Page 67 - 1959-09

Nf. 1474
In preajma deschiderii anului şcolar
în mvâtâmîntul de partid T
Peste puţin timp în întreprinderi,
G.A.S., Ş.M.T., G.A.C., instituţii şi sate,
vor începe să-şi desfăşoare activitatea
numeroase cercuri şi cursuri âle învă­
ţământului de partid. Modul în care ele
vor funcţiona, măsura în care vor con­
tribui Ia înarmarea membrilor şi can­
didaţilor de partid cu învăţătura tnar-
xist-leninistă, depind de felul cum- au
fost asigurate de către organizaţiile de
partid, încă de la început, condiţiile
necesare bunei desfăşurări a învăfă-
mîntului de partid.
Despre modul cum a fost pregătită
deschiderea învăţământului de partid în
cîteva unităţi, redăm mai jos unele
aspecte:
S-au făcut toate
pregătirile
îndrumate îndeaproape de către co­
mitetul de partid, birourile organiza­
ţiilor de bază de ia. mina TeTiuc au
pregătit temeinic deschiderea noului an
şcolar în sistemul învăţămîntului de
partid. In fiecare organizaţie de bază
a fost creală cîte o comisie care a
discutat cu toţi membrii şi candidaţii
de partid încadrîndu-i în cercuri, po­
trivit cererii şi nivelului politic şi ideo­
logic ai fiecăruia. S-a ţinut seama ca
membrii şi candidaţii de partid să
studieze în acest an în cercuri supe­
rioare celor în care au fost încadraţi
în anul trecut.
Birourile organizaţiilor de bază au
acordat atenţia cuvenită şl încadrării
în învăţămînt a celor mai buni tova­
răşi din activele fără de partid.
In noul an şcolar vor funcţiona 15
cercuri, printre care 6 pentru studierea
Statutului P.M.R., 7 pentru studierea
Istoriei P.M.R. şi un cerc special pen­
tru mineri.
Pentru conducerea activităţii cercu­
rilor şi cursurilor au fost recrutaţi 23
de propagandişti. Unii dintre et au fost
pregătiţi cu scoaterea din producţie, iar
alţii — cu mai multă experienţă —
sînt pregătiţi la Cabinetul raional de
partid Hunedoara. Acestora trebuie să
Ji se acorde o atenţie deosebită, cu
atit mai mult cu cit s-a observat că
la uneie şedinţe de pregătire mulţi
dintre ei au lipsit. % în plin, zeci de şarje. Concomi- succes a contribuit atit ridica- duse de Gheorghe Furtună, Tra- fie graţiaţi criminalii de război
O situaţie similară
Şi în organizaţiile de bază de pe
raza comunei Hărău, raionul lila, s-au
făcui pregătirile necesare deschiderii în-
văţămîntului de partid. Cu-mal- bine
de două săpfăţnîhi în urma, comisii
formate din membri ai birourilor or­
ganizaţiilor de bază, propagandişti şi
alţi comunişti bţne pregătiţi, au stat de
vorhă cu fiecare membru de partid,
candidat de partid şi cu nuiheroşi to­
varăşi din activele iară de partid, con-
.şultîndu-i şi ajutîndu-i să-şi aleagă
forma de învăţămînţ cea mai accesi­
bilă la care să studieze în viitorul an
şcolar. In baza consultării acestora,
s-a stabilit ca în anul şcolar 1959-
1960 să funcţioneze !a G.A.C. din Hă-
O nouă universitate
populară
muncitorească
Recent, comisia regională pentru,
organizarea universităţilor populare
.muncitoreşti, care a luat fiinţă în
cadrul consiliului sindical regional Hu­
nedoara a recomandat atelierelor
C.F.R. Simeria organizarea unei uni­
versităţi populare muncitoreşti. Această
universitate îşi va începe cursurile la lor C.F.R. Simeria soseşte lu-
1 octombrie 1959 şi se va închide între 1nar, situaţia ou vagoanele repa­
15—31 mai 1960. La această universi­ rate la diferite ateliere din ţară
tate populară se pot înscrie, pe bază şi defectate înainte de expirarea
de cereri, muncitori, tehnicieni şi in­ termenului de garanţie. Sub for­
gineri indiferent de vîrs.tă.
