Page 63 - 1959-09

Nr. 1473
Munca de educan a candidaţilor
de partid sü fie privită
cu toată răspunderea
! întreprinderea pentru colecta­
rea şi industrializarea laptelui
din Simeria se numără printre
unităţile cele mai mari de acest
iei din ţară. Ea este deservită
de un însemnat număr, de
salariaţi, mare parte din
ei iiind muncitori oare lu­
crează nemijlocit în procesul
de producţie, la maşină, oameni didaţilor de partid ca aceştia, la
care depun eforturi sporite pen­ locurile de muncă, să descope­
tru a pune la îndemîna celor ce re şi să folosească din pjin re­
munceso produse lactate de ca­ zervele interne, să se ocupe în­
litate superioară şi la un preţ deaproape de mobilizarea tutu­
de cost cît mai scăzut.
Din rîndul celor mai înaintaţi mărirea productivităţii muncii şi
muncitori care au dovedit prin reducerea preţului de cost.
fapte că sînt ataşaţi partidului,
că militează activ pentru înfăp­
tuirea politicii sale, organizaţia
de bază a primit în rîndul can­
didaţilor de partid, de la aduna­
rea de alegeri şi pînă în prezent,
un număr de 19 tovarăşi, T:oţi
muncitori fruntaşi în producţie
şi în activitatea obştească. Pot
fi amintiţi lăcătuşul Silviu
Oprean, dogarul Gheorghe Ve-
sa, conducătorii auto Ioan Blâg
şi Remus Sîna, muncitoarele
fruntaşe Eaura Fi limon, Eucre-
ţia Eazăr şi Liviă ©împeanu,
care lună de lună îşi depăşesc
planul de producţie ou ,5-10 la
sută. ?-
Acesta este un lucru bun. Dar
organizaţia de bază de aici ’a
adoptat o atitudine greşită, a-
ceea de a considera că odată cu
primirea în rîndul candidaţilor
de partid a celor mai buni mun­
citori, munca s-a terminat. Acest
lucru este grav, mai ales dacă
ţinem seama că stagiul de can-
didat are un rol important în acţiune n-a stat în preocuparea
pregătirea candidaţilor de_par- organizaţiei de bază.
ţid Bl trebuie să (fertilă;a SCO* Se pune fireso întrebarea:
la de educare comunista a can. poate da rezultate bune o ast-
didaţilor, un prilej de pregătire
politica şi ideologica a_ acestora
in vederea intrării _!or m partid,
lata pe scurt in ce măsură dacâ s{, continuă să se munceas.
s-_a preocupat organizaţia de ba- 0- ou e, }n ac6st fe| , Gu s,
za de la 1.01 L. Simeria de or. ran1ă că De
gamzarea, îndrumarea şi spnji- ne ca Wroul organjzatiel de
mrea adivitaţit de educare co-
mumsta a candidaţilor De la'
început trebuie sa aratam că m
aceasta dirşJtfe s-a făcut foarţa
puţin. In afara faptului ca atiţ
m aiuri şea ar 1958-1959 c t ş
in nnuţ Şcolar 1959.1860 toţi
candidaţii au fost încadraţi şi au
studiat sau vor studia în învă-
ţămîntul d© partid, în rest nu
s-ă mă! făcut aproape nimic,
Candidaţii n-ău fost antrenaţi
în suficientă măsură la viaţă" ac-
tivă de partid. E adevărat că
Comitetul executiv —
principalul gospodar al comunei
Urcuşul pe dealul Găianu-
lui e greu dar, odată ajuns în
vîrful lui uiţi de toată oboseala,
De aici ţi se desfăşoară în faţa
ochiior o privelişte minunată,
Pe marginea celor trei şosele
care şerpuiesc printre dealuri,
sînt înşirate ca nişte mărgele,
casele gospodarilor din comuna
Buruiene. Gercetînd cu a-
tenţie fiecare colţişor, nu se
poate să nu apreciezi munca
acelora care se ocupă ou atîta
dragoste de buna gospodărite
