Page 66 - 1959-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1474

aaaaiTOaiMBM

Pentru nlorificarea superioară a lemnului La şcoala medie serală u
din Hunedoara mai sînt
Nu se poate concepe o va,lo- exploatate înainte n'eraţional, lui. pregătind condiţiile pentru
rificare superioară a lemnului s-au înregistrat progrese înşem- rezultate mai bune în anii vii- de rezolvat unele lucruri

fără mijloace mecanizate. In re- na te în ceea ce priveşte creşte- tori. In anul acesta au luat fiinţă tune pentru a: putea învăţă.-
? şi în regiunea noastră, pe lîngă . La şcoala medie serală din
giuqea Hunedoara, unde retie- rea indicilor de utilizare a ma- marile întreprinderi, şcoli medii Hunedoara s-au deschis cursurile
După cum sepoate vedea, în serale unde învaţă muncitori din în ziua de 15 septembrie. La
ful e foarte variat, mecanizarea sei lemnoase. De pildă, în se- regiunea noastră s-au înregis- producţie. Q asemenea şcoală deschidere au luat parte, elevii
trat unele rezultate pe linia va- a luat fiinţă şl la Hunedoara, muncitori, cadrele didactice, re-
are un rol important în ansam- mestrul I, 99 fa sută din masa lorificării. superioare a lemnu- Aici vin să înveţe siderurgişti prezentanţi ai G.S.H. şi I.G.S.H,
lui. Nu se poate trage însă con- de la marele combinat hunedo- Conducerile acestor mari între-
bluf măsufilor care se iau în ce lemnoasă de răşinoase a fost- cîuzia că s-a făcut totul în acest rean, constructori de la Intre- prinderi hunedorene se interesea-
sens. Rămîne ca o sarcină, de prinderea de construcţii side- ză îndeaproape, încă de pe acum,
priveşte exploatarea pădurilor, valorificată, în timp ce anul tre- mare importanţă pentru lucră- rurgice Hunedoara, precum şi de felul cum tunătorii frecven-
torii forestieri să ¦ întreprindă alţi tineri de la întreprinderile tează cursurile şi cum se pregă-
Tocmai de. aceea s-a pus un cut indicele de utilizare era de alte măsuri folositoare. Realita- şi instituţiile oraşului. Pentru ţese. Se pot spune multe lucruri
tea arată că trebuie să se' de-
accent deosebit pe extinderea 95,4 la sută. Faţă de condiţiile pună mai mult interes pentru pregătirea lor temeinică în ve- frumoase despre elevii şi cadrele
derea examenului de admitere didactice de la această şcoală,
mecanizării şi pe folosirea unor în care s-a făcut exploatarea — creşterea indicelui de valorifi­ în clasa VlII-a, conducerile Există însă şi unele deficienţe
care a masei lemnoase de ste­ I.G.S.H. şi 0.S.H. au organizat care trebuie rezolvate cît mai
metode avansate în valorificarea respectiv lichidarea parchetelor jar şi fag, unde se constată o pe timpul verii cursuri la care , repede î-n scopul bunei desfă-
rămînere în urmă faţă de posi­
lemnului. vechi — s-au obţinut rezultate

Anul acesta muncitorii fores- mulţumitoare şi în ceea ce pri-

tieri din regiune au la îndemînă veste valorificarea masei lem- Muncitoarea Vilhelmina Thuth, de la fabrica „1 Mai“ Pe-

23 iun iculare „Wissen“, 8 .furii- noase de fag şi stejar. Merită treşti secţia tip o g ra fie îşi depăşeşte lună de lună norma cu

cutare „Mîneciu", numeroase să fie evidenţiat faptul -că în 15— 17 ta sută.

fierăstraie mecanice, gatere, şi perioada amintită, planul de Fotografia ne-o înfăţişează pe Vilhelmina Thuth la locul de

alte mecanisme. producţie ă’ fost cu mult de- muncă. .