S.e vor preda" noţiuni de socialism mărul fiecărui vagon, data cînd
ştiinţific, politica guvernului nostru de
industrializare a ţării, de transformare
socialistă n agriculturii, despre revo­
luţia culturală, noţiuni de istoria paj
triei, lecţii practice şi demonstraţii la
care se vor invita fruntaşi, în produc­
ţie, maiştri şi ingineri, lecţii de geo­
grafie, geologie, astronomie etc.
MARIA MARIŞ
corespondentă rate în aqutl acesta, pînă la data
„Cavaierul fără grai“
pe scena casei de cultură
din Sebeş
Publicul spectator dîn oraşul Sebeş
a avut prilejul să asiste, zilele trecute,
la spectacolul prezentat de colectivul
Teatrului de stat „Valea Jiului“ din
Petroşani cu comedia „Cavalerul fără
grai“'.
in desfăşurarea celor trei acte ale
comediei dramaturgului maghiar Mei-
tai Jeno, atenţia publicului a fost cap­
tată de conflictul dintre Agârdi Peler
(Romeo Mogoş) şi Zilia Duca (Ana
Colda), de Intensitatea conflictului şi
mai ales de deznodământ. Colectivul
de actori a reuşit, în cea mai. mare
măsură, să dea un spectacol de bună
calitate. Publicul din Sebeş aşteaptă
ca acest valoros colectiv de teatru sa
mai apară pe scena din Sebeş.
V. GROS
rău un cerc de studiere a Istoriei
P.iVţ.R. anul I, la gospodăriile agri­
cole colective din Bîfşău şi ChiminjUia
şi la întovărăşirea agrozootehnică din
Vărmaga cîte un cerc de studiere a
Statutului P.M.R., iar la G. A. Gi din
Banpotoc un curs seral anul II. Nu­
mărul celor- care vor studia în aceste
cercuri şi cursuri se ridică la peste
iftO colectivişti şi întovărăşiţi.
Aţerită. subliniat şi faptul că pen­
tru a asigura, învăţămîntului d« partid
un nivel superior celui din anţi tre­
cuţi, organizaţiile de bază au încre­
dinţat sarcina de propagandişti ţelor
mai bine pregătiţi tovarăşi, cu experi­
enţă în conducerea învăţămîntului de
partid. Printre aceştia se numără tov.
Damaschin Păsculeţ, secretarul comite­
tului comuna! de partid, Vlnczl La-
dislau, secretarul organizaţiei de bază
de la G.A.C. din Hărău, Petru Mo*
ţoc, secretarul organizaţiei de bază de
la G.A.C. din Bîrsău şi alţii.' Toţi a-
ceştia, în zilele de 13-14 septembrie
au participat la primele şedinţe de
pregătire ce s-au organizat de către
seminarul permanent de pe lingă C.o-
raiona| de partid ^
pul care a mai rămas pînă la deschi­
derea învăţămîntului ei vor mai lua
parte ia asemenea şedinţe, potrivit pla­
nului stabilit de către comitetul raio­
nal de partid în această direcţie.
Preocuparea dovedită de către comi­
tetul comunal de partid şi organiza­
ţiile de bază de pe raza comunei Hă­
rău, dă garanţia că aici îrtvăţămîntul
de partid se va desfăşura In bune
condiţitini şi cu rezultate pozitive.