a comunei. Gospodari sînt mulţi
în această localitate, dar să ve-
dem cum se ocupă de proble-
mele comunei, principalul gos-
podar, comitetul executiv al sta-
tului popular comunal Buruie-
ne. _
Ca" un adevărat stat major,
acesta dă indicaţii, elaborează
măsuri şi sprijină în mod etec- cestora la’ dispoziţie întreaga executiv de atei ştie să rezolve Poiana Răchiţelei, Poieniţa Tomii, Gă­
tiv munca oamenilor pentru a cantitate de cărămidă care era orice sarcină. De fapt cheia til­ unoasa, Strei Săcel şi Petreni, să' fio
da comunei un aspeot cît mai destinată pentru o altă construc- turor acestor succese este legă- date în folosinţă patru noi săli de cla­
plăcut. Mărturie stau ^ îaptelej. ţie. Şi aici membrii comitetu- tura cu masele largi de cetă- să la şcoala de-T1 ani din Călan, că­
Şi. sînt multe la’ num ăr; con-
strucţii de şcoli, cămine cultu-
rale, grajduri, poduri şi dru-
muri, electrificări şi ra’dioîicări
de sate etc. Nici unul din cele
nouă sate ale comunei nu a' interes deosebit a manifestat co- popular din comuna Buruiene
scapat din vedere comitetului e
xecutiv. __
^Să începem cu cea mai înde-
pariata aşezare, satul Sulighcte.
rlp 7 'În; A,f cnpiot u cnriiiniil
comitetului executiv şi acesta
nu a întîrziat să-l acorde cu
toată competenta. A ţinut mai
întîi o şedinţă cu toţi deputaţii,
Aici au analizat împreună .po-
sibilitătile locale si aooi cu sori- executiv din comuna Buruiene
jinuJ cetăţenilor, s-a trecut la
acţiune. Prin muncă voluntară
s-au tăcut 80.000 bucăţi 'de că-
sszm J DRUMU E SOCIALIm U LUI Pag. 3
sazaaas I BâBWn*SSK9B®5E5aj;
F ru m u seţea
Tovarăşul Gheor- M UNCII N O A ST R E
g{ie Popa este
conducător de ma­
şină la secţia de
ei, încă din primele zile ale pri­ fabricat hârtie a fa­ O secţie liniştită crează bine? P ă i. dacă n-ar lucra
mirii lor, au participat la adu­ bricii ,,1 Mai“ Pe-
nările generale ale organizaţiei treşli. S-a eviden­ După oimehd care te urmăreşte bine cum ne-am 'ijjl putut depăşi 8
de bază, fapt care i-a ajutat să ţiat prin depăşi­ pretutindeni in Combinatul side­
cunoască problemele care fră- rea sarcinilor de rurgic ; Hunedoara, la oţelărie, fur­ luni la rînd sarcinile de planI Fe­
mîntă întreprinderea, organiza­ plan cu 8—10 la naleu’ cocserie etc. secţia de bobi­
ţia de bază şi pe comunişti. Or­ sută in medie şi naf te întîmpină liniştită oarecum, meile din secţia, noaslră lucrează
ganizaţia de bază nu s-a intere­ prin reducerea de­ calmă, cu mai puţin zgomot, aproa­
sat însă de a trasa sarcini can­ şeurilor. pe lipsită de freamăt. împreună cu bine. Ele nu sînt'leu nimic m ai pre­
ceilalţi vizitatori am urcat' scările
Iată-l in clişeu spre secţia de bobinaj unde lucrea­ jos decît noi. Aşi. putea spune chiar
lucrînd Ia maşina ză cele două brigăzi de femei. A-
de fabricat 'hirfie. lături de noi, spre secţie, urcă vioi, că multe dintre- ele ne depăşesa
cu pas de sportivă, bobinaitoarea
Victoria Neamţu. E o fată de vreo Lucrăm alături \d e ele de mult
16 ani, cu coade lungi, negre,. lă­
sate pe spate. După uriaşele oale timp, dar trebuie • să recunoaştem-că
de turnare, fumeglnde, prezenţa
bobinatoarei stîm eşte curiozităţi. Indeminarea lor e fără pereche.
