Page 65 - 1959-09
P. 65
~r
ra-Deva \
i-
V izita l u i N, S, HruşciovPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, tJNIŢI-VĂ! "<
vinulsocialismului
in S. .
L A S E D U L O . N. U.
NEW YORK 18 (Agerpres) La 18 septembrie, N. S. salutată cu aplauze furtunoase.
Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. V. Belaunde, preşedintele celei de-a 14-ă sesiuni a Adu
a rostit o cuvîntare în faţa Adunării Generale a Organi nării Generale a O.N.U. l-a salutat în numele delegaţilor
zaţiei Naţiunilor Unite. ¦ pe N. S. Hruşciov şi i-a dat cuvîntul.
Anul XI Nr. 1474 Sîmbătă 19 septembrie 1959 4 pagini 20 bani N, S. Hruşciov şi persoanele care-! însoţesc au sosit N. S. Hruşciov urcă la tribună în aplauzele furtunoase
la sediul O.N.U. la ora 15, fiind salutaţi la intrare de ale celor prezenţi.
pgagEgg Dag Hammarskjoeld, secretarul general al O.N.U., A. A.
Cînd preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
Au însămmfai Sobolev, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U. îşi încheie cuvîntarea, în sală izbucneşte un tumult de
orzul de toamnă şi de alte persoane oficiale. ovaţii. Delegaţii şi oaspeţii, ridieîndu-se în picioare l-au
salutat pe N. S. Hruşcioy.
Apariţia lui N. S. Hruşciov în sala de şedinţe a fost
Membrii gospodăriei agricole
Guvernul sovietic propunecolective „Progresul“ din Min
tia, îndrumaţi de către organiza
ţia de bază P.M.R., au pregătit un vast program de dezarmare
Strugurii s-cu terenul necesar însămînţărilor de
copt... A început cu toamnă şi au reparat uneltele
lesul. agricole. Fiind pregătiţi astfel generală şi totală
In foto: Una din din timp, colectiviştii au însă- Cuvîntarea tovarăşului N. . Hruşciov
muncitoarele .gas- mîhţ'at cu orz în zilele _de 15 şi
¦ , i rocâriei agricole de 16 septembrie întreaga suprafa
stat din Apo'.dude ţă prevăzută în plan, de 5 ha.
lo s in timpul lu Semănatul s-a efectuat cu semă în Adunarea Generală a O. N. U.
nătoarea de tracţiune animală.
crului.
Printre colectiviştii care au a- NEW YORK 18 (Agerpres) să găsim un mod nou de a re declaraţia cu privire fă dezar-<
TASS a n u n ţă : Luînd cuvîntul zolva această problemă şi să di marea generală şi totală, însoţi
dus un aport de seamă la efec la 18 septembrie la Adunarea rijăm înţelepciunea colectivă a tă de propuneri concrete în a-
Generală a O.N.U., N. S. Hruş tuturor statelor, precum şi a ceastă problemă.
tuarea însămînţării orzului în ciov, preşedintele Consiliului de O.N.U., spre căutarea acestei
Miniştri al U.R.S.S., a declarat noi soluţii. Sarcina este de a Dacă în momentul de laţă, a
bune condiţiuni, se numără Ni- că Uniunea Sovietică este con găsi pîrghia pe care folosind-o arătat N. S. Hruşciov, puterile
vinsă că în prezent există con să putem opri alunecarea lurr.ii occidentale nu se vor declara
colae Nistor, Aron Popa, FeKete diţiile necesare pentru o cotitu spre prăpastia războiului. Acum dispuse su accepte o dezarmare
Miron şi alţii. ră radicală spre mai bine în re este necesar un singur lucru — generală şi totală, guvernul so
laţiile internaţionale pentru li să excludem însăşi posibilitatea vietic este gata să se înţeleagă
IOSIF TOMA chidarea totală a „războiului dezlănţuirii unui război. cu celelalte state asupra unor
rece" în interesul întregii ome măsuri parţiale corespunzătoare
corespondent niri. Guvernul sovietic, a declarat pentru dezarmare şi consolida
în continuare N. S. Hruşciov, a rea securităţii.