Lucrurile nu stau
deloc bine
Există pe ici, pe colo şi organizaţii
de .bază care au neglijat pregătirile
pentru deschiderea noului an şcolar al
învăţămîntului de partid. Un aseme­
nea exemplu ni-I oferă organizaţia de
bază de la G.A.C. din Turdaş, raio­
nul Orăştie. Aici, în această privinţă
nu s-a făcut nimic. După cît ne spu­
nea tovarăşul Ioan Şerban, secretarul
organizaţiei de bază, lipsa porneşte de
Ia faptul că tov. I. Kiss, secretarul
comitetului comunal de partid, a fost
plecat în concediu şi nu i-a putut a-
juta îndeajuns. Părerea noastră este cu
totul alta. Biroul organizaţiei de bază,
în cazul cînd privea cu toată răspun­
derea problema ridicării nivelului po­
litic şi ideologic al membrilor şi can­
didaţilor de partid din gospodărie, ar
fi putut foarte uşor să ia şi singui
măsurile cuvenite. Dar membrii birou­
lui, obişnuiţi ca de altfel în multe
rînduri ca treburile ce le revin lor
să fie rezolvate de către secretarul
comitetului comunal de partid, au lă­
sat ca şi recrutarea cursanţilor, re­
partizarea acestora pe forme de în­
văţămînt, recrutarea propagandiştilor,
etc. etc., să fie rezolvate... ia sosirea oţelarifor. Fiind în primele rîn­
acestuia din concediu. E fără îndoială
necesar ca secretarul comitetului co­
munal de partid să ajute pe cei din
biroul organizaţiei de bază în reali­
zarea sarcinilor ce le stau în faţă
dar... ar fi cazul să-i şi tragă la răs­
pundere atunci cînd ei' nu-şi îndepli­
nesc întocmai îndatoririle, aşteptînd ca
alţii să muncească în locul lor.
Calitatea reparaţiilor io central atenţiei
La secţia vagoane a Ateliere-
mă de tabele, sînt indicate: nu­
a ieşit din reparaţie, data cînd
s-a defectat şi eşuza care a pro­
vocat defectul. Urmărind cu a-
tenţie aceste situaţii se poate
constata că printre celelalte ate-
íiere de reparat vagoane dîn
ţară, Atelierele C.F.R.. Simeria
şe clasifică din acest punct de
vedere pe locul II.
Din totalul vagoanelor repa-
de 1 septembrie,, s-au defectat
doar cinci. Dacă stăm să anali­
zăm cauzele care au determinat
acest lucru, vom vedea că prea
puţine sînt întemeiate.
Bunăoară, în luna martie a
fost sezisată defectarea a două
vagoane: numărul 15.390.883 şi
nr. 15.391.484, primul reparat în
luna ianuarie 1950 şi cei de-ai
doilea în noiembrie 1958. La
cel dintîi s-a aprins fusul nr. 1
în data de 15 martie, iar la cel
de-al doilea s-a rupt un longe­
ron în ziua de. 10, aceeaşi lună
Iată şi cauzele: ,,la vagpnul nr.
15.390.883 paleta de ungere con­
fecţionată la Atelierele C.F.R.
Simeria a fost necorespunzătoa-
re“. Realitatea este eă paleta
trebuia înlocuită atunci cînd a
intrat vagonul în reparaţie, însă ia direcţia industrială. S-a ia- sird'
maiştrii Petru Gonşţantinescu, tensificat munca de control şi
..* t.».vr DRUMUL SOCI AUS MULUT Pag. 3
0 noBâ sccfic O delegaţie a grupului
p arlam en tar fra n c e z a so s itMergînd pe linia deservirii şi pres­
tării 'iie "servicii' cît mat" bime 'popu-'
c r . ¦¦ laţiei, cooperativa nţeşteşugărească de în Capitală
; încălţăminte „Progreşul" din Alba" fu-
lia, a deschis de curînd o noua secţie. Eă invitaţia grupului paria- La sosire, pe aeroportul Bă-
Eţste vorba, de secţia de ^confecţii , în­
.. 4 călţăminte’din Teiuş..Aiqi şe vqţ exe­ mentar romîn pentru relaţii de neasa, membrii delegaţei au fost
cuta. te comandă, diferite • sortimente , prietenie Romînia - Franţa, joi întîmpinaţi de deputaţii Petre
de încălţăminte, inpăpuţări,. şi, ţa- după-amiază a sosit în. Capitală. Drăgoesou, vicepreşedinte ai Ma*
venind eu avionul de la Paris, rii Adunări Naţionale, acad.
