Page 68 - 1959-09
P. 68

Pag. 4                                                                                                                                            , DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                             Nr. 1 4 7

        V I Z I T A L U I N. S.                                                                                                                                                                                                          H R U S.

Declaraţia guvernului sovietic Răspunsurile lui N. S. Hruşeiov la întrebările

(Urmare din pag. l-a )                       vietică se deosebeşte de toate ce­ dintr-o cauză sau alta puterile

avion a teritoriilor statelor.               puse de ziariştii americani la Clubul Nationallelalte prin faptul că realizarea occidentale nu se vor declara
                                             ei exclude orice inegalitate de dispuse să accepte o dezarmare
In condiţiile dezarmării gene- condiţii, orice posibilitate de cre­ generală şi totală, guvernul so­                                                                                         al Presei
rale şi totale, se spune în de­ are a unor avantaje militare vietic este dispus, ca şi înainte,
claraţie, vor dispare greutăţile pentru unele state.                                    ' să se înţeleagă cu celelalte, state
                                                                                                                                                  VAŞHINGTON 18 (Agerpres). = să o bag în băncile dv. Astea-s ale ate condiţiile tehnice necesare. Ded-i ligia sa. Aceasta este 6 chestiune a

legate de control. In aceste con­            Această dezarmare ar pune cu privire la măsuri parţiale co­ TASS transmite răspunsurile lui N. S. voastre. Nouă ne ajunge ce-i al nostru, camdată nu există astfel de condiţii. conştiinţei fiecărui om. Noi privim în

diţii, statele nu vor mai avea ce relaţiile dintre ţările aparţinînd respunzătoare în domeniul de­ Hruşeiov la întrebările puse de ziariştii (rîsete). N-am să întind pălăria ca fie­ Noi nu vrem să „aruncăm“. Intr-o primul rînd pe om ca atare. In ţara
să ascundă unul faţă de altul. diferitelor sisteme sociale şi gru­ zarmării şi consolidării securi­ americani la Clubul Naţional al Pre­ care să-mi arunce în ea ce va socoti astfel de concepţie a arunca e ca şl noastră, toate naţionalităţile — ruşii,
Va exista posibilitatea deplină pări político-militare pe o bază tăţii.
                                                                                           '*¦ ' sei din Washington la 16 septembrie. de cuviinţă să arunce, (animaţie). Sîn­ cum ai spune a arunca afară, ori nouă, ucrainienii, turkmenli, uzbecii, kaza-

de a se efectua orice verificare, cu totul nouă. Ar fi înlăturate                       După părerea guvernului                                   După ce N. S. Hruşcloiv şi-a înche- tem mlndri de sistemul nostru, de popo­ oamenii ne sînt foarte scumpi.                         hli, bieloruşii, gruzinii, armenii, kal-

orice inspecţie, dacă se va ivi temerile de o eventuală agresi­ U.R.S.S., principalele măsuri în iat cuvîntarea, W. Lawrence, preşedin­ rul nostru, de statul nostru şi de rea-                                                          ÎNTREBARE: Va li oare Rusia gata mucii, evreii... dacă voi enumera toa-
vreun dubiu în ce priveşte o- une din partea unui stat sau a această direcţie trebuie să fie : tele Clubului Naţional al Presei, a Uzările noastre. Vrem să fim buni par­ să împărtăşească cu Canada şi cu Sta­ -¦ te popoarele Uniunii Sovietice va fl
nestitatea cu care un stat sau                                                          crearea unei zone de control şi
altul îşi îndeplineşte obligaţiiile          altuia. Ar dispare în general              inspecţie şi reducerea efective­                          propus să se treacă la întrebări şl răs­   teneri în comerţul cu dv., ca şl cu'        tele Unite, vecinii ei arctici, informa­    Insuficient timpul rezervat pentru con­
cu privire la dezarmare.                     orice altă cale de dezvoltare a            lor trupelor străine atlate pe te­                        punsuri.                                   toate ţările. In ceea ce priveşte dezvol­   ţiile obţinute de oamenii de ştiinţă        ferinţa de presă — toate trăiesc în
                                             relaţiilor interstatale în afară de                                                                                                             tarea comerţului între ţările noastre,      ruşi în urma vastelor şi extrem del         pace şi înţelegere.
                                                                                                                                                        Prima întrebare, legată de cultul
Cu alte cuvinte, se spune în coexistenţă paşnică. S-ar stator­ ritoriile ţărilor respective din personalităţii Iul I. V. Stalin, avea un privim lucrurile astfel: Trebuie să rodnicelor lor cercetări în Arctica ?
                                                                                                                                                                                                                                                                                     Ne mîndrim că un stat atît do