— Lucraţi de mult in secţia de Priviţi numai! V
bobinaj a combinatului ?
^ — Stnteţi desigur fruntaşă In Sîntem în brigbita tovarăşei Pă-
producţie ? 1
durean Valeria de care ne mai
— V-aţi calificat la locul de
muncă? vorbise şi Victoria Neamţu. Cele
ror muncitorilor la lupta pentru — Ce o-a făcut să vă alegeţi 7 femei din brigadă şi-au depăşit
munca aceasta ?
sarcinile de plan pe ultima lună cu
Fetiţa ne măsoară oii priviri
curioase de adolescent şi răspunde 14 la sută. Totodată,, aici a început
încrezătoare:
Faptul Gă nici unul din can­ O IM TIATIVÂ CARE MERITA o susţinută activitate pentru reali­
didaţi n-au primit sarcini con­ — Sînt de ourînd în secţia bo­
crete, ă creat condiţii prielnice bina]'. Nu sînt încă, fruntaşă în zarea de cît mal multe economii.
ca spiritul de răspundere faţă producţie, dar nici codaşă. De-abia
de sarcini al unora să nu creas­ M M MULTĂ ATENT!E am absolvit şcoala profesională şi Sîrma, care nu fusese• deteriorată,
că îndeajuns, să nu existe'po­ r lucrez în brigada tovarăşei Va-
sibilităţi suficiente ca organiza­ leria Pădurean. era scoasă din bobiriajele vechi ş i .
ţia de bază să poată verifica în­
suşirile personale ale celor ce (Urmare din pag. Ta) ducerii brigăzilor rămase în ur- Antrenarea muncitorilor frun­ — De ce tocmai cuci? — o în­ refolosită, prespanul a fost de a-
Urmează să Intre în partid, com­ trebăm.
bativitatea Hor, felul cum el res­ semenea gospodării bucată cu bu­
pectă şi se supun conştient dis­
ciplinei de partid. ---------- --------*— ----- mă. Aiît comitetul de partid cît taşi de a trece în fruntea echi­ cată. La fel cositorul. S-a putut
Deşi membrii biroului organi­ brigăzilor cu rezultate mai slabe , cofn]tetul de A p r i n d e r e «ia­ pelor rămase în urmă pentru a realiza astfel economii 'de peste
zaţiei de bază cunosc că confe­
rinţele sînt unul din mijloacele de către fruntaşi, se observă o .... Ie ajuta să se ridice Ia nivelul 5.000 lei. Şefa brigăzii, o femeie
care contribuie activ la educarea
comunistă a candidaţilor, totuşi, anumită preocupare. La mina mlcsta m slab mteres . 9“ * “ celor fruntaşe este o problemă între două vîrste, ne răspunde la
acestea n-au fost organizate. Să Vulcan, spre exemplu, organiza- extinderea acestei iniţiative, aş-
nu mai vorbim despre alte as­ întrebări meşterind ceva la dispo­
pecte ale muncii de educaţie, ţiile de bază au analizat în ca- teptînd ca lucrurile să meargă serioasă, a cărei rezolvare ne­
cum ar fi întîlniri între membri zitivul de bobinat ţ
de partid vîrstnici şi candidaţi, drul unor adunări generale po- de la sine. Slabă preocupare cesită o intensă muncă politică
vizionări, de filme sau spectaco­ — Ce le atrage pe fete spre bri­
le care tratează despre trecutul
glorios de luptă al partidului sibilităţile de aplicare şi extin- pen,tru extinderea iniţiativei de şi organizatorică în rîndu! ma­ gada mea ? Frumuseţea muncii
etc., pentru că nici o astfel de
ddre a aucnesnteuimiyănriţidaetimvei.neriD. dr.e.inp-t a se p^relu, a de ct ătre fruntaşi sei de muncitori. noastre. U itaţi-vă numai cum lu­
urmare, Iată de ce trebuie co organi­
crează iov. Maria Stoichiţă şi Ti-
tre cei mai buni - în primul conducerea echipelor rămase în zaţiile de partid, comuniştii, să
pleritul Siamaies. Ţi-e m a i. mare
rînd comuniştii — cum sînt Ru- urmă, se manifestă şl 'la alte
dragul să le priveşti.