galoşlrj de cişjme-.ştc. In, catjrul secţiei o delegaţie *a grupului paria- prof. Simion Stoilov, preşediu-
menfar francez pentru relaţii de tele grupului parlamentar romîn
y : lucrează un colectiv.de 9 cismari şi prietenie Franţa-Romînia. Dele.- pentru relaţii de prietenie Ro-
gaţia este. condusă de Eugene mînia-Franţa, acad. prof. dr. Şt.
nuqesa t*.%/ .2 riohtuitori;
,**.! v o m Primele conqşnzi a'u şl Tost primite
Uzina „Victo- ,şi| executate: iar clienţii, se arată, m.ul-
'ria^-Călan. ' Ve­ ţijmiti de ele.
nciere ' -generală Colectiviştii au primit Van Der Meersch, deputaî UNR. S. Nicolau, vicepreşedinte, Bar-
‘ ă ¦ şantierului vicepreşedinfe al Adunării Na- bu Solomon, secretar, acad. prof.
noii ¦ turnătorii.° i i dit un sediu nou ţionale franceze, preşedintele dr. N. Gh. Lupu, G. Paraschi-
grupului parlamentar pentru re- vescu Bălăceanu, membri ai
FOTO : A T ^ Prin grijă organelor locale de par­ laţii de. prietenie Franţa-Romî- Prezidiului Marii Adunări Na-
rek. .huem tid şi de stat, colectiviştii din Orăştie •nia. ţionale, de alţi deputaţi ai Ma-
aii primit un sediu noul ¦AidiŞ coleoti-
¦ib ‘viştif vor amenaja două magazii nece­
sară dépôzitarii cerealelor, un grajd' Din delegaţie fac parte Pier-, rii Adunări Naţionale, de mem,
pentru 100 ••văd, un grajd pen- ¦re Băudis, deputat independent, bri ai grupului parlamentar pen-
I. u tţu cai şi un atelier dé fierărie şi abatele Herve Laudrin, deputat tru relaţii de prietenie Romînia-
rozan , rrotarie. In vedërea ameriajării acestor afiliat UNR, Gerard Deliaune, Franţa, funcţionari superiori din
iîîirufn ! cbnstrucţii s-au procurat1 şi transpor­ deputaj UNR, Pierre Mariotte, Ministerul Afacerilor Externe,-
ziarişti.
tat la-locul cofisfrucţiilor circa’ 40.000
Au fost de fată Jăques Emile
Paris, ministrul Franţei la Bu-
cureşti, şi membri ai Legaţiei,
Franţei.
bucăţi cărămidă,"lemn pentru construc­ deputat independent, Michel.
Aeroportul B-ăneasa eră pa"-:
T5ntî>î r.îîr ţie, ' prefabricate şi alte matefialë. 'GrUcis, deputat independent, dr. voazat festiv cu drapelele de stat
ale R. P. Romîne şi Republicii
Lîngă viitorul grajd,' colectiviştii au Jean. Glaude Dalbos, deputat Franceze. Un grup 'de tineri au
oferit parlamentarjilor francezi
şi construit un siloz cu pereţii din pre- • buchete de flori, 1
fabricate, în ' ?are însiiozeaza ' porumb
UNR, Bertrand Denis, deputat
furajer, pălării de floarea-soareiui şi independent, Jean Goumaros. de-
coiete de sfeclă. putat UNR şi Glaude Bonefanf,
secretar al grupului parlamentar
DIN EXPERIENŢA COLECTIVELOR FRUNTAŞE pentru relaţii de prietenie Fr-an-
ţa-Romînia, secretarul delegă-
ţiei. Delegaţia este însoţită de
eeiăr da (a dmhrte ziarişti. %
(Urmare din pag. l-a) de 1 septembrie, colectivul sec- activităţii curăţătoriei de Ita­ Cea de-a !X -a şedinţă a Corniietalai
permanent al Adunării reprezentanţilor
la fiecare descărcare se cîş- liei avea elaborate îre contul, an- âoiţţi. .. ? .