declaraţie, hotărîrea de a trece             nici o atmosferă de încredere în­          Europa occidentală; crearea u-                            caracter vădit provocator. Răspunzîrid      cumpărăm ce ne trebuie, iar dv., să            N. S. HRUŞCIOV: Cred că da.             multinaţional cum este Uniunea So­
la dezarmarea generală şi totală             tre state, s-ar crea toate condi­          nei zone denuclearizate în Euro­                          la această întrebare, N. S. Hruşeiov a     vtadeţi ce consideraţi că se poate vin­     Toate ţările trebuie să colaboreze în       vietică este puternic şi se dezvoltă
ar permite, în slirşit, să se gă­            ţiile necesare pentru viaţa paş­           pa centrală ; retragerea tuturor                          sp u s: Aş dori să-i întreb pe cei care    de.                                         această problemă. Acest lucru este          cu succes. Toate popoarele din ţara
sească o ieşire din cercul vicios            nică a popoarelor.                         trupelor străine de pe teritoriile                        au născocit, această întrebare: Cînd                                                   util. Noi sîntem în genere împotriva        noastră au încredere unul într-altul
aii neîncrederii între state care                                                       statelor europene şi HchTdarea                            au plăsmuit-o cînd au născocit-o,              Nu intenţionez acum să duc trata­       oricăror monopoluri, (rîsete, aplauze).     şl păşesc umăr Ia umăr spre scopul
Ie încătuşează astăzi în cadrul                 Declaraţia califică drept fals          bazelor militare aflate pe terito­                        ce scopuri urmăreau, ce-şi propuneau şi    tive concrete cu privire la relaţiile co­                                               comun — comunismul. Situaţia popu­
tratativelor referitoare fa măsuri           felul în care este abordată pro­           rii străin e; încheierea unui pact                        ce vroiau ? Dv., după d t se vede,         merciale. Cu bună ştiinţă n-am luat            ÎNTREBARE: Care este scopul vi­          laţiei evreeşti se caracterizează Ia
parţiale în domeniul dezarmării.             blema de către adversarii dezar­           de neagresiune între statele par­                         aţi vrut să mă puneţi într-o situaţie      pe nimeni din Ministerul Comerţului         zitei dv. Ia Pekin după călătoria din       noi, printre altele, chiar şi prin urmă­
                                             mării, care pretind că încetarea           ticipante la N.A.T.O. şi la trata­                        dificilă şi rîdeţi chiar dinainte. Ruşii   Exterior, ca să nu credeţi că am venit      Statele Unite ?                             torul fapt: Printre cei care au creat
   Guvernul sovietic cheamă toa­             producţiei de armament ar atra­            tul de la Varşovia ; realizarea                           au o zicală: Cine rîde Ia urmă, rîde       cu o mină lungă la unchiul Sam cel                                                      condiţii pentru lansarea cu succes a
te guvernele ţărilor lumii şi în             ge după sine în mod obligatoriu            unui acord în problema preîn-                             mai bine. Şi nu care cumva, domnilor       bogat (rîsete în sală).                        N. S. HRUŞCIOV: Aceasta; pe cît          rachetei în Lună, un loc de cinste îl
primul rînd pe cele ale marilor              dificultăţi economice şi ar lipsi          tîmpinării unui atac prin sur­                            plăsmuitori de fel de fel de scorniri                                                  se vede, este întrebarea cea mai „com­      ocupă şi evreii.
puteri, cărora le revine o răs­              de lucru pe mulţi oameni. Este             prindere.                                                 absurde, care rîdeţi bucurîndu-vă dina­       Dacă din partea dv., va exista do-       plicată" (rîsete). Tovarăşi... scuzaţi,
pundere deosebită faţă de popoa­             evident că folosirea în scopuri                                                                      inte de dibăcia cu care născociţi, să      rlnţa de a se dezvolta comerţul, se         aici sînt tovarăşi şi domni (rîsete).          ÎNTREBARE: Se spune adesea că
re pentru securitatea generală,              paşnice a uriaşelor mijloace care             Guvernul sovietic reaminteşte                          vă căiţi pînă la urmă pentru aceasta.      vor găsi şl reprezentanţi de-al noştri      Se face simţită deprinderea. Aici sînt      la o recepţie diplomatică, aţi fi spu3
să înceapă împreună, fără înt-îr-            se cheltuiesc în scopuri militare          propunerile sale din 10 mai                                                                          care vor putea să cadă de acord, în         ziarişti sovietici şi noi obişnuim să       că ne veţi îngropa. Dacă n-taţi spus-o
ziere, înfăptuirea dezarmării ge­            va crea celle mai largi posibili­          1955 şi îşi exprimă convingerea                              Nu voi da curs provocării şi nu voi     tnod concret, asupra acestei probleme.      le spunem „tovarăşi“. Acesta este fe­       poate că veţi dezminţi, iar dacă aţi
nerale şi totale. Dacă se preocu­            tăţi pentru folosirea braţelor de          că ele reprezintă o bază bună                             răspunde prin atacuri neprieteneşti în­    Ei vor discuta concret despre ceea ce       lul nostru de a ne adresa cuiva. In         spus-o, explicaţi la ce v-aţi referit?
pă într-adevăr de soarta ţării sa­           muncă ale populaţiei.                      pentru realizarea unei înţelegeri                         dreptare împotriva multor reprezen­        puteţi vinde dv. şl despre ceea ce vrem     afară de aceasta, nu vreau să mă
le, a poporullui său, se spune în                                                       în problema dezarmării. In ce                             tanţi de seamă al presei din Statele       noi să cumpărăm.                            lipsesc şi de presupunerea că şi prin­         N. S. HRUŞCIOV: Aci, în această
declaraţie, nici un guvern nu                   Dezarmarea generală şi tota­            priveşte problema încetării ex­                           Unite ale Americii aici de faţă. Voi                                                   tre dv. sînt unii care nu ar protesta       sală se află numai o mică parte din
poate avea o atitudine negativă              lă ar permite să se creeze în              perienţelor cu arma nucleară se                           adăuga numai că minciuna pe orice             ÎNTREBARE: In cuvîntarea dv. aţi         dacă l-aş numi tovarăşi (animaţie în        americani. Nu mi-ar ajunge întreaga
                                             toate ţările condiţii pentru un                                                                      picioare ar merge, niciodată nu va         spus c l nu trebuie să existe un ames-'     sală). Aşadar mă adresez dv. domni­         viaţă dacă mi-ar trece prin gînd să
faţă de propunerea de dezarma­               progres material şi spiritual care         spune în declaraţie, guvernul                             putea ajunge din urmă adevărul (a*         tec in treburile interne ale altor ţări.    lor (rîsete). Cred că ziariştii nu nu­      îngrop pe fiecare dintre dv. (rîsete).
                                             va depăşi de multe ori ritmul              sovietic s-a pronunţat şi se pro­                                                                    Cum concordă aceste cuvinte cu inter­       mai scriu, dar şi citesc (rîsete). Dacă
re generală şi totală.                                                                                                                                                                       venţia rusă în treburile Ungariei 7                                                        Intr-adevăr am vorbit despre acest