Pentru a uşura extinderea me- păşit la majoritatea sortimente-

caoizării, unităţile Direcţiei re- dor. Bunăoară în 8 luni s-au rea- bilităţile care există. A sosit is ie ă 4 s ă l i d® cB&să au luat parte un număr mare şurări a procesului de învăţă-
vremea pregătirilor pentru noul de muncitori. Aceste cursuri mînt.
gionale silvice au căutat să ex- lizat peste plan 16.463 m,c. lemn sezon de exploatarea păduri-
lor. Invăţînd din experienţa cîş- s-au dovedit^ a fi foarte bune La ora actuală şcoala medie
tindă pe scară largă unele me- de foc, 15.657 bucăţi traverse iigată în anii precedenţi, Direc.- Ziua de 15 septembrie a.c., a elevi, care au salutat cu bucurie deoarece majoritatea celor care serală funcţionează în localul
ţja regională silvică, conducă- constituit o adevărată sărbătoa- această realizare, le-au urmat au reuşit la exame- vechi al şcolii medii de zi. După
tode noi cum ar fi exploatarea' înguste, 2.476 m.c. lemn de torii ocoalelor silvice şi ai re pentru populaţia din Gălan. nul _de_ admitere şi acum sînţ eum spunea iov, Pavel Ludu-
I.F.E.T-urilor, trebuie să 'ia din In această zi au fost date în In cuvîntul lor tovărăşii Ioan elevi ai şcolii medii serale. Cei şan, directorul şcolii serale, a-
în catarge. Mecanizarea şi ex- fag pentru construcţii, 608 m.c. timp- măsuri pentru extinderea folosinţă încă 4 săli de aiasă la Tuza — preşedintele comitetului 240 elevi muncitori din clasa ceasta nu va dura mult deoarece
mecanizării şi a metodelor a- Şcoala elementară din Gălan, executiv al Sfatului popular co- VIII-ă, 80 din clasa IX-a, 37 se amenajează un nou local la
ploatarea în catarge sirii două derulaj fag, s-a tăiat în plus la vansate, pentru amenajarea dru- astfel că la ora actuală această munal Gălan,. Gheorghe Petrică- din ojasa X-a şi 26 din c-lasa şcoala profesională. Acest fapt
murilor de acces şi asigurarea şcoală îndeplineşte toate condi- loiu — membru al Comitetului Xl-a vin cu regularitate la este cît se poate de bun. Tre-
acţiuni care se condiţionează re- gatere 14.242 m.c, răşinoase şi condiţiilor optime tuturor mun- ţiile necesare bunei desfăşurări de partid al uzinei „Victoria" cursuri pentru a deveni oameni buie nifmaî să se grăbească da-
citoriior forestieri. Dacă sporesc a procesului de învăţământ Gălan, Nicolae Borcan — direc- cu o înaltă calificare profesio- rea lui în folosinţă pentru că
ciproc. De exemplu, la I.F.E.T. ' stejar etc. torul Şcolii de 7 ani din Gălan, nală şi cu un bogat nivel de elevii să se stabilească precis în
La festivitate, care a oores- şi al .altora au-scos în .evidenţă
Orăştie peste 40 la sută din O contribuţie importantă au puns şi cu deschiderea noului grija partidului şi guvernului

exploatarea în catarge se face adus în ăc&st sens colectivele de

mecanizat. Toate acestea, com- muncitori şi tehnicieni de la

binate cu munca lucrătorilor fo- sectorul Baia de Criş, de la oco-

restieri, au dus la obţinerea unor Iul _silvic din Dobra, I.F.E.T

rezultate apreciabile. Sebeş, I.F.E.T. Orăştie şi altele,

In 8 luni de zile din acest an Măsurile luate pentru valori- preocupările în acest • domeniu an şcolar, au participat tovarăşi pentru a crea condiţii materiale cunoştinţe generale. Dragostea clasele respective, iar învăţă­

s-au transportat mecanizat cu ficarea superioară a lemnului şi şi rezultatele vor fi mai fru- din conducerea uzinei „Victo- din ce în ce mai bune în vede- tor pentru învăţătură se obser- mîntul să se desfăşoare normal,

32.622 m.c. lemn mai mult decât pentru depăşirea planului au moaşe, ria“ Călan, de la sfatul popular rea educării copiilor oamenilor vă încă din primele zile de O altă problemă de mare în-

