţiei în
Se despărţiră cd dé obicei strîn-
la el. Se pornise o ploaie măruntă. •gîndu-şi mtiniie şi urîndu-şi somn u-
Fiecare pas aducea primejdia de pră­
şor. Deasupra dealuluif peste sonda
buşire. Toţi îşi dădeau seama că dacă nr. 107 răsăreau zorile. Pé coamele
s-ar fi prăvălit, pînă jos la halda de încă verzi ale dealurilor începeau să
steril nu s-ar mai fi putut opri. In
se desluşească dungile albe de noroi-
sfirşii, -ajunseră în va le,. la presă. O ce duceau spre sonde. Acolo, la capul
demontară rapid. Maistrul Vulpe îşi de sus al fiecărei şerpniri, muncesc
luă partea cea mai grea şi porni ne­ , exploratorii. Caută. fier,
sigur spre creastă. Picioarele încărcate
de glod alunecau pe panta abruptă. S. GHEORGHE