  In declaraţie se subliniază în             actuali al dezvoltării lor.                nunţă pentru încetarea imediată                           plauze).                                      N. S. HRUŞCÎOV: Vedeţi dv., aşa-         ziariştii citesc, ei trebuie să-şi aducă    lucru, dar declaraţia mea a fost de­
mod special că propunerea so-                   In declaraţie se arată că dacă          st definitivă a acestor experienţe.                          ÎNTREBARE: A fost oare numai o          zisa problemă ungară a rămas Ia unii        aminte că la 1 octombrie 1959 se îm­        naturată cu bună ştiinţă. Nu era vor­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     ba de o îngropare fizică a cuiva, şl
                                             ¦——- s s s a s ) ¦                                                                                   coincidenţă faptul că Uniunea Sovieti­ ca un şobolan mort în g lt: de supărat plinesc zece ani de la cucerirea pu­ cîndva, cl de Schimbarea orinduirii so­

Dineul  oferit                               la ambasada                                sovietică                                                 că a lansat o rachetă spre Lună ta         li supără dar nici să-I scuipe nu pot       terii de către clasa muncitoare ame­        ciale în dezvoltarea istorică a socie­
                                                                                                                                                  ajunul sosirii dv. aici ? Oglindeşte oara  (rîsete în sală). Dacă doriţi ca con­       ricană.,. Vedeţi, o să spuneţi imediat      tăţii. Fiecare om cu ştiinţă de carte
                                                                                                                                                  trimiterea fanionului pe Lună intenţia     vorbirea noastră să urmeze această li­      — iată la ce se gîndeşte Hruşeiov           îşi dă seama că în prezent în lume

WASHINGTON (Agerpres). — TASS anunţă: In seara             un dineu în cinstea lui D. Eisenhower, preşedintele S.U.A., de a formula pretenţii la stăpînirea nie, vă pot servi nu o singură pisică (rîsete), l-am prins cu miţa în sac există nu numai o singură orinduire
                                                           şi a soţiei sale, doamna Eisenhower.                                                   Lunii ?                                                                                (rîsete), de la cucerirea puterii de
de 16 septembrie N. S. Hruşeiov, preşedintele Consiliului     In timpul dineului N. S. Hruşeiov, preşedintele Consiliu­                                                                      moartă. Ea va fl mal proaspătă decît        către clasa muncitoare chineză şi ţă­       socială. Diferite state, diferite popoare,
de Miniştri al U.R.S.S., şi soţia sa, Nina Petrovna Hruş-                                                                                            N. S. HRUŞC10V: Faptul că vizita        problema cunoscutelor evenimente din        rănimea muncitoare din China. Se            au orîndulri diferite. Odată cu dezvol­
ciova, au oferit la Ambasada Sovietică din Washington      lui de Miniştri al C.R.S.S., şi D. Elsenhower, preşedintele                            mea în Statele Unite ale Americii a        Ungaria.                                    împlinesc 10 ani de Ia instituirea pu­      tarea societăţii, se schimbă şi orîn­
                                                           S.U.A., ai* rostU cuvîntări.                                                           coincis cu lansarea rachetei sovietice                                                                                             duirea socială. A existat feudalismul,
                                                                                                                                                                                                In ceea ce priveşte Ungaria, de mul­
                                                                                                                                                                                                                                         terii populare în China. Poporul chinez
        Cuvîntarea lui N. S, Hruşeiov                                                                                                             în Lună, acest lucru este o simplă         te ori am vorbit destul de complet          sărbătoreşte într-un cadru solemn a-        el a fost înlocuit cu capitalismul. Ca­
                                                                                                                                                  coincidenţă, dar, aş spune, o coinci­      despre aceasta în cuvîntările mele. Cu                                                  pitalismul era mai progresist decît