dolf Karacsony, Vaslle David, organizaţii de partid şi cornî- acorde toată atenţia extinderii
Ne îndreptăm cu toţii privirea
Emeric Csiky, Octaviah lancu tete de întreprindere şi chiar la acestei iniţiative izvorîte din spre locul unde membrele brigăzii.
şi alţii au preluat conducerea consiliul sindical raional din conştiinţa înaintată a maselor. tovarăşei Victoria Pădurean lucrau. In
unor brigăzi cu rezultate mai Petroşani. Să luptăm ca rîndurile munci- i ij Cum, nu ştiţi? Tovarăşa Va- jurul unei mese de sub geamăcul
slabe. Ca o contribuţie şi a a-
cestui fapt, mina Vulcan, care Considerăm că este de dato­ torilor fruntaşi care preiau con­ leria Pădurean este responsabila uriaş al secţiei, mai multé femei
cu ocazia zilei de 23 August a ria consiliului sindical regional brigăzii de femei unde se repar aşează cu dexteritate sîrma galbenă
primit drapelul de mină frunta­ de a analiza posibilităţile de a- de grosimea firului de păr pe mo­
şă în producţie pe Valea Jiului, plicare a iniţiativei de preluarea ducerea echipelor rămase în ur­ transformatoarele. Am fost încre­ soare, altele înfăşoară în pres­
continuă să obţină succese im­ panul galben buclele de sîrmă
portante în creşterea productivi­ de către fruntaşi a echipelor ră­ mă să crească neîncetat. Să dinţată ei pentru că e una din cele proaspăt izolate.
tăţii şi în reducerea preţului de mase în urmă şi de a da un
cost. sprijin mai mare comitetelor de luptăm ca toate echipele şi toa­ mai pricepute. Dacă a-ţi vedea cum U ngă ele, despărţite doar de un
perete subţire de scindară, lucrează
întreprinderi în această direcţie. te brigăzile să-şi îndeplinească lucrează, cu cită îndemtnace şi pre­ cealaltă brigadă de .femei — a
şi să-şi depăşească sarcinile de cizie. Zilele acestea a luat-o şi pe
pian. tovarăşa Elena Covaci de la ma­
gazie pentru ca s-o califice bobina­
Spre regretul nostru trebuie să toare. E o tovarăşă minunată. comunistei Sicoe Ema. Şi membrele
cohstatăm însă că numărul mi­ acestei brigăzi Ca şi ţoale cele­
de munoă? p ot fi candidaW nerilor fruntaşi de la celelalte Din contribuţia voluntară Tovarăşele noastre lalte femei din secţia de bobinaj
mine din Valea Jiului precum şi a cetăţenilor — obiective lucrează bine şi-au depăşit timp- de 8 tuni conse­
ătit, în măsurâ înc!t sj cutiv sarcinile de plan. Acum, după
memW a, parM uiu, de la minele Ghelar, Teliuc şi de interes obştesc Un bărbat tinăr, cu mânecile sa­ creşterea salariilor, ele realize’azăun
lopetei suflecate pînă peste coate, salariu lunar de 900— 1.100 tei.
de Ia minele din Munţii Apu­ îşi siăpini parcă intenţia de a ne Acest lucru dă un imbold şt mai
seni, care au trecut la prelua­
se !mpu.