Să li© urgentai© arăturile N. S. Hruşciov a subliniat că ajuns la convingerea fermă că
pentru lichidarea „războiului ieşirea din impas trebuie căutată In această ordine de idei, N.S.-
PIN EXPERIENŢA COLEÇTÎVELOR FRUNTAŞE pentru însămînfări 1 rece" trebuie în primul rînd să pe calea dezarmării generale şi Hruşciov a subliniat de aseme
se pună capăt îndemnurilor la totale. Dezarmarea generală şi nea că propunerile guvernu
irnicia celar de la electric In ultima perioadă, datorită Cu toate că în raionul Brad război, cursei nestăvilite a înar totallă este aceea care va înlă lui sovietic din 10 mai 1955 în
•intensificării muncii politice, rit sînt condiţii pedo-climatice spe mărilor, să se înlăture rămăşi tura toate barierele ce se ridică problema dezarmării cuprind
Secţia dispune de două cup un angajament mobilizator, la mul arăturilor pentru însămîn- cifice şi diferenţiate de celelalte ţele celui de-al doilea război la examinarea problemelor de considerente concrete cu privire
toare, trei, dacă stăm să soco nivelul posibilităţilor secţiei. ţări a crescut. Din situaţia ope raioane se puteau totuşi efectua mondial, şi să se încheie Trata zarmării parţiale, şi vă netezi la măsuri parţiale în domeniuî
tim şi pe cel de 5 tone. Oameni, rativă comunicată fa data de 17 arături pentru însămînţări. tul de pace cu Germania, să se calea spre instituirea unui con dezarmării şi constituie o bază
cîţiva. De fapt nici nu sînt ne Şi dacă la început unii oameni septembrie reiese că au fost dezvolte prin toate mijloacele, trol total, atotcuprinzător. adecvată în vederea unei înţe
cesari mai mulţi. Totul e me se îndoiau de posibilitatea în pregătite pînă in prezent mai Nici gospodăriile de stat nu contactele între popoare. legeri asupra acestei probleme
canizat şi în parte automatizat. deplinirii lui, azi îndoielile au mult de 9.000 hectare, ceea ce dau prea mare atenţie executării Ce propune guvernul sovietic ? de importanţă vitală.
E oţelăria electrică a Combina dispărut. Sub îndrumarea orga reprezintă un procent de 13,49 arăturilor de însămînţări cu toa In faţa noastră a tuturor stau
tului siderurgic Hunedoara, sau nizaţiei de partid, conducerea Ia sută. te că tehnicienii cunosc impor multe probleme internaţionale Esenţa propunerilor noastre Noua propunere a guvernului
mai pe scurt, cum de altfel' îi secţiei a hotărît luarea unor tanţa acestei lucrări. Din cale nerezolvate, a subliniat N. S. este ca în decurs de 4 ani toa sovietic cu privire la dezarma
spun cu toţii în combinat, elec măsuri menite să ducă la înde De remarcat este faptul că în 965 hectare care trebuie să fie Hruşciov. Există însă o proble te statele să înfăptuiască dezar rea generală şi totală, a spus
tricul. plinirea ritmică a sarcinilor de raionul Sebeş datorită îndrumă mă a cărei rezolvare este aştep marea totală şi să nu mai pose N. S. Hruşciov, este dictată de
plan, lună de lună. rilor corespunzătoare date de că semănate cu cereale de toamnă tată cu nădejde de oamenii din de mijloace pentru ducerea unui unica dorinţă de a se asigura o
Agregatele sînt, în compara tre organele de partid şi tehni de către G.A.S. s-a pregătit o toate ţările, atît din cele mari război. Ca nimeni să nu-şi poa pace cu adevărat trainică între
ţie .cu ale celorlalte secţii oţe- Ca o primă măsură s-a stabi cienii agronomi, gospodăriile suprafaţă în procent de 30,5 la cit şi din cele mici, indiferent de tă încălca obligaţiile, noi propu popoare.