   Domnule preşedintei                       felul în care a decurs întîlnirea. Iar     viaţă pentru popoarele noastre şi re­                     denţă plăcută (rîsete). Dacă careva        deosebit de mare satisfacţie şi bucurie     ceastă zi şi noi de asemenea sărbăto­       feudalismul. (In comparaţie cu feuda­
   Doamnă Eisenhower 1                       ce vor scrie ei despre toate acestea,      laţii buna, de prietenie, între statele                   dintre dv. pune la îndoială această        am stat de vorbă despre aceasta cu          rim această zi a prietenilor noştri.        lismul, capitalismul a creat condiţii
   Doamnelor şi domnilor 1 Aceasta           vom afla mîine. Acest lucru nu-1 pot       noastre.                                                  coincidenţă l-aş trimite la oamenii dv.    poporul ungar cînd am fost oaspete          Noi considerăm, de pildă, că poate          mat bune pentru dezvoltarea forţelor
este a doua zi a şederii noastre pe pă-      ghid. Acolo au fost fel de fel de oa­                                                                de ştiinţă să vă explice ei cum stau       în Ungaria, reprezenttnd acolo eroica       v,a veni dndva vremea dnd data să-          de producţie). Dar capitalismul a ge­
mîntul Statelor Unite ale Americă. Nu        meni, deci şi relatările vor fi diferite      R.idicînd cupa cu şampanie, rog pe                     lucrurile. De exemplu, spuneţi oameni­     noastră Uniune Sovietică. Asta s-a în-      vîrşiriii revoluţiei din Octombrie va       nerat contradicţii de neîmpăcat. Fie­
ştiu cit de mulţumiţi sînteţi-de-oaspeţii    (animaţie, veselie).                       toţi oaspeţii să-mi urmeze exemplul.                      lor de ştiinţă să facă să coincidă lan­    tlmplat curtnd după evenimentele din        marca începutul unei noi cronologii.        care orînduire, devenind perimată, îşi
dv, dar oaspeţii stat foarte J-mulţumifi                                                Toastez -pentru preşedintele -Statelor- -U*               sarea unei rachete în Lună cu o anu­       Ungaria.                                    Dar acest lucru este o chestiune de         generează succesorii. Capitalismul,
de gazdele lor. .Vizita în ţara dv. ne          Apoi ani vizitat oraşul Washington.     nite. Nu ştiu dacă "am dreptul, •-dica                    mită dată şl veţi vedea ce o să iasă                                                   viitor. Chinezii, de asemenea preţuiesc     aşa cum au arătat Marx, Engels şi
face plăcere, dar nu vă temeţi, nu voi       De data aceasta nu mă voi mai plînge       îmi permiteţi însă noi vă considerăm                      din toate acestea (rîsete în sală, a-         întreaga Ungarie ne-a aplaudat în        victoria lor şi noi respectăm dragostea     Lenin, va fi înlocuit de comunism.
cere prelungirea duratei vizitei mele        de domnul Lodge. Am văzut puţine           un bun prieten al nostru. Aţi dovedit                     plauze).                                   aşa fel îneît nu ştiu dacă se poate ex­     lor pentru succesele pe care le-au ob­      Noi credem în acest lucru. Mulţi din­
la dv.. (animaţie). In ce priveşte tim­      lucruri pentru că am avut foarte pu­       că sînteţi de o scrupulozitate extrema                                                               prima mal complet şi mal bine adevă­        ţinut. Cînd a avut loc cea de-a V-a         tre dv. nu cred acest lucru. Dar chiar
pul, posibilităţile mele sînt limitate.      ţin timp la dispoziţie. Am văzut însă      — nici nu ştiu daci se potriveşte a                          Acum, domnilor aş dori să răspund       rata atitudine a ungurilor faţă de U-       aniversare a Republicii Populare Chi­       şi la dv. sînt oameni care cred a»
Chiar a doua zi după ce mă voi îna­          cea mai frumoasă parte a oraşului —'       cest cuivînt pentru a exprima exact mo­                   la partea a doua a întrebării care ml      nlunea Sovietică... In ceea ce priveşte     neze am condus delegaţia sovietică          ceasta.
poia din Statele Unite voi pleca cu          este un oraş minunat. Am vizitat mo­       dul cum v-aţi îndeplinit datoria cînd                     8-a pus — dacă ducerea fanionului în       Ungaria, demult am rezolvat toate pro­      la festivităţile care au avut loc cu a-