tigă în medie’peste 3 tone otel, gajam. e. ntu_lui 5.2,01 tone„ oţol populari din întreaga Chină
fP-ec.iaL Se Prw « ta c a^ firşttu l | Şi încă un. „amăn¦>unt,“., Pînă,
in sprijinul muncii' oţelarflor ia data, de j august nţelaidi dq
a venit şi colectivul secţiei cup-. curente să-i găsească. CU
aici au realizat economii la pre-
loare industriale. Datorită expe- 6'Q0°r ÎPoe elaborate m plus de tul de cost in valoare de 595.974' PEKIN (Agerpres). — După
rtentei acumulate, datorită do- sa'rcina de' Plan’ |ei- ,ce « ¦ » “ â ,câ soanele care au săvîrşit înfrac-
ţiuni contrarevoluţionare şi in*
rinţei de a contribui la succe- O altă latură frumoasă a ac* a sfirşiful anului •angajamentul oum transmite agenţia China fractorii de drept comun care
Nouă, la cea de-a IX-a şedinţa s-au îndreptat şi au păşit pe ca-
sele colectivului oţelâriei, zida-tivjtăţii colectivului o constituie Ji iutegral realizat şi chiar ă Comitetului permanent al Şdu-
nării reprezentanţilor din întreă- lea cea bună.
rti şamotjOri au reuşit să reducă reducerea rebutului sub cifra ad- depăşit, Participanţii la şedinţă au dis­
durata- reparaţiei unui cuptor de mi'să. Lasemestru bunăoară, Toate acestea arată că s-a ga Chină, a celei de-ă doua le­ cutat şi au sprijinit în unanimi­
tate propunerea G.Q. al Parfi-
ia 7 la 3-4 zile, şi mai apoi la c'e admisul 6,50 ţa ' sută, muncit. Şi drept chezăşie a v{- gislaturi, s-a hotărît ca, în cins­
dului Comunist Chinez prezen-
numai 24 ore. Astfel s-au cuşti- realizat un procent de rebut itoarelor rezultate, stă elanul cu tea celei dea X-a aniversări a tată de Mao Tze Dun, preşedin-
gat zile întregi de funcţionare de .numai 4,96 la sută. La acest care topitorii din echipele con- proclamării R. P. Chineze, să
tent ou aceasfa, otelarii, pe baz.a rea njVe|U|Uj profesional al ca- ian Iov, Nicolae Feideu, Ioan care s-au aflat în serviciul clicii
X r ! ^ T 1r e X r i'sfstem atifd u - dre!or’ resPectarea disciP,inei Maftei desfăşoară întrecerea se­ lui Cian Kai-şi şi al „statului ’tete 6.0. al P.G. în legătură cu
rata reparaţiei la cald. Alte mi- tebno,°g ‘ce^ d t ?> îmbunătăţirea cialistă. marionetă „Mancijeugo“, , per- această problemă.
nute cîştigate, alte tone oţel pes­
te.. plan : „Ruşii au cîştigat competiţia
pentru întîietatea ajungerii
Grija faţă de agregate, pre­ pe Lună“
cum şi ridicarea nivelului de
răspundere a muncitorilor au HAGA (Agerpres). — Presa Ziarul „Niewe Rotterdamshe
constituit alţi factori ai reuşi­ olandeză publică declaraţiile Rowrant“ serie: „Savanţii ruşi au
tei. unor savanţi de seamă în legă- demonstrat că în Uniunea Sovie-
tură cu lansarea spre Lupă a tică ştiinţa şi tehnica se află la
Nu se poate trece cu vederea rachetei sovietice. Prof,. Cort, di- un nivel foarte înalt. Ga un me-
peste munca politică de masă rectorul observatorului din Ley- teor, avîntul Uniunii Sovietice
desfăşurată de către comuniştii den, a declarat că atingerea ca putere tehnică şi ştiinţifică
şi agitatorii secţiei în rîndul Lunii de către rachetă este „o conducătoare creează impresia
realizare grandioasă“. „Ruşii au că U.R.S.S. şi, în consecinţă,
duri ale întrecerii, semnajînd' di­ cîştigat competiţia pentru întî- modul de viaţă comunist, repre-
feritele abateri de la disciplina letatea ajungerii pe Lună“. zintă stadiul viitor al omenirii“,'
şi tehnologia muncii,'' criticînd
cu tărie lipsurile, comuniştii au
constituit un exemplu viu, urmat
cu timpul de toţi oţalarii.