bază (secretar victoria Fillmon) rea conducerii brigăzilor, răma­ Adunările populare ce §-au ţinut la introdusă apă potabilă în satul Goles, bate amical pe umăr şi ne arătă mare în mumă. Rezultatele obţi­
se în urmă este încă scăzut. începutul anului în toate comunele raj comuna Topliţa. unul din tocurile de muncă unde nute de bobinatoarele Ncolind Boc­
sa" privească cu mal mîiffa râs- Care este cauza ? Răspunsul nu •ionului. Hunedoara, au hotărît ca con-’ bobinatoarea Florica Mărculescu şa, Maria Vlăduţ, Antoniadi Fard,
pondere mun . de educare c0. e greu de găsit. La mina Lu- tribuţia lor bănească pe anul-în curs La construirea acestor obiective un lucra la bobinarea urni uriaş elec- Ioana Susan, Maria torent ş i 'cdtele,
peni, spre exemplu, unde cu să se ridice la valoarea de 331.724 deosebit accent a fost pus pe mobili­ tromaghel de m acara: dovedesc pe deplin sirgainia ou care
a candidaţilor, să se toate rezultatele bune obţinute lei. Tot în aceste adunări, au fost tw zarea cetăţenilor la efectuarea prm se munceşte aici.
ocupe continuu de ridicarea ni- tărîte şi principalele obiective ce tre­ muncă voluntară a unei însemnate — Tovarăşele noastre? Dacă lu-
v<!luFlul ,pr „t e , Meologlc. părţi din lucrări. S-a făcut astfel prin GH. STOIGOVIG1
Numai !„ ac^ fe| candidaîff de
în ultima vreme există un nu­ buie realizate prin contribuţia volun­ muncă voluntară săpăturile fundaţiilor,
Partid vor Put6a fl indeaJuns de măr destul de mare de brigăzi tară votată, ţinîndu-se cont de nece­ transportul de materiale etc. Pînă' în DE LA CORESPONDENŢII VOLUNTARI
bine pregătiţi pentru a li se în- care nu-şi îndeplinesc sarcinile sităţile şi specificul fiecărei comune, fie­ prezent, s-a reuşit ca prin muncile vo­
credinţa titlul de cea mai măre de plan, nu s-a făcut încă nimic cărui sat. De pildă, cetăţenii din Ra-’ luntare efectuate de cetăţeni, să se lucrări prin muncă voluntară
pentru antrenarea minerilor frun­ poltu Mare au hotărît să construiască realizeze economii în valoare de a-
cinste, titlul de membru al par- taşi de a trece la preluarea con- prin contribuţie voluntară un pod, cei proape 300.000 lei. In mod deosebit Una din propunerile făcute de ale­ de muncă voluntară), de data aceasta
tidului. din Ghelar, Topliţa şi din alte patru pentru mobilizarea cetăţenilor au mun- gători la întîlnirile cu deputaţii lor a 40 de cetăţeni din satul Ociu au mun­
v - piţan
sate, să repare localurile şcolilor, cei tit deputaţii Gheorghe Sturza, Liviu fost şi construcţia podului de lemn cit la construcţia propriu-zisă a podu­
din Petreni, Strei Săcel, Poieniţa Tomii Deminescu, Ionel Maier, GhcrglieTy peste Crişul Alb din satul Ociu, ra­ lui, depunînd numai într-o singură zi
şi din încă 9 sate să continue lucrările Ioan Bonticu, Andrei Borza şi alţii. ionul Brad. Construcţia podului, lung peste 250 ore de muncă voluntară.
de construcţie la localurile de’ şcoafă Iri prezent, în raionul Hunedoara se de 40 de metri, a început la data, de
deja începute. S-a hotărît, de aseme­ depun eforturi sporite pentru -termina­ 25 august a.c. Cum tăiatul lemnelor In satul Ociu s-au mai efectuat şi
nea, continuarea lucrărilor de construc­ rea obiectivelor propuse, Ia termenele din pădure, fasonatul şi transportul alte lucrări de folos obştesc. Aşa. de
ţie ă 6 cămine culturale, mai multe fixate în adunările populare de către lor s-a făcut încă în anul trecut (cu exemplu, ţăranii muncitori de ' aici au
împrejmuiri de şcoli şi cămine cultu­ cetăţeni. care ocazie s-au depus peste 1.000 ore depus peste 500 ore de muncă volun­
rale, construcţii de fîntîni, introduceri tară la construirea unui dig lung de
60 metri.