avionul în Chină: Acolo se va sărbă­         numentul lui Lincoln, am adus oma­         aţi fost comandantul trupelor aliate în                   Lună oferă Uniunii Sovietice temei de      blemele şl, în aceeaşi coloană, păşim       cest prilej şi am plecat la Pekin. Iri         La recepţia despre care este vorba,
tori cea dş-a zecea aniversare a Re­         giul nostru acestui om, cel mai uman       timpul celui de-al doilea război mon­                     a avea pretenţii de proprietar privat      victorioşi înainte. El construiesc socia­   prezent noi am primit o invitaţie din       am spus că în dezvoltarea Istorică
publicii Populare; Voi pleca acolo, nu       din istoria Statelor Unite, a cărui a-'    dial. Gînd veţi veni în ţara noastră,                     asupra Lunii. Aş dori să fiu just în­      lismul, Iar noi comunismul. Scopurile       partea guvernului chinez de a trimite       şi într-un sens istoric, capitalismul va
pentru a pune lă cale un complot, ci         mintire va rămîne vie de-a lungul se­      veţi simţi căldura cu care vă va în­                      ţeles — nu vreau să jignesc pe ni­         noastre coincid. Calea este aceeaşi şl      o delegaţie şi la sărbătorirea celei        fi îngropat, comunismul va lua locul
pentru a sărbători o mare zi naţională       colelor, ca luptător pentru libertate.     conjura poporul nostru. V-aş ruga însă                    meni : sîntem oameni din continente        scopul este acelaşi.                        de-a zecea aniversări.                      capitalismului. Dv. veţi spune că a-
                                                                                        ca atunci cînd veţi simţi această căl­                    diferite, cu o psihologie diferită.                                                                                                cest lucru e Imposibil. Dar feudalii îi
                                               Am mai avut o convorbire cu mem­                                                                                                                 Vă mai pot spune că n-am să vă              Timpul meu e în aşa fel planificat       ardeau pe oamenii care luptau împo­
                                                                                                                                                     Acei care pun astfel problema gîn-
                                                                                                          dură să nu separaţi poporul de guvern,                                             pun Ia rîndul meu întrebări de acest
a Chinei Populare.                           brii Comisiei senatoriale pentru Aface­                                                              desc în noţiunile psihologiei capitalist   gen, deoarece am venit în Statele U-        îneît la 28 septembrie trebuie să so­       triva feudalismului, şi totuşi a învins
   împreuna cu prietenii mei am petre­                                                                                                            private, iar eu sînt un om al orinduirii                                               sesc în Uniunea Sovietică; şi a doua        capitalismul. Capitalismul luptă împo­
                                                                                                          aşa cum încearcă unii s-o facă. Aceas­
                                             rile Externe. Nu ştiu dacă senatorii
cut astăzi o zi plăcută. Dv. sînteţi de­ sînt mulţumiţi de mine, nu pot vorbi în ta este o separare foarte greşită, deoa­ socialiste, cu o concepţie nouă asupra nite cu alte scopuri, am venit cu bune zi să plec cu avionul Ia Pekin. Pen­ triva comunismului. Sînt convins că
sigur nişte mari exploatatori, căci                                                     rece în ţara noastră guvernul exprimă                                                                intenţii şl cu inima deschisă. Am venit
ne-aţi exploatat bine de tot (animaţia,      numele lor, dar eu sînt mulţumit şi        şi înfăptuieşte ceea ce gîndeşte şi da-'                  lumii şl cu noţiuni noi. La noi no­        nu pentru a căuta cu luminarea tot          tru mine acest lucru este, desigur, un      va învinge comunismul — orînduirea
                                             consider că aceasta e deja pe jumă­                                                                  ţiunea de „al meu“ devine perimată                                                     efort, dar eu consider că este şi o         socială care creează condiţiile cele mai