Toate acestea au dus la de­
păşirea planului de producţie lu­
nă de lună, aşa fel îneîf la data
Tovăraşete lu-
liana Mezo şi .4- Cel m ai m aro o b se rv a to r
na Dăradici de la
f.A.R.T.—Deva lu­ a s fr a r ifiw fe d in U»HLS>S.
crează la• lipitul BAKU 17 (Agerpres). — rului astro-fizic al Academiei de
TASS a n u n ţă : Pe podişul Pir ştiinţe a Azerbaidjanului — u-
cutiilor. Zilnic îşi depăşesc Kuli situat la 140 de km. de ca- nul din cele mai mari observa-
pitala Azerbaidjanului — Baku, toare din U.R.S.S. înălţimea po-
Ioan Paşcău şi .Nicola^ Ţiplea, îndrumare. Incepîn'd 'din luna i norma cu 30—35 la sută. a început construcţia observata- dişului este de 1.500 metri dea­
în urma unei constatări superli- mai, recepţia lucrărilor ş-a fă- supra nivelului mării, iar numă­
cíale, au găsit că înlocuirea nu cut pe faze de lucru, iar preda- Clişeul le înfăţişează la locul
este necesară. Cît priveşte va- rea pe bază de puncte cheie,
gonul nr. Í5.391.484, la acesta Adică, sînt recepţionate ţseparat de muncă. J
s-a rupt un longeron. Amintim lucrările de tîmplărie, frînă etc.
că la intrarea în reparaţie Ion- Pentru executarea controlului
geronul a avut un început de defectelor în bune condiţiuni, rul zitaior senine ajunge Ia
290-300 pe an. Condiţiile favo­
Două restanţe din rabile pentru observarea aştrilor
regional de fotbal cereşti dau posibiliita te să se des­
făşoare cercetări în ce priveşte
ruptură, dar nu a fost constatat, fiecare maistru şi şef_de partidă
De reparaţia şi recepţionarea lui a primit cîte o lampă portativă, fizica Soarelui, stelelor şi corpu­
au răspuns maiştrii Ioan Pîrvu Pentru a vorbi oamenilor des­ Aurul Brad —Aurul Cerfej 9—1 (4 —1) rilor mici a'le sistemului solar,
pre importanţa calităţii reparaţi­ ceea ce va constitui obiectul
şi Gheorghe Luia. ilor şi a le da îndrumările ne-
Exemple se maţ pot da. Din cesare, biroul organizaţiei de întâlnind pe teren propriu echipa public, el s-a desfăşurat pe un timp principal al lucrărilor acestui
bază ă avut grijă să repartizeze observator.
toate însă se desprinde o singu­ agitatorii, muncitori pricepuţi şi Aurul Certej, Aurul Brad într-o bună ploios, care a influenţat oarecum jocul.
ră concluzie şi anume, că va- cu'experienţă, în mod proporţio -O -
goanele ieşite din reparaţie s-ău dispoziţie de joc şi-a surclasat adver­ De remarcat cele 16 cornere în favoa­
defectat înainte de expirarea ter na'f Pe Parb’zL Astfel. în pre- sarul învingînd cu categoricul scor,, Este posibil zborul omului
meriului de garanţie din cauza pe alt corp ceresc
rea Aurului Brad. Aurul Certej deşi
superfieialităţii cu care s-a fă- zent, fiecare partidă are cîte de 9-1. Meciul n-a avut un istoric, o MOSCOVA (Agerpres). — TASS
anunţă: Lansarea cu succes a rachetei,
cut constatarea şi recepţionarea 2-3 agitatori, a opus rezistenţă atacului dezlănţuit cosmice face posibil zborul omului pe
singură minge dată acasă a- alunecat un alt corp ceresc, scrie la 17 septem­
lor.' Realizările colectivului secţiei brie în „Sovetskaia Rossia“ Aleksei
'al brădeniior, n-a putut rezista ava­ Iliusln,, specialist în domeniul mecani­
Am amintit mai şus că prin- de vagoanŞ C.F.R. Simeria sînt din mîinile lui . Zamfir (Brad) şi a cii, membru corespondent al Acade­
miei de Ştiinţe a U.R.S.S.
