Page 69 - 1959-09
P. 69
V iz ita to va ră şu lu iPROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA !
mulsocialismului în Statele Unite
i : i ¦¦ .;, •;•; , .-. .
Largul răsune! internaţional produs
de propunerile lui N. S Hruşciov
Anul X3 Nr. 1475 Duminică 20 septembrie 1959 4 pagini 20 bani la O. N. U.
¦v<
PERSPECTIVE FRUMOASE NEW YORK 19 (Âgerpres)'. merită să fie studiate“. Agenţia denţi în vederea uneî simple re
— Corespondenţă specială. „O citează declaraţia senatorului duceri şi reglementări a înarmă
la fabrica „li Iunie" din Orăstie propunere îndrăzneaţă, senzaţio Humphrey, preşedintele subcomi rilor“. Deşi aceşti experţi consi
9 nală...“ (Associated Press), „Un tetului senatorial pentru dezar deră că „planul lui Hruşciov ar
apel revoluţionar în concepţie“ mare care a arătat că acest plan putea avea un puternic ecou
2 In lumina sarcinilor izvorîte din lucrările plenarei C.C. al Procesul de în (Reuter), „Un program ' ideal“ „trebuie urmărit cu grijă şi în popular în rîndul anumitor ţări“,
P.M.R. din noiembrie 1958, privitoare la dezvoltarea şi întă cărcare a jurnalelor (France Presse) — iată cîteva mod obiectiv“. Omar Burleson, ei susţin totuşi că propunerea ar,
rirea sectorului de industrializare a lemnului, fabrica de che la uzina „Victo- din primele reacţii ale agenţiilor membru democrat al comisiei fi inacceptabilă puterilor, occi
restea „11 Iunie“ din Orăştie a trecut la elaborarea unui plan ria“-Câlan este me de presă după istorica cuvînta- Camerei reprezentanţilor pentru
canizat, ceea ce re a tovarăşului N. S. Hruşciov afacerile externe, a declarat că dentale.
de mecanizare şi amenajări menit să contribuie la dezvoltarea contribuie in- marc în Adunarea Generală a O.N.U. „dezarmarea totală în termen de La Londra, nu s-au făcut încă
capacităţii de prelucrare a buştenilor de fag în cherestea şi prin care se propune eliminarea 4 ani, aşa cum a cerut Hruşciov,
traverse. măsură la spori' principalului obstacol în calea ar fi fireşte ideală. Preşedintele nici un fel de declaraţii oficiale
rea productivităţii înţelegerii internaţionale — Camerei reprezentanţilor, Sam pe marginea propunerii sovietice.
La elaborarea acestui plan s-a ţinut seama ca prelucrarea muncii şi la redu cursa înarmărilor. O caracteris Reyburn, s-a declarat de acord In seara zilei de 18 septembrie
traverselor de fag să se facă cît mai economic. In acest sens tică generală a reacţiilor cercu în parte cu planul sovietic. To ministrul Afacerilor Externe al
se va evita cioplirea, operaţiune care aduce o risipă de materie cerea eforturilor fi rilor politice occidentale şi în todată el a declarat că acest Angliei, Selwyn Lloyd înainte
primă de circa 25 Ia sută. De asemenea, la baza elaborării zice ale oamenilor special a celor americane şi en- plan nu ar putea fi adoptat în în- de a părăsi New Yorkul în drum
acestui plan a stat şi mărirea capacităţii de prelucrare a chere care efectuează a- gleze după cuvîntarea lui N. S. spre Londra, a declarat că „pla-,
stelei de fag în hala gaterelor. ceaslă operaţie. Hruşciov ar putea fi rezumată tregime pînă cînd nu ar fi re- nul de dezarmare prezentat de
glementată situaţia din Europa premierul sovietic Hruşciov în
Pentru rezolvarea acestor probleme s-a preconizat monta IN CLIŞEU: As în felul urm ător; „Propunerea „Părerea generală care domneş faţa Adunării Generale a O.N.U.,
rea a încă trei gatere pe lîngă cele două existente. / trebuie să fie studiată cu multa te în rîndul membrilor Congre trebuie examinat cu foarte mare
pect de la încăr atenţie“. Lucruil acesta se expli sului'aflaţi încă la Washington, atenţie“. In acelaşi timp cores
Pentru evitarea risipei de materie primă, prin cioplirea că în mod firesc prin însemnăta conchide corespondentul agenţiei pondentul agenţiei DPA trans
carea furnalului tea care se acordă planului de Associated Press, pare a fi că mite din Londra : „Propunerile
importanţă excepţională prezen planul lui Hruşciov trebuie stu de dezarmare prezentate de
buştenilor de traverse, s-a hotărît ca traversele să nu mai fie nr. 2. tat de Uniunea Sovietică, a că diat cu seriozitate şi prudenţă“. Hruşciov vineri constituie un