în aceeaşi perioadă a anului tre- dus nemijlocit la reducerea pre- A. ZAHAR1E comunal, din partea şcolii me- muncii din patria noastră, şcoală. Ioan Rusu, Nichifor De- seninătate asupra căreia trebuie

cut, ceea ce dovedeşte că folosi- ţului de cost a lucrărilor execu- S. GOR.IAMU dii serale, numeroşi părinţi şi Festivitatea a fost încheiată liu de la G.S.H., Ioan Popa, Ma- să urgenteze conducerea şcolii

rea fun icul,acelor capătă o impor- tate. Dacă anul trecut bilanţul cu un bogat program artistic, rin Predeşteanu de la I.G.S.H. şi conducerile întreprinderilor,

tanţă din ce în ce mai mare. Pe s-a încheiat cu 8.000.000 lei pier­ P e ş a n tie r u l tin e r e tu lu i la care şi-au adus contribuţia sînt numai cîţiva dintre elevii este aceea a aranjării sehimbu-
formaţiile artistice alcătuite din muncitori darnici să înveţe cît rilor muncitorilor elevi. In
de altă. parte cu îierăstraiele me- deri, în acest an s-au realizat

canice s-au doborît şi fasonat deja peste 4.100.000 lei econo- şcolari. mai multe lucruri încă din pri- ziua de 16 septembrie mai exis-

61.678 m.c. lemn, iar gaterele mii din reducerea preţului de I. CRAŞCA mele zile de şcoală. Ei răspund tău încă muncitori care lucrau

aii tăiat şi fasonat 68.725 bucăţi cost. Cea mai mare parte din } Inti'-o singura zi vestea a cru ele şagă pînă a ajunge EMERICHUMMEL astfel grijii, partidului şi guver­ în schimbul de după-amiază, ne-
făcut ocolul întregului raion, să sape aproape 5.000 m.c.
traverse. Faţă de anul trecut această sumă provine de la corespondenţi nului care le-a creat condiţii op- put-înd astfel participa la cursuri.

muncitorii unităţilor Direcţiei re­ exploatările forestiere. Paralel iar seara la toate căminele pămînt. Pentru stimularea Tot la şcoală medie serală din

gionale silvice au depus mai cu exploatarea lemnului s-a dus culturale din comune tinerii muncii pe şantier, s-a insti- Colectiviştii din Hobiţa Hunedoara'este necesar să se al­
disçutau despre aportul pe tuit un drapel care va fi de- construiesc un grajd cătuiască degrabă orarul per­
multă preocupare pentru valo­ o acţiune organizată pentru noi care trebuie să-t ¦aducă in cernât brigăzii de muncă manent şi numărul de elevi p,e,
noua acţiune ivită prin des- patriotică cu cele mai bune clase.
rificarea superioară a lemnului împăduriri şi îngrijirea arbore chiderea unui mare şantier rezultate,
al tineretului în raza comunei Rezolvând şi aceste treburi
şi reducerea preţului de cost tulul. In sezonul optim s-au îm- Deocamdată startul acestei şcoala medie serală din Hune­

a masei lemnoase pe care o li- pădurit 3,937 ha., s-au îngrijii

vrează la peste 250 de benefi- 7.866 ha. arboret şi s-au între- (Urmare din pag. l-a) lectivist să presteze la lucră-

ciari. Acest lucru reiese de alt- prins diverse măsuri pentru com- Vinerea. Peste tot, cei. aproa- întreceri a fost dat de cele —------------------------- - rite grajdului, în mod valun- doara' va intra în normal, iar
pe 5.0.00 de tineri din raionul cinci brigăzi de mutică pa-
fel din rezultatele obţinute în baterea dăunătorilor şi proteja- salului e creşterea animalelor tar, cite 5 zile. Cele aproape 500 elevii muncitori care învaţă aici

primefe 8 luni ale anului. rea pădurilor. Toate acestea Orăşiie constituiţi în 122 bri- triotipă de la U.M. Ougir. A- şi tocmai de aceea oamenii au zile efectuate, ca urmare a aces- vor putea acumula multe c.u--

Deşi a trebuit să se lichideze o vin să complecteze acţiunea de găzi U.T.M. de muncă pa- ceşti tineri de diferite profe- hotărît să:şi construiască în tei hotărîri, au contribuit la noştinţe chiar de la început, cu­

serie de parchete care au fost valorificare superioară a lemnu- triotică s-au angajat să exe- sii şi-au înlocuit pentru cîteva acest an un grajd pentru 80 de reducerea volumului de lucrări noştinţe necesare ridicării _con­