veselie). Dl. Lodge a fost împuternicit tate un succes (animaţie). Dacă şi reşte poporul.                                                         şi se încetăţeneşte o noţiune nouă — felul de înirebări pentru agravarea re­ mare cinste, cinstea de a vizita pe bune pentru dezvoltarea forţelor de
să facă aceasta şi el ne-a stors toate senatorii sînt mulţumiţi de mine, aş             Dacă' poporul exprimă un sentiment „al nostru". De aceea trimiterea ra­ laţiilor dintre ţările noastre, între gu­ prietenii noştri din China. Delegaţia producţie ale ţării, care dă fiecărui
puterile (rîsete). Nu ştiu cit de mulţu­ considera că succesul este deplin. Dar de simpatie, prin urmare,- şi guvernul chetei în cosmos şi ducerea fanionului vernele noastre, cl pentru a îmbunătă­ sovietică va pleca în Republica Popu­ individ posibilitatea să se manifeste,
miţi sînt exploatatorii de noi, dar de tiu ştiu dacă lucrurile stau astfel.             este de aceeaşi părere. Nici nu concep nostru în Luriă le considerăm o. cu­ ţi relaţiile existente, pentru a înlătura, lară Chineză încă înainte de sosirea asigură deplină libertate a societăţii,
data aceasta exploataţii sînt mulţumiţi                                                 că această unitate ar mai trebui pusă                                                                dacă ne putem exprima astfel, pietri­
de exploatatori (rîsete).                    Cred că exprim părerea tuturor prie­       la îndoială. In timpul vizitei- dv, în                    cerire a noastră. Subînţelegem prin        celele din drum care împiedică apro­        mea la Moscova. In absenţa mea ea           a fiecărui om din societate. Dv. pu­
                                                                                        U.R.S.S. vă veţi putea convinge cît                       cuvîntul „a noastră“ toate ţările lu­      pierea ţărilor noastre. De aceea nu         va fi condusă de tovarăşul Suslov.          teţi să nu fiţi de acord cu mine.
   A fost interesantă vizita noastră la      tenilor mei care mă însoţesc afirmînd      de strîns unite sînt la noi poporul şi                    mii, adică subînţelegem că aceasta         vreau să fac nimic ce ar contrazice
Institutul d e .agricultură, la centrul dv,                                             guvernul: ne înţelegem dintr-o privi­                     constituie şl o realizare a dv., o rea­    acest scop principal — îmbunătăţirea            ÎNTREBARE: D-le Hruşeiov, aţi              Eu nu sînt de acord cu dv. i atunci
ştiinţific. El e mîndria dv. Am văzut        că sîntem foarte mulţumiţi de seara a-     re. Fie ca cei care se îndoiesc să vină                   lizare a tuturor oamenilor de pe pă-       relaţiilor dintre ţările noastre, lichida­  putea răspunde la următoarea între­         ce-i de făcut: trebuie să coexistăm.
acolo animale, păsări — ele sînt mi­                                                    la noi şi să se convingă.                                 mînt (aplauze).                            rea stării de „răzoi rece“ nu vreau         bare’: Aţi formulat dv. propuneri noi       Dv. să trăiţi sub capitalism, Iar noi
nunate ! Şi nu am avut impresia că           ceasta şi de prezenţa dv., domnule                                                                                                              să fac nimic ce ar împiedica asigura­       în cuvîntarea pe care aţi rostit-o as­      vom construi comunismul. Va învin­
ele ar fi protestat că reprezentăm o                                                       Ridic cupa cu şampanie şi vă reg                          ÎNTREBARE: Care sînt posibilită­        rea prieteniei, întărirea păcii în întrea­  tăzi, cuprinde ea anumite propuneri         ge noul, ceea ce este progresist, tot
ţară socialistă într-o ţară capitalistă.     preşedinte, de prezenţa soţiei dv. şi a    să beţi -pentru sănătatea domnului pre­                   ţile pentru sporirea comerţului bilate­    ga lume.                                    noi îndreptate spre -slăbirea încordării    ceea ce este vechi, perimat, va pieri.
Ele au înţeles necesitatea coexistenţei                                                 şedinte, pentru sănătatea dv„ doamnă                      ral dintre Statele Unite şi Uniunea                                                    internaţionale ?                            Dv., consideraţi că orînduirea capi­
(rîsete).                                    colegilor dv., la un dineu atît de so­     Eisenhower, ’• pentru sănătatea dv.,                      Sovietică, mai ales în domeniul mărfu­         ÎNTREBARE: D-lc Hruşeiov, în                                                        talistă e mai productivă, că ea creează
                                                                                        dragi oaspeţi şi’- domni, pentru toţi cei                 rilor de larg consum : De ce mărfuri       timpul vizitei În Statele Unite veţi dis­      N. S, HRUŞCIOV: In primul rînd           condiţii mai bune pentru dezvoltarea
  Am mai vizitat astăzi Giubul Naţio­        lemn. Poate că pentru ca o doresc          prezenţi aici. Deşi acest vin este rece,                  aveţi mai multă nevoie şi ce aţi putea     cuta cu preşedintele Eisenhower asupra      trebuie rezolvate problemele care au        societăţii, că ea va învinge. Dar scur­
nal, al Presei. Ziariştii sînt oameni ex­                                               fie ca relaţiile noastre să devină mai                    vinde ?                                    încheierii unui acord între Uniunea         fost deja ridicate şi care îşi aşteaptă     ta istorie a existenţei stalului nostru
pansivi, plini de vioiciune. Dv. şi cu       atît de mult, de aceea îmi exprim con-'    calde, fie ca atmosfera să se încălzeas­                                                             Sovietică şi Statele Unite cu privire       rezolvarea. A inventa anumite proble­       sovietic pledează nu în favoarea ca­
mine, domnule preşedinte, putem să                                                      că pentru a topi gheaţa războiului rece                      N. S. HRUŞCIOV: Avem nevoie, în         ia stabilirea de comunicaţii aeriene în­    me cînd nu au fost rezolvate cele           pitalismului. Ce loc ocupa Rusia îna­
înţelegem situaţia fiecăruia dintre noi      vingerea că sosirea noastră la invi­       şi a asigura condiţii favorabile coexis­                  primul rînd, să se lichideze discrimi­     tre ţările noastre?                         vechi, înseamnă a te îndepărta de la        inte. de revoluţie în ce priveşte dez­
atunci clnd ne întîlnim cu ziariştii                                                    tenţei paşnice între state, între popea                   narea în comerţ. Acesta este princi­                                                   rezolvarea problemelor de importanţă        voltarea economică ? Rusia era o ţară
(rîsete). In orice caz, după cum vedeţi,     taţia dv., domnule preşedinte — alt­       rele noastre. In sănătatea dv. I (aplau­                  palul. Tot ceea ce produceţi putem să         N. S. HRUŞCIOV: Aceasta este o           cardinală. Dacă mi s-ar spune că în         înapoiată, de analfabeţi, iar în pre­
sînt teafăr şi nevătămat şi consider                                                    ze).                                                      producem şi noi, iar unele lucruri         problemă extrem de concretă, şl ea,         cuvîntarea mea nu am ridicat proble­        zent avem o economie puternică, avem
că aceasta este un semn bun pentru           minteri nici nu am fi venit — şi a-                                                                  le-am produs chiar înaintea dv. (rîsete    desigur, nu se încadrează în progra­        me noi, voi fi de acord cu acest lu­        o ştiinţă, o cultură, lă un înalt nivel
                                                                                                                                                  în sală). Noi nu cerem nimic de la                                                     cru. Ar fi nimerit să reamintim ma­
                                             propiata dv. vizită în ţara noastră, vor