tre celelalte ateliere de reparat incontestabile. Ele pot fi însă şt lanşelor de faze. In consecinţă Aurul • A. Iliuşki scrie că după cum s-a
intrat în poartă împinsă de Klein stabilit, materia cosmică na dăunea­
vagoane din ţară, secţia vagoa- rba'î bune. Pentru aceasta biroul ză aparatelor de zbor, racheta , nu-şi
Brad şî-a demonstrat din nou forma pierde etanşeitatea, în interiorul ei
ne a Atelierelor C.F.R. Simeríá organizaţiei -de bază şi condúce­ (Certej). Reţinem din cele 9 goluri
se află în rîndul fruntaşelor îri rea atelierelor au datoria să facă excepţională în care se află şi com­
marcate pe cei marcat de Petrean.
ce priveşte calitatea reparaţiilor. totul în vederea ridicării simţu­
Menţionăm că în lunile iunie şi lui de răspundere al tuturor portarea lor sportivă. S-au remarcat
maiştrilor şi şefilor de partidă Manole driblează ' toatăapărarea ad­
august nu s-a semnalat defec- • pentru executarea cu conştiincio­
tarea nici unui vagon reparat zitate a "controlului şt recepţiei Rădiţă, cel mai bun de pe teren,
aici, ceea ce însemnează‘că s-a reparaţiilor, să popularizeze ex­ versă, deschide pe Petrean şi acesta
muncit bine. Factorii care au perienţa' unor muncitori fruntaşi
dus la această situaţie sînt mai cá loan VIad; Alexandru Stare- Dănciulescu şi Petrean de la Aurul
mulţi. Iată cîţiva. ctu, Cornel Ioan ete. în min. 24, printr-un şut sec marcă cel
Sub îndrumarea, biroului or­ Brad, iar de la Aurul Certej Ţăranu,
de-al doilea gol...Au mai marcat, Slet,
Dicu şi Popa. Arbitrul L. Pavel
min. 7, Dănciulescu min. 3 1 ,'.Radiţă
(Deva) a arbitrat satisfăcător.
min. 38, Petrean min. 52, MUrgescu
:lnm. 54 şi 58, Dănciulescu min. 62 ' M. SUSAN se menţine temperatura necesar j. Dm
şi 85. Meciul a plăcut numerosului corespondent analiza informaţiilor sosite da la apa­
ratele celor două rachete sovietice, se
ganizaţiei de partid, comitetul Calitatea reparaţiilor trebuie Rapid Deva —Locomotiva Alba lulîa 3-0 (2-0) vor putea obţine date extrem de im­
portante pentru proiectarea apropiate­
sindical şi conducerea atelierului, să fie în centrul atenţiei între­ Joi s-a disputat pe stadionul Ce- pidiştiior. Golurile au fost marcate de lor curse cosmice. %
au organizat consfătuiri în care gului colectiv; Gu siguranţă că tatea din Deva meciul restanţă din Botescu, In ciuda timpului nefavorabil Sarcina zborului în Lună şi înapoi
s-a prelucrat eu întreaga masă el 'doreşte să fie în fruntea în­ cadrul campionatului regional de fot- ambele echipe au prestat un joc fru- este simplificată de faptul că pentru
de salariaţi analizele primite de decarii socialiste pe ţară. Şanse bal dintre Rapid Deva şi Locomotiva mos şi spectaculos. înapoierea pe Pămijit, racheta va avea
Alba lulia. întâlnirea s-a soldat cu re-' Arbitrajul lui Starori (Hunedoara) nevoie de o energie de 25 ori mai
mică decît aceea necesară zborului
GH. COMŞUTA zultatul de 3:0 (2-0) în favoarea ra- corect. de la Pămînţ la Lună.