lărie, relativ de mică capacitate: lit ridicarea gradului de califi colective şi întovărăşirile agri sută. relaţiile sociale şi de modul de nem să se înfiinţeze un organ
Raportînd însă capacitatea lor care. profesională a topitorilor. cole au pregătit pentru însă- viaţă — aceasta este problema de control internaţional cu par N. S. Hruşciov a subliniat ne
(20 tone fiecare) la capacita Şi iacă-aşa, începînd cu luna mînţări 3.665 hectare. Numai o săptămînă ne mai dezarmării. De succesul nostru ticiparea tuturor statelor. Dacă cesitatea rezolvării neîntîrziate
tea cuptoarelor similare din ţară ianuarie, toţi topitorii, odată pe desparte pînă la începerea d-n în găsirea unei soluţii juste a dezarmarea va fi atotcuprinză a problemei recunoaşterii drep
şi chiar străinătate, rezultă că săptămînă; .erau văzuţi audiind Nu la fel se prezintă situaţia plin a însămînţării griului. In a- acestei probleme va depinde în toare şi totală, a subliniat N. S. turilor legitime ale R. P. Chine
nu sînt deloc mici. prelegerile ţinute de . ingineri şi arăturilor pentru însămînţări în ceastă perioadă să fie mobilizate mare măsură direcţia în care se Hruşciov, după terminarea ei şi ze în O.N.U., ceea ce va ridi
tehnicieni pricepuţi. S-au tratat raionul Orăştie şi Haţeg, In ra toate mijloacele şi forţele .de va îndrepta omenirea, spre răz controlul va .fi general şi total. ca într-o măsură uriaşă presti
Secţia şi-a aniversat nu de în aceste, prelegeri cele mai a- ionul Orăştie. ritmul arăturilor muncă pentru ca arăturile să se boi cu urmările lui catastrofale, giul şi autoritatea O.N.U. şi va
mult doi ani de existenţă. Anii cute probleme., ale secţiei:. teh se desfăşoară sub posibilităţi. sau spre triumful cauzei păcii. Guvernul sovietic, a declarat constitui o contribuţie serioasă
aceştia au fost ani de lu p tă ' cu nologia de elaborare a oţelului Dacă la data de. 10 septembrie efectueze cît mai grabnic? Niciodată încă în întreaga isto N. S. Hruşciov, consideră că e- la însănătoşirea generală a situ
greutăţile, de succese, de bucu special, rebutul, preţul de cost... arăturile erau executate în pro rie a omenirii cursa înarmărilor laborarea programului de dezar aţiei internaţionale. El a relevat
rii şi necazuri. La început oa Cursurile au durat o jumătate cent de 11,92 la sută, în prezent Situaţia arăturilor nu s-a desfăşurat într-un aseme mare generală şi totală nu tre de asemenea necesitatea de a se
menii nu cunoşteau agregatele, de an.. Că' cele predate au fost procentul a atins doar 15,53 Ia pentru însămînţări nea ritm şi n-a implicat atîtea buie să frîneze rezolvarea unei acorda ajutor aşa-numitellor ţări
procesul tehnologic, funcţionarea însuşite, o dovedesc realizările sută.. pe raioane ia data primejdii ea astăzi în secolul a- probleme atît de arzătoare şi slab dezvoltate şi de a se dez
cuptoarelor, în toate amănunte secţiei. de 17 septembrie a. c. tomului, al electronicii şi al su pe deplin actuale ca cea a înce volta prin toate mijloacele le
le. Multă vreme planul nu "se Insuficienta muncă politică punerii cosmosului. tării pentru totdeauna a experi găturile comerciale între state
îndeplinea’, iar rebutul se urca O altă măsură cu mare efect desfăşurată îr> această direcţie SEBEŞ 26,38% enţelor cu arma nucleară. In pe bază de egalitate şl avantaj
peste admis cu procente care în realizarea sarcinilor a fost şi complecta dezinteresare de Uniunea Sovietică a declarat prezent există toate premisele reoiproc.
dădeau mult de gîndit nu nu organizarea judicioasă a muncii. care au dat dovadă organele a- O R Ă Ş T I E 15,53% N. S. Hruşciov, luptă hotărît şi pentru o asemenea rezolvare.