                                             contribui la încălzirea relaţiilor inter­

                                             naţionale ; gheaţa războiului rece nu

                                             numai că a căpătat fisuri, dar ă în­

                                             ceput şi să se sfărîme.  • .¦

                                               Cred că prin eforturi comune ne vom
                                             atinge ţelurile pentru h topi într-adevăr

                                             gheaţa şi a crea condiţii normale de

        Cuvîntarea lui D. Eisenhower                                                                                                              dv. Produceţi astăzi unele măr­ mul convorbirilor noastre deoarece este xima : Repetiţia este mama învăţătu­ de dezvoltare. Nu-mi aduc aminte
                                                                                                                                                  furi în cantităţi mai mari decît noi, o problemă particulară şi de mai mică rii. Vom depune eforturi perseverente exact care este la noi promoţia a-

   Domnule preşedinte al Consiliului de      trebuie să formulez obiecţiuni la unele    ducător al Uniunii Sovietice. Aş dori                     dar acest lucru se explică prin condi­     importanţă. Dar am fi gata să stabi­        pentru a înlătura obstacolele care îm­      nuală de ingineri...
Miniştri al U.R.S.S., Hruşeiov 1             din observaţiile făcute de d v .; aţi      să spun următoarele: Poporul ameri­                       ţii create istoriceşte. Ţara dv. a păşit   lim comunicaţii aeriene între ţările        piedică apropierea popoarelor, pentru
                                             spus că veţi pleca în China după în-       can doreşte să afle de la dv. despre                      cu mult timp înaintea ţării noastre pe     noastre. Ţara noastră are linii de co­      a stinge seînteile care mocnesc şi care        V. P. ELIUTIN: Anul trecut au
   Dmmnelbr şi domnilor i                    toarecerea în Uniunea Sovietică. Da­       poporul dv., astfel îneît nu numai cele                   calea dezvoltării capitaliste şi de a-     municaţii aeriene cu multe ţări 'din Eu­    pot aprinde incendiul războiului. A-        fost pregătiţi 94.000 de ingineri, iar
   Sînt încredinţat, domnule preşedinte,     că voi veni în Uniunea Sovietică, eu       spuse de dv. sau de mine,, sau de.                        ceea v-aţi dezvoltat economia ia un        ropa şi Asia. Dacă guvernul Statelor U-     cesie scîritel, trebuie neapărat stinse,    anul acesta au absolvit şcoala supe­
că toţi oaspeţii americani care- se          nu o voi părăsi pentru' a pleca- de        vreunul dintre colaboratorii noştri,                      nivel mai înalt decît era dezvoltată       nite va dori să se ajungă Ia un acord în    neapărat trebuie să se obţină rezol­        rioară 106.000 de ingineri, adică de
află astăzi aici, doresc ca în numele        acolo în China.                            dar întreaga această cunoaştere reci­                     economia Rusiei prerevoluţionare. Dar      acest şens, cred că e îndoielnic dacă       varea problemelor devenite actuale,         trei ori mai mult de cît in S.U.A. .
lor şi al meu personal să exprim mul­                                                   procă cu caracter de masă să poată                        dv., ştiţi că în prezent ih dezvoltarea    de acest lucru trebuie să ne ocupăm         tn scopul asigurării păcii pentru toate
ţumirile noastre dv., şi soţiei dv., pen­       In timpul vizitei dv. în America veţi   duce la o împăcare, la o înţelegere                       economiei noastre s-au produs mari         noi — preşedintele şi cu mine, preşe­       popoarele.                                     N. S. HRUŞCIOV: La dv. unii spun
tru ospitalitatea ce ne-aţi acordat. Pî-     vedea cum trăieşte poporul nostru.         reciprocă, . atsfel îneît noi să preăm                    schimbări. Ne aflării la oarecare dis­     dinte al Consiliului de Miniştri. Acest                                                 că dacă U.R.S.S. va avea mai mulţi
nă .în prezent nici uri şef al guver­        Veţi vedea oameni ai muncii, funcţio­      o lume mai bună, în care fă dom­                          tanţă, la o oarecare depărtare de dv.      lucru îl pot face miniştrii noştri.            ÎNTREBARE: Iri Statele Unite se          oameni de ştiinţă, vom pieri. Acceptăm
nului sovietic nu a vizitat Statele          nari de cele mal diferite profesii şi      nească dreptatea, astfel îneît întreaga                   Dar iată cum ne apropiem. (N. S.                                                       manifestă un mare interes pentru si­        această „pieire", creăm condiţii pen­
Unite, pe de alta parte, vizita mea          ocupaţii. Veţi vedea că ei nu reacţio­     lume să prospere.                                         Hruşeiov arată cu mîlhile cum se mic­         ÎNTREBARE: Căutăm întotdeauna,           tuaţia diferitelor naţionalităţi din Uniu­  tru a avea mai mulţi oameni de ştiin­