Brigăzi de m uncă patriotică cute în întregime lucrarea, ore maşinile şi sculele cu vite. La început unora nu prea făcute pe bază de normă şi în tinue a nivelului lor profesional
fruntaşe Este vorba de săparea unui tîrnăcoape şi lopeţi. Printre
şanţ pe o lungime de 4 km. pădurea de stuf şi păpuriş le venea să creadă dar cind au felul acesta au făcut multe eco- şi cultural. , ,.
văzut depozitul de materiale nomii. Folosind la construcţie
V. A.

care să protejeze de inunda- care se întinde pe 100 de ha. strîns ta marginea satului şi-au resursele locale, ei vor reuşi ca

La secţia de transport la r.întrepriiH s •brigadaF 'de Ia “secţia Hfe ’"întfeţiflere a ^ .J O O J e Jia. şi să g ^ j - aceşti tineri. 'c M M M m â M \ Înfrunt îndoiala. Oameni ini- cu circa 30.000—35.000 lei să noi
griculturii alte 100 ha.Jeren pelor spre matca [or adevă-. -moşi, hdbicenii au pus umăr la termine, grajdul, a cărui valoare
derii miniere din Teliuc activează o —minei Teliuc. Ea a contribuit la ridi-
ârabil. Volumul mare'.de 'tu- rată. In frunte erau cei 25 umăr şi au strîns de pe albia reală, odată terminat, poate să
brigadă de muncă patriotică. Rezul- carea unui dig lung de 80 metri pe crări va cere o muncă în- de tineri din brigada condusă rîului peste 300 m.c. de piatră, A/vW A \AA>
cordată. Dar, cind te gîndeşti de Kiss Petru. Tineri, ca Du­ au cărat-o şi-au depozitat-o „la
ţaţele obţinute de aceasta, fac cinste malul Cernei, n săpat un puţ pentru că aici îşi vor da concursul mitru Iosif, Elena Trache, ogrăzi“, tocul unde avea să în- Ujungă pînă la peste 200.000 LITERATURA POLITICĂ
^ toţi tinerii din raion, vrei Mircea Rusu şi alţii vor cu ceapă construcţia. Rînd pe rînd
membrilor brigăzii, care au muncit atimentarea cu apă a locomotivelor nu vrei trebuie să crezi că tot dinadinsul ca ei să ciştige ^ei- uceasta au contribuit *** Prieteni dragi
terminarea lucrărilor pînă la acest trofeu. Deocamdată si-au mai procurat 50 m.c. lemn mult pe lingă membrii consi- Cuvînt înainte de Pop Si-,
neobosit în mai multe acţiuni de fo- de pe linia ferată Teliuc—Călan. Mem- 7 Noiembrie — conform an- munca pe şantier continuă, de brad. vreo 14.000 de ţigle, Oului şi candidaţii ce constituie mion. Ediţie îngrijită de
gajamentului — este sigură. Şi pînă la urmă nu se ştie 1.000 kg. var. 2.500 kg. ciment Petru Ispas.
los obştesc. Aşa, de exemplu, mem- brii acestei brigăzi au depus pînă a- care va fi cîştigătorul între­ 84 pag. — 2,15 lei
Numai în prima zi de Iu- cerii pentru că fiecare din cete si alte materiale trebuincioase,
brii brigăzii nu colectat cantitatea de cum peste 630 ore de muncă voluntară. cru peste 100 de tineri au 122 brigăzi U.T.M. de muncă ’. . % uPaJ e f ar, tid ~ colectiviştii Ed. tineretului
săpat 50 m.t. de şanţ. Acesta patriotică din raion vrea să Şi-au făcut oamenii Ump şi
58 tone fier vechi, au încărcat şi tran­ Printre tinerii din brigăzile menţio­ a fost începutul. Şi. tinerii cîştige drapelul. s-au apucat de săpatul funda- Ute f A-
şi-au dat seama că nu-i Iu- fiei, iar în adunarea generala,.
sportat zgura din jurul depoului, au nate mai sus, cele mai frumoase rezul­ ,a PrŞPunerea consiliului, ei au eram Iduiescu Victor Brăila.
hotărît ca fiecare membru co-
curăţat parcul şi au transportat pie­ tate le-au obţinut comuniştii Teodor “ tete Mana Drăgoi
Oprise, Creştina Poroaba şi
triş pe şoseaua în construcţie: Hune­ Cimpoi şi Ioachim Cîrcioroabă, can­ Concomitent cu construc- GEORGE VRŢELI: In­
dustrializarea socialistă în
doara—-Teliuc. Pînă în prezent membrii didatul de partid Ştefan Crăcău, ute- colectiviştii Vasile Pan, Vio- R.P.R.
176 pag. — 4,50 lei.
brigăzii au efectuat 880 ore de muncă mistul Aurel Raicu şi mulţi alţii. rd Condreş, Avram Idulescu şi
Ed. ştiinţifică
voluntară. PETRU DARIE care se pr[cep ţn a[e ?ui.