mai colectivului, ci chiar con Conducerea secţiei, oamenii, au gricole ale raionului Haţeg în consecvent pentru dezarmare. Noi sperăm că acordul cuvenit N. S. Hruşciov a arătat că,
ducerii combinatului. Apoi, lu văzut că lucrul făcut la.voia în- problema arăturilor pentru în H A Ţ E G 15,42% Am dovedit nu numai prin vor cu privire la încetarea experi după părerea Uniunii Sovietice,
crurile au intrat în făgaşul lor tîmplării nu duce la cine ştie ce sămînţări a făcut ca în acest be, ci şi prin fapte, dorinţa enţelor va fi încheiat şi tradus O.N.U. trebuie să ducă politica
normai. Sub asaltul muncii oa rezultate.- Si s-a -pornit atunci raion de fa 10 septembrie şi pînă HUNEDOARA 14,11% noastră de a rezolva problema în viaţă neîntîrziat. cea mal rezonabilă şi clar văză
menilor au început a fi elabo o-adevărată bătălie-, -Fiecare om în prezent să nu se are nici mă dezarmării. toare, politica găsirii în comun
rate ritmic primele tone de oţel a primit sarcini precise, fiecare car un hectar. ILIA 6,85% Fiind încredinţat că aceste a unor dorinţi reciproc accepta
peste plan, procentul de rebut lucru a fost pus la locul lui. în Avem convingerea profundă, scopuri măreţe pot şi trebuie să bile şi că a sosit timpul să se
a dat înapoi. cărcarea cuptoarelor s-a făcut Deşi unităţile agricole din ra ALBA 6,50% a arătat N. S. Hruşciov că în fie atinse prin eforturile comune inaugureze o perioadă de trata
conform planificării, fără întîr- ionul Hunedoara şi Ilia au ridi primul rînd trebuie să înlăturăm ale tuturor statelor, unite sub tive internaţionale, conferinţe şi
-k zieri. cat procentul arăturilor de însă- B R A D 0% întîllniri între oamenii de stat
mînţări la 14,11 la sută şi principalele piedici care stau în semnul principiilor paşnice ale pentru a se rezolva rînd pe rînd
1 Anul 1959 a găsit colectivul Aceasta însă . nu era,'destul. respectiv 6,85 la sută ele au rea m ecanicii
secţiei oţelărie electrică .hotărît .Tehnicienii , şi inginerii secţiei, lizat totuşi prea puţin. calea dezarmării, să încercăm Cartei O.N.U., guvernul U.R.S.S. problemele internaţionale actua
la fapte mari. Se declanşase în animaţi.de. dorinţa de a face tot rea a fost cîştigată de echipa le.
trecerea ou Combinatul metalur mai mult, după calcule şi dez S e întrec candidatului de partid Petru prezintă spre examinare O.N.U.
gic Reşiţa. Din cele .67.000 tone bateri-au ajuns la concluzia că Dări, care a transportat cele mai
oţel peste plan, angajament luat cuptoarele pot fi. m ai.intensiv La secţia transport a minei multe vagoane; în luna august Declaraţi? guvernului sovietic
de oţelarii Hunedoarei, lor le re folosite. Şi anume, prin spori Teliuc, întrecerea socialistă a a cîştigat echipa comunistului
venise, aşa după cum înşişi au rea capacităţii'de încărcare., Lu fost organizată între locomotive, Dumitru Rîpă, care a transpor NEW YORK 18 (Agerpres). ilor m ilitare; încetarea alocării Guvernul sovietic propune că
hotărît, 8.000 tone. Cantitatea crul era riscant. Totuşi s-a gă obiectivul principal fiind tran tat 1.517 vagoane. TASS a n u n ţă : La 18 septem de mijloace, indiferent de sursă, în cea de a doua etapă să se
pare mică la prima ¦vedere. sportarea a 1.500 vagoane lunar brie, guvernul sovietic a prezen pentru scopuri m ilitare; inter lichideze forţele armate rămase
. Luînd însă în considerare capa sit că. poate fi realizat -fără pe de fiecare locomotivă. Sistemul CAROL LEUPOLD tat spre examinare O.N.U. un zicerea propagandei de război şi şi toate bazele militare aflate pe
citatea cuptoarelor secţiei ne corespondent vast program de dezarmare ge a educării tineretului în spirit mi teritorii străine.
dăm seama că angajamentul nu ricolul avarierii agregatelor. Azi, acesta s-a dovedit deosebit de nerală şi totală. litarist ; promulgarea de legi
e deloc miG, ci am putea spune, rodnic. :r-y. t-Vr-v-v.*/.».v.' care să prevadă sancţiunile Distrugerea tuturor tipurilor
chiar îndrăzneţ. Gu alte cuvinte, A. JURCA Acest program, expus în de cele mai severe pentru ne- de arme nucleare şi arme rache
In cursul lunii iulie, întrece- claraţia guvernului sovietic, respectarea oricăruia dintre tă, lichidarea mijloacelor matei
(Continuare fn pag. 8-u) prevede : Desfiinţarea tuturor punctele enumerate. La dis riale ale aviaţiei militare, des
forţelor armate şl interzicerea poziţia statelor trebuie să ră- fiinţarea ministerelor de război,
Colectiviştii din reconstituirii lor, indiferent sub rnînă doar contingente de poliţie încetarea alocării de fonduri în
ce formă ; distrugerea tehnicii (Miliţie), stabilite de comun a- scopuri militare şi celelalte mă
construiesc un g r ajd . •. <' . -,+.s ?>. W*. ,.<•>• % . militare, armamentelor şi stocu cord pentru fiecare ţară, pentru suri prevăzute în programul de
rilor de materiale militare şi mu menţinerea ordinei interne şi a- dezarmare urmează a fi înfăptu
La marginea satului e un fur Se obişnuieşte pasă-mi-te prin niţiilor de toate tipurile ; interzi părarea securităţii personale a ite în etapa a treia.