rămidă, iar materialul lemnos ea cam şchiopătează. De aceea, de apă potabilă etc: ROMULUS GIOROGARIU,
a fost pus la dispoziţie de către în şedinţa amintită, a trasat Pentru realizarea hotârîrilor luate în Colectiviştii
aceste adunări populare, au fost alese sînt mulţumiţi
comitetul executiv. Lucrările sarcină deputaţilor şi cadrelor totodată comitete de cetăţeni care să
îndrume munca şi comisii de reviz:e Zilele acestea, două tractoare de Ia’
propriu-zise au început şi, de didactice să manifeste mai mul- care să vegheze la buna utilizare a S.M.T. Orăştie au tras ultimele brazde
fondurilor. In total, au fost alese în pe ogoarele gospodăriei agricole co­
executarea lor — în afară de fă grijă faţă de activitatea cul- acest scop un număr de 73 comitete lective din satul Strei, raionul Hune­
cu peste 450 de cetăţeni şi 73 comisii doara. Ele au ogorit 29 hectare, au
comitetul de construcţie — au furată. In afară de aceasta, fie­ de revizie cu 219 cetăţeni. arat 30 hectare pentru grîu şi alte 13
hectare pentru ovăz.
răspuns pe rînd toţi membrii care membru al comitetului e- îndrumaţi îndeaproape de deputaţii
sfaturilor populare comunale, membrii De menţionat este faptul că întrea­
comitetului executiv. Acum, xecutiv răspunde de activita- acestor comitete şi comisii au reuşit Să ga arătură este de bună calitate, trac­
îndrume munca astfel îrieît ch pînă la toriştii de la S.M.T. străduindu-se să
luorarea a ajuns în roşu şi oon-tea unui cămin cultural. In sfîrşitul lunii august contrlBuţia vo­ muncească conştiincios şi cu tragere
luntară pe întreg anul să fie realizată de inimă, atitudine pentru care au
stituie o mîndrie pentru locuito- felul acesta s-a reuşit ca în în proporţie de 100 ia sută. Sînt de cîştigat recunoştinţa şi mulţumirea co­
asemenea gata, aproape trei sferturi lectiviştilor din satul Strei.
rii întregii comune. toate cele nouă sate să ia fiinţă din lucrările propuse a fi executate
prin această contribuţie a cetăţenilor. IOAN UD REA'
Un alt Caz în .care" sprijinul cîte o echi.pă cultural-artistică
Astfel a fost posibil ca pînă la în­ Noi secţii externe
comitetului executiv s-a tăcut care acum desfăşoară o bogată ceputul anuTui şcolar 1959-1950 sa fie
date în folosinţă şcolile elemeniare dfn
simţit din plin ni-1 oîeră con- activitate,
strucţia grajduluigospodăriei a- Acum, în atenţia comitetului
gricole colective din satul Be- executiv din comuna Buruiene,
jan. Fiind nou înfiinţată, aceas- stă radiofioarea satului Bejan
tă gospodărie nu dispunea la şi construirea unui pod peste
început de posibilităţi suficiente .Valea Găianului. Sînt lucrări
pentru construcţia grajdului. A- destul de importante. Gu sigu- Pentru adăpostirea vitelor
tinăra gospodărie colectivă
tunci, comitetul executiv ai sta- ranţă că ele vor fi realizate.. reşuT—Stratea, raionul Ilia, tip-
leciivişfii construiesc un grajd mo­
tutui popular a venit în spriji- Garanţia acestui lucru' o dă mo-
nul colectiviştilor punîndu-le a- dul competent în care comitetul
dern. Ei ¦sini hotărîţi să termine ale şcolii populare de artă ,*.v
la timp această construcţie. După
cum se observă în clişeu, grajdul In ultimii ani, mişcarea ar- sindicale, oare sub conducerea