rui traducere în viaţă ar crea subiect care face ca pînă şi di
executate manual în pădure cl în fabricile de cherestea. Pen premisele eliminării războiului. Trebuie citată de asemenea zolvarea parlamentului şi înce
Propunerea este atît de clară şi părerea cunoscutului fruntaş po putul campaniei electorale din
tru aceasta se vor instala încă două gatere, în secţia de tra precisă, forţa ei de atracţie este litic american Adlay Stevenson, Marea Britanie să treacă pe al
atît de imensă, incit ea impune fost candidat la preşedinţia doilea plan. Se menţionează
verse. Cu urmare, producţia anuală la traverse normale de fag un examen serios tuturor ace S.U.A., din partea partidului de prilejul deosebit în care s-a ros
lora care trebuie să ia hotărîri. mocrat,' care a arătat că „pro tit acest discurs. Declaraţia' pre
va creşte cu circa 28.000 bucăţi faţă de anul 1958; de aseme iectul dezarmării totale a dom mierului sovietic că Uniunea So
Agenţiile de presă americane nului Hruşciov trebuie să fie a- vietică doreşte dezarmarea pe
nea, producţia de cherestea va creşte cu circa 1.600 m. c. anunţă că Gasa Albă a trimis preciât cu seriozitate“. El s-a bază de control şi nu- control
preşedintelui Eisenhower la fer declarat de acord cu ideea con fără dezarmare se bucură de mul
Toate măsurile luate în vederea dezvoltării mecanizării vor ma sa din Gettysburg unde se ţinută îp cuvîntarea lui N. S. tă atenţie în cercurile politice
află preşedintele, un raport a- Hruşciov că „singurul mijloc ’de de la Londra. Fostul ministru
contribui Ia obţinerea unor produse de bună calitate, Ia mări mănunţit asupra propunerilor a" evita un nou război este de a de Externe al Canadei, Pearson,
lui N. S. Hruşciov. eliimîna mijloacele ou oare se a declarat în cadrul unei confe
rea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi la de La culesul porumbului duce războiul“. rinţe de presă că „propunerea
Fie sînt de asemenea studiate are un caracter aproape senza
păşirea planului de producţie. In această campanie agricolă, zi (17 septembrie) au ieşit la .de 'departamentul de Stat. In cercurile O.N.U. propune ţional. Prin natura circumstan
gospodăria agricolă de stat din muncă 70 tineri de la intreprin- rile sovietice au stîrnit o atenţie ţelor în care a fost formulat şi
ŞTEFAN PROSEN1UC Orăştie are de cules recolta de derea de industrie locală „/. C. Agenţiile de presă americane deosebită. Potrivit agenţiei As prin faptul că ea vine din par
pe 300 ha. însămînţate cu po- Frimu" şi fabrica „11 iunie", se referă pe larg la reacţia sociated Press, experţii în pro tea conducătorilor statului sovi
"' ' ’ corespondent rumb. Timpul prielnic a permis Aceştia au muncit cu spor exe- membrilor congresului faţă de etic, ar trebui să i se acorde a-
ca toată această recoltă să fie cutînd şi lucru de bună calitate blemele 'dezarmării de la O.N.U. tenţia cea mai urgentă şi cea
P esie 2.ii00 kg. floarea-soarelui deja bună de cules, şi din lipsă fapt pentru care au fost feti propunerea prezentată de N. S. mai mare, îndeosebi de către
Sa heciar de muncitori conducerea gospo- citaţi de conducerea gospodă- sînt de părere că „propunerea
dăriei a apelat la sprijinul brv net. Pentru ziua de duminică Hruşciov. „Experţi ai congresu
Pe lotul 'denumit' „In Dan- acestei culturi trei praşile Şi găzilor utemiste de muncă pa este senzaţională în sensul că
chină“ unde anul trecut a îost polenizarea artificială. triotică din oraşul Orăştie. Mem alţi 100 de tineri de la fabrica lui, scrie agenţia United Press
cultivată sfeclă de zahăr, co brii acestor brigăzi au primit
lectiviştii din Gîrbova au în- Nu de mult, colectiviştii din cu entuziasm apelul făcut, an- chimică, fabrica „Vidra" şi şcoa
sămînţat anul acesta 3 ha. cu Gîrbova au terminat recoltarea gajîndu-se să recolteze întreaga
floarea-soarelui, de soittl Wni- suprafaţă de 300 ha. In prima la ' medie din localitate s-au an-
imk. Insămînţarea s-a făcut în florii-soarelui. Producţia me
die se ridică la peste 2.000 kg. § a!at 1° această acţiu-
seminţe la ha., faţă de 1.800 ne de recoltare a porumbului.