cerea totală a armellor nucleare cetăţenilor.
nicar de oameni şi rîsul, glume partea locului ca la terminarea şi lichidarea stocurilor de aceste Pentru supravegherea îndepli
arme ; încetarea totală a produc Uniunea Sovietică propune ca nirii Ia timp a măsurilor c!e de
le şi voia bună te intimpină unei munci să se-nchine cîte-un ţiei tuturor tipurilor de arme ra acest vast program de dezarma zarmare generală şi totală, gu
chetă^ inclusiv a rachetelor cos re să fie înfăptuit în trei etape vernul sovietic propune institui
de-ndatâ ce te apropii de locul pahar de băutură în cinstea lu mice cu destinaţie militară, şi în decurs de 4 ani. rea unui organ internaţional de
distrugerea celor existente; in control din care să facă parte
unde, ca din pămint, s-au ridi crului făcut. Şi cum aşa le terzicerea mijloacelor de ducere In prima etapă se propune ca toate statelle. Personalul său tre
a războiului chimic şi bacterio efectivul forţelor armate ale buie să fie recrutat pe bază in
cat zidurile unei impunătoare fusese înţelegerea, evenimentul logic şi distrugerea stocurilor de U.R.S.S., S.U.A. şi R. P. Chi ternaţională, ţinîndu-se seama
aceste tipuri de arme. neze să fie redus Ia nivelul de de principiul repartiţiei geogra
clădiri. M-am apropiat de „şan terminării zidurilor urma să fie 1.700.000 de oameni, iar ăl Ma fice juste. Acest organ trebuie
Propunerile sovietice cu privi rii Britanii şi Franţei, la 650.000 să dispună de toate condiţiile
tierul“ unde zeci de flăcăi şi sărbătorit in seara aceea. re Ia dezarmare prevăd lichida de oameni pentru fiecare putere. materiale necesare efectuării u-
rea bazefor militare de pe teri Efectivul forţelor armate ale ce nui control strict.
fete, vîrstnici şi femei, din Ho — N-avea nici o grijă bade torii străine şi a tuturor rampe lorlalte state să fie redus la ni
lor pentru lansarea de rachete ; velul care vor fi stabilite de co Pentru desăvîrşirea dezarmă
biţa, eraii prinşi în viitoarea Iovane, vorba-i vorbă şi ne ţi lichidarea producţiei de război; mun acord la o sesiune specială rii, organul internaţional de con
desfiinţarea serviciului militar a Adunării Generale a O.N.U. trol va avea acces liber la toate
muncii. Mai eraii cîteva ceasuri nem de ea, i-a răspuns Petru sub orice formă şi a pregătirii sau fa o conferinţă mondială
militare ; desfiinţarea ministere pentru dezarmarea generală şi obiectivele supuse controlului.
pînă cind, aşezindu-se ultimele Orza, preşedintele gospodăriei totală. In această etapă, limite
lor de război, a statelor majore le înarmărilor .trebuie să fie sta Organizaţia de control poate
pietre, aveau să fie terminate colective. k bilite corespunzător cu hivelul
>:( generale, a tuturor departamen forţelor armate. stabili un sistem de supraveghe
zidurile grajdului ce se întind pe
telor, organizaţiilor şi instiţuţl- re aeriană şi de fotografiere din
o suprafaţă de 500 m.p. De pe Hobiţa e un sat jnic, aşezat
(Continuare în pag. 4-a)
schela unde lucrau zidarii, meş ta poalele Retezatului. In pri
terul Iovati Bolosin a strigat măvară, locuitorii lui s-au ho-
unui grup de trei tovarăşi care tărît să-şi!unească ta un toc,
discutau retraşi mai la o parte:' avutul şi cele 48 de familii au. Colectiviştii din comuna Miercurea, raionul Sebeş, fac in
— No, tovarăşe preşedinte, constituit gospodăria ¦colectivă tense pregătiri pentru asigurarea furajelor necesare animalelor
„Drumul belşugului“. Specific în timpul iernii.
'deseară e gata. Da' să nu uiţi
. „ ' PETRE FARCAŞIU IN FO TO : îhtr-una din zile pe „şantierul“ de însilozare a
furajelor din gospodăria colectivă cj[in Miercurea.
de tocmeala noastră cu adălma-
su’! (Continuare în pag. 2-a)'
(