Rezultate frumoase al obţinut şi corespondent gheritului, au cioplit lemnul pen­

tru uşi şi ferestre. In scurt timp LITERATURA ŞTIINŢIFI­

va fi gata şi acoperişul, urmînd CA, MEDICINA

slană etc.) totuşi, în general care ar putea fi rezolvate mult mai' ca la sfîrşitut acestei luni graj­ OCTAVIAN BELEA:
dul gospodăriei colective din Primul ajutor şi îngrijirea
privit, tabloul este o frumoasă lapidar. Finalul spectacolului nu Hobiţa să fie dat în folosinţă. sănătăţii — Pentru acti­
vul Crucii roşii
realizare artistică, slujit de o se ridică la înălţimea unor ta- * 704 pag. — 46,50 Iei

muzică vioaie, antrenantă, pe blouri de pe parcurs, deşi tema La plecare am lăsat în urmă Editat Grucea roşie
aceeaşi veselie şi însufleţire a R.P.R.
motive populare iar dansurile oferă această posibilitate. Mai care a domnit întreaga zi. Can­
didatul de partid Augustin Pau N. NESTORESCU, MAR-
un âalme-iiţte.daeM — nu risipeso cuvintele lipsite multă fantezie în montarea ia­ şi utemistul Tănase Popa se CELA POPOVIC1 : Toxiin-
de pondere — sînt splendide bloului de final, renunţarea la luaseră la întrecere în transpor­ fecţlile alimentare
în costumaţia de un colorit pe unele artificii care nu au darul tul ultimelor căruţe de piatră cu 244 pag. — 11,70 Iei.
cît. de frumos atîb de viu. Inter- să sublinieze în toată măreţia care avea să se dea „glaicut“ zi­
Cea de-a 3-a premieră a tea­ te tablouri care şi-au cucerit, ginală stă şi la baza altui va- venţia lui Felician. Fărcaşu în tema patriotismului; din acest dului. Solomia Bobu, cu toată E-d. medicală
trului de estradă din Deva cu încă de la premieră, pe bună loros tablou, îndeosebi ca te- acest ,tablou cu „Zdrîncănita de tablou, înteţirea. ritmului atît de etatea ei, se întrecea cu Clari
spectacolul muzical în două acte, dreptate firescul drept al aplau- mă — sărbătorirea unei mame la Zlatna” este asemenea ploii viu pe parcurs, întrebuinţarea tu- Idulescu, (a mestecatul şi căra­ PEDAGOGIE
22 de tablouri şi un prolog, con­ zelor entuziaste ale publicului, eroine — dar păcat că unele cînd firul ierbii 'se întoarce cu -turor mijloacelor scenice posibile tul mortarului iar Petru Dănea-
stituie un succes binemeritat pe Povestea simplă a gestionarului stridenţe, unele : rezolvări de vîrful înspre rădăcină (compar care să pregătească- atmbsîera să şi Ion Bălteanu la urcatul N. A. KONSTANTINQV şi
calea ascensiunii pe care a por­ care vede în meseria lui posir factură novice din punct âe pe schelă a celor din. urmă pie­ a lţii: Istoria pedagogiei
nit teatrul în această stagiune. bilitatea cinstită de a trăi ase- vedere artistic, un anumit me- raţia face- abstracţie de tabloul de final şi o muzică mai vioaie, tre, unde cei 7 zidari dădeau Trad. I. rusă de R. Donici
meni tuturor celorlalţi oameni oanicism cazon,- aduc ariditate enunţat). Al doilea dabloil „De '.mai.'antrenantă —-..şi'bineînţeles şi ei zor ca să termine pînă în şi conî. univ. S. Găină.
Abordînd probleme intere­ cu fruntea sus pune şi' rezolvă într-o temă atjt de frumoasă, ta nea Taneu '„citire“, este plin originală — ar-stîrpi elementele seară zidul grajdului. 272 pag. — 17,00 lei.
sante spectaoolul de revistă în spiritul a ceea ce este tipic în de ivervă, amuzant^ şi educativ, .¦de,nfoliciune şi a r da tabloului de
semnat de Bogdan Găuş, Virgil viaţă, o problemă de conştiinţă Spectacolul are trei tablouri E.S.D.P.