a fost ridicat deja în roşu şi aco­
lui executiv s-ău interesat în- ţeni pe oare comitetul executiv minul cultural din Topliţa şi să fie perit. mea tistică de amatori a luat o am- unor talentaţi actori ai Teatru-
deaproape de mersul lucrărilor, le antrenează în rezolvarea com- ploare deosebită în regiunea lui din Petroşani au obţinut re*,
La fel se interesează şi de lucră- plexelor probleme gospodăreşti, Bucurie în casa noastră. Pentru pregătirea pro- zultate înseninate pe drumul în-
rj.ie de construcţie ale şcolii e- fesională a1 Instructorilor şi a r - . suşirii măiestriei artistice,
lementare din satul Fizeş. Urî p e scurt, se poate spune că
comitetul 'executiv al sfatului
tiştilor amatori, care sînt an- In toamna acestui an se vor
mitetul executiv şi faţa de elec- este un adevărat gospodar care Zilele acestea in casa noas­ ducătorilor partidului şi gu­ gajaţi în producţie, a luat tiin- deschide încă 4 secţii externe
priveşte şi rezolvă cu toată răs- tră s-a produs o mare bucu­ vernului. nostru pentru grifa ţă Şcoala populară de artă din
trifioarea satului Barbora. punderea sarcinile ce-i revin, rie. Soţia mea, pensionară de ce o poartă clasei muncitoa­ Petroşani. ale Şcolii populare de artă din
pj pne cq regularitate toate 10 ani, primea o pensie lu­ re, pentru bucuria şi căldura Petroşani: Simeria (dirijat),
[)e asemenea, prin grija nară de 200 lei, iar acum, ce a intrat in căsuţa mea. Anul trecut, răspunzînd ne-
® di f e p l S T In a E după apariţia Hotăririi ple­ cesităţilor mereu cresoînde ale Deva (coregrafie), Brad (aoto-
comitetutui executiv, pe dru- narei C.C. al P.M.R., primeş­ Pentru această grijă, spri mişcării artistice de amatori,
şedinţe ia în discuţie probleme- te o pensie lunară de 600 lei. fin cu multă însufleţire po conducerea şcolii populare de rie) şi Orăştie (dirijat). Timp
murile comunei a„ fost te n - le la ordinea zilei şi traseaza De asemenea, am primit litica înţeleaptă pe care parii artă a înfiinţat două secţii ex-
sarcini concrete pentru rezoţva- vestea că fiul. meu, Mihai, la dul şi guvernul nostru o des de doi ani, cursanţii recrutaţi din
sPor^a^ împrăştiaţi prin mun- rea lor. De asemenea, in sesiu- l octombrie a.c. va veni a- făşoară în scopul construirii terne ale acesteia, la Haţeg şi
casă cu gradul de locotenent, unei vieţi fericite pentru toţi Gugir. In cadrul acestora au rîndul activiştilor culturali de
ca voluntară mu de metri cubi ni.eţ>S 3 V U1” P°P !'ar se lscfll„a în urma absolvirii şcolii mili­ cei ce muncesc. fost cuprinşi instructori ai for­ oraşe şi sate vor avea prile-
P1:ob!eme,e principale oaie fra- tare. maţiilor, de teatru de la cămi­
pietriş. - : 1 : 1 mintă comuna, iar deputaţii sînt AUREL LUCIU nele' culturale şi organiziaţiillej jul să-şi îmbogăţească cunoş­
antrenaţi la ducerea lor la înde- Aşa fiind, mulţumesc con­ tinţele, să devină buni instruc­
Din preocupările comitetului plinire, telegrafist la oficiul tori şi interpreţi ai formaţiilor
artistice de amatori. .
1 W .EA P.T.T.R.— Orăstle
• ljo !,t jci oroblema mun- C. CLEMENTE
lpSlt C ProDlerna
corespondent
cii culturale’. Astfel, analizînd
do curînd această activitate, co-
mitetul executiv- f corîstatat că