la Ambasada Sovietică este prirm vi'         nează la ceea ce le facem noi semn,                                                                  şorează distanţa care separă economia      d-le Hruşeiov, să obţinem cu anticipa­      nea Sovietică, inclusiv populaţiei e.«      ţă, ca toţi oamenii să fie instruiţi,
zită a . unui preşedinte al Statelor U-'     că ei nu ascultă de ordine. Dar ei vor        Sper că aşa va fi în întreaga lume                     S.U.A. de economia U.R.S.S.), (anî-        ţie informaţii. de la dv. De aceea aş       vreeşti. N-aţi putea să ne spuneţi ct-      deoarece fără aceasta nu se poate
nite la Ambasada Sovietică diri Wa­          afla fără îndoială că sistemul, dv. se     şi în special .între cele două ţări ale                   m fţie în sală). Cred că nu e departe      vrea să vă întreb cînd intenţionaţi să      tevn cuvinte despre acest lucru ?           construi comunismul. Comunismul în­
                                             deosebeşte de al riostru şi vor căuta      noastre.                                                  ziua cînd vom schimba Jocurile în a-       aruncaţi un om în lună ?                                                                seamnă ştiinţă.
shington.                                    să înveţe cîte ceva de la dv.                                                                        ceaslă mişcare.; In • dezvoltarea econo­                                                  N. S. HRUŞCIOV: In Uniunea So­
   Aşadar, putem consideră că aici »                                                       Ridic’ paharul în sănătatea domnu­                     miei noastre vă ajungem din urmă şi ou      . N. S. HRUŞCIOV : Aţi folosit o ex­       vietică nu există o problemă naţio­            Vă mulţumesc pentru atenţia dv.
                                                Cred, de asemenea, că şi dv. veţi       lui Hruşeiov, preşedintele Consiliului                    e departe ziua cînd -vă vom lua-o . îna­   presie destul de nefericită — „a arunca                                                 (aplauze furtunoase, prelungite).
început o eră nouă, ceea ce înseamnă         învăţa cîte ceva de la ei. Poporul nos­    de Miniştri al U.R.S.S., în sânăta-                       inte.                                                                                  nală aşa cum e ea înţeleasă la dv,
mai mult decît simplul fapt că am            tru este un popor patriot, noi îl iu-'     tea soţiei domnului Hruşeiov, în sănă­                                                               un om“. Nu intenţionăm să aruncăm                                                          In încheiere, preşedintele Clubului
luat o masă împreună. Am avut îritîl         bim, fireşte, deoarece este poporul        tatea tuturor celor de faţă! (Apaluze).                      Aş vrea să spun că ri-ăni venit în.                                                 Toate naţionalităţile, trăiesc în priete­   Naţional al Presei, W. Lawrence, în
niri care', sper, că pot însemna cel         nostru, un popor mare.                                                                               Statele Unite cu ,o mînă lungă pe care     un om pentru că preţuim mult omul                                                       numele membrilor clubului, mulţumeşte
puţin începutul sfărîţnării gheţei des-                                                    Di-neiil s-a desfăşurat într-o atmos­                                                                                                         nie, se bucură de drepturi egale. La        lui N. S. Hruşeiov pentru cuvîntarea
pre care aţi vorbit. Cu toate acestea,          Ridic cupa în sănătatea dv. cn con-     feră caldă, destinsă.                                                                                şi nu vom arunca pe nimeni. Vom tri­                                                    pe care a rostit-o şi pentru răspunsu­
                                                                                                                                                                                                                                         noi, atitudinea faţă de om nu este          rile date la întrebări.
                                                                                                                                                                                             mite un om 'în cosmos cînd vor fi cre­
                                                                                                                                                                                                                                         determinată de naţionalitatea sau re­

        Redacţia ţl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon s 1881189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie .1949. — Tiparul ş întreprinderea Poflgraflcâ „1 Mai" —. Deva
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73