Puicea, Mihai Maximilian, reu­ de un cald umanism, problema de grandioasă montare — „La regizat cu- 0 .bogată .imaginaţie, încheiere, vivacitatea, pe care o
şeşte să înmănuncheze un şirag omului conştient din zilele noas- cramă" (final actul I), „De la cu o largă folosire a resurselor cere întregul spectacol - faţă de
de tablouri îndrăzneţe original tre care-şi iubeşte cii ardoare nea Iancu citire“ şi „O piatră
construite, pleeînd în prolog pe care le oferă textul. cartea de vizită prin - care co-
de la ideea că vechea revistă cu eseniniană drepturile de om
probleme minore, distanţată de liber, căminul, copiii şi^ care nu rară". Tabloul „O piatră rară" se lectivul • teatrului îşi ia numai La biblioteca raională din Alba
mase, nu poate fi a noastră, a
celor ce muncesc şi pentru ca găseşte preţ de schimb' res- Autorii atacă trei probleme b'ucură de o montare ingenioa- la revedere de la public. Muzica Unul din locurile mult solicitate de me. Zilele trecute inventarul cărţilor
revista să fie cu adevărat a pectului, bucurieide a putea păşi majore — faima vinului re­ să, tema dificilă a preţului de lui Qelu Solomonescu, B. Vese-
* irnntA„ cost are multă originalitate în lovschi şi E. Tucaliuc, în gene- cetăţenii oraşului Alba Iulia este şi
cu fruntea sus. mînese, rămăşiţele de moravuri rVX, 7j t rpynlv'ită dar ,-u im- ^ m rnri,u biblioteca raională. Aiioi vin zilnic bibliotecii ia crescut cu încă 337 vo­
din vremea {ui Garaaiale si pre- , 1 CT este rezolvata dar ral buna îaa decorurile şi. cos- zeci de muncitori, intelectuali, funcţio- lume.
i! j ‘. Ai ulterm*ndj tí- ' t alungirtle textului — inpartea tumele (Iosrf Balint) pot primi niari pentru a împrumuta o oarte pre­
M de cost. rl,versete {fna, _ stlp8r9j întinde „er. acelasi Lli& ativ. ? sta n e le - ferată fie ea ştiinţifică, politică sau Pentru o cît mai largă popularizare
beletristică. Şi colectivul bibliotecii se a cărţii,, colectivul bibliotecii a orga­
noastră, ea trebuie să reflecte Cit de multe ştie stra- mijloace specifice teatrului mu- vi, spectaltQritor. superioare d ecoruri!«. cu ex- străduieşte să deservească cititorii cît nizat în acest an 36 case de citit, iar
mai prompt. în cinstea zilei de 23 August o' expo­
viaţa, să biciuiască, să ia în da" — tabloul de lega- zical — versul, muzica, dansul T. r ,, , ,. * „ D- ,n ziţie. Biblioteca numără în prezent
Biblioteca raională din Alba lulia peste 1.600 de cititori care iau îm-pru-
pleaznă moravurile vechii so­ tură cu prologul — reliefează şi proza —¦autorii şi regia (doi Punc^ re v e a,ie in . p, („ p .) are în dotarea sa peste 35.000 volu- mutat şi c-iti-t peste 4.500 cărţi.
cietăţi, să stîrn.ească rîsul să­ succint un moment de viaţa cu exces de decolteud. Ştefan
nătos, optimist al noilor spec­ dintre autori Bogdan Căuş şi spectacoleste „Dansul mineri-
tatori, să delecteze educînd ma­ cotidiană în care izul proaspăi Răduţ la pupitru, a condus în­
sele şi să le educe descreţindu-le Mihai Maximilian) au reuşit,cu * ]?r“ scenariu:1 şi coiegra-
fruntea după o zi de muncă. Să al muncii stăruie plăcut, bucii- sufleţit orchestra.
ria unei dimineţi însorite aduce ajutorul direcţiei muzicale (Sile cIa , bandl\ „ / e,r’ dans plin e
rîdă, însă nu gratuit, nu un in sală- suflul primenirilor ce Un mare merit al libretului
au loc în oraşele noastre. Djnieu, prim-diirijor al orches- | arî!e?ie’a‘c.a^,ud 0Lt. migala ar­
este fără îndoială că antrenează
trei de estradă radio,) şi a ma- ls tcd cu clemente tipice din

estrului de balet Sandu Fayer, mţ,nca asPra daT î1umoasă a colectivul de actori, dînd posi- Hărnicie şi inifiativă

rîs provocat de matrapazlîcurile Interesante, de un ritm vioi să creeze cu fiecare tablou în minei nor. ^ . _ bjlităţi de afiriuăre în primu Tovarăşul Vasile Giura este deputat rîului Ampoi care se revarsă în perioa­
în circumscripţia electorală raională dele cu ploi abundente. Mobilizaţi de
unor clovni „nevinovaţi" ci de şi un caustic sarcasm la adresa parte un minunai moment edu- Şi restul tablourilor împli- rînd colectivului ca^ forţă artis- nr. 11 Meteş-Poiana, din raionul Alba. deputat şi de sfatul, popular comunal,
El este cunoscut aici ca un om harnic cetăţenii au făcut prin muncă vplun-
felul în care sînt surghiunite unor lacune sînt două din cele cativ şi de delectare a publicu- nesc cu excepţia oîtoi va, a- tică, în creştere, ca izvor nesecat şi priceput, cu mult simţ între­ tară un dig de protecţie lung de 150 m.
racilele, de felul în care sînt supra cărora ne vom opri — - de talente. Merită deci a fi evi- prinzător în diferitele acţiuni gospo­ Au fost plantaţi aici 310 stîlpi din
ţintuite la zidul infamiei moli- trei miniaturi ingenios brodate lui spectator. cerinţele tot mai exigente ' ale denţiat întreg colectivul care dăreşti. De aceea este apreciat şi sti- lemn esenţă tare printre care ş.-nu
pe pretextul „Spălătoresele", publicului, ale artei noi, mili- a muncit din răsputeri, înipreti- mat de alegătorii din circumscripţie. împletit spini şi nuiele, peste care s-a
. mele societăţii apuse. „In casă nouă“ şi „Oaspeţi Deşi pretextul- pe baza căruia pus apoi pămînt şi piatră.
„Revista e a noastră" poartă străini“. In chiuitul vesel al se încheagă tabloul „La cra­ tante. Există însă două —- mi- nă cu cei ce participă cu multe In una din discuţiile ou alegătorii,
spălătoreselor sînt făcuţi „cu mă“ la o analiză mai atentă matura „La frizerie“ şi „Ini- ' sudori Ta sp'ectacol dar nu se deputatul Vasile Giura a propus aces­ In urma acestei lucrări, o suprafaţă
pecetea artei cu tendinţă, artei ou şi cu oţet“ responsabilii ires­ nu rezistă ea- suport, iar în ver­ moşul“ — care aduc o notă dis- văd p'e scenă — corpul tehnic tora să construiască prin muncă, vo- de 40—45 ha. a fost ferită de peri-
militante şi are în general, un ponsabili faţă de munca lq-r şi lunlioxă uu dig de protecţie pe valea colul inundaţiilor.
sînt luaţi în furculiţă acei ce suri mai apar uneori cuvinte tonantă-în linia îngrijită a aces-’ —< pentru spectacolul de bun
frumos şi rafinat veşmânt ar­ tui frumos spectacol. Prologul augur în preajma turneului ce
străine de frumuseţea mtriseeă

tistic. nu-şi îngrijesc căminul, casa a versului (o ciosvîrtă de pas- insistă de asemenea, mult .prea îl va întreprinde în ţară.

Există în această’ revistă mul în care locuiesc. O idee od- tramă, o buoată de pită cu mult, pe vechiturile de contrast petre TIRAU

o