arătură adîncă de toamnă. In- kg. cît prevede planul. International au declarat că pro- merge mult mai departe decît marile puteri care sînt cele mai
trucît p'roducţia celor 3 hă. a punerile conducătorului sovietic cererile modeste din. anii, prece interesate“*,-
fost contractată cu statul, co Lucrări agricole tot mai ieftinePentru obţinerea unei produc
lectiviştii s-au străduit să în
treţină cultura în cit mai bune ţii mari de floarea-soarelui au Realizarea .sarcinilor de plan şi re llstă pornită înţre brigăzile de trac
condiţii. Ei au aplicat la timp
depus un interes deosebit co ducerea preţului de cost a! lucrărilor toare & avut obiective concrete. După cuvîntarea
lectiviştii Măria Demner, Toma preocupă pe fiecare tractorist, munci- Şi, ca urmare a elanului în muncă,
Thiess, Măria S ie te r,. Ecateriria I tor s>' inginer din cadrul S.M.T. Alba rezultatele nu au întîrzlat să se ara în fafa Adunării Generale
Halmieşer şi alţii. | Iu*ia- In acest scop întrecerea socia- te. In cadrul campaniei de vară me
canizatorii de la S.M.T. Alba lulia au
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— -------------------
îndeplinit planul de producţie în pro După cuvîntarea pe care a In a doua jumătate a zilei de „Franklin Roosevelt — Daive“
URMÎND EXEMPLUL LUI NICOLAE MILITARII porţia de 106 la sută. Dar cel mai rostit-o în faţa Adunării Gene-,; 18 septembrie guvernatorul statu maşina în care se afla N. S.
mare succes ai mecanizărilor în acea rale, N. S. Hruşciov, preşedin lui New York, Nelson Rockefel Hruşciov s-a îndreptat apoi spre
stă campanie a fost faptul că preţul tele Consiliului de Miniştri al ler a făcut o vizită preşedinte zgîrie norul „Empire State Buil-
cÂiwtL ş l n e -il l ă i ô w i a t i de cost pe hantru arătură normală, a U.R.S.S., însoţit de A. A. Grom-î- lui Consiliului de Miniştri al ding“, La intrarea în această
fost redus faţă de ce) planificai cu ko, V. V. Kuzneţov, M. A. Men- U.R.S.S., N. S. Hruşciov la re clădire oaspetele sovietic a fosi
22 lei. şikov, A.A. Sobolev, precum şi şedinţa sa de la hotelul newyor- salutat cu căldură de proprieta
— Am dat de dracu şefule! tone de cărbune în afara sar- niştilor — a conchis el — este Economii însemnate s-au făcut în de membrii familiei sale, a făcut kez „Waldorf Astoria“. Intre rul ei Henry Grawn. El i-a mul
Dacă o mai ţine mult aşa, dăm cinilor de plan, de brigada cu să îmbrăţişăm noul, să facem cadrul S.M.T. la carburanţi, lubrefianţi
totul pentru a nu mai avea nici şi piese de schimb, a căror valoare o scurtă vizită prin clădirea Or- N. S. Hruşciov şi Rockefeller a ţumit conducătorului guvernului
o brigadă sub plan. trece de 10.500 lei.
cărbune cind o cinta cucu în a- \ care a cîştigat drapelul de bri- ganizaţiei Naţiunilor Unite. avut loc o convorbire. sovietic pentru vizită şi l-a in
^ Demni de evidenţiat pentru munca
bataj. gadă minieră de tineret fruntaşă desfăşurată sînt tractoriştii din briga N. S. Hruşciov a remarcat că Seara N. S. Hruşciov şi per vitat să urce la etajul 86 unde
Am amintit că Aurel Cristea da a V-a condusă de tov. Alexandru sălile de şedinţe ale Organiza soanele care îl însoţesc :a' făcut se găseşte o terasă amenajată
— Nici o grijă Dumitre. In pe regiune, de brigada cu care şi noii săi ortaci au încheiat lu- Ţăranu care şi-a depăşit planul pe ţiei Naţiunilor Unite sînt bine o plimbare în automobile prin special pentru a admira pers
na august cu un plus de 341 to campanie cu 382 hantri şi brigada a utilate, dar trebuie să aibă mai New York. Zeci de mii de per pectiva oraşului. După ce a pri
două-trei zile ieşim din apojiză a lucrat în abatajele cu cele ne ¦cărbune. .Trebuie să mai a- V li-a condusă de Ştefan Sabanuţ, caro
mari posibilităţi pentru contactul soane au salutat cu căldură pe vit panorama New Yorkului
şi atunci le arătăm noi ce pu mai grele condiţii şi întotdeau- dăugăm că nici vechea lui bri şi-a depăşit planul cu 312 hantri. Din cu publicul. Vizitînd sala consi conducătorul guvernului sovietic.
gadă, condusă acum de Nicolae
tem. Dar... să-i dăm bătaie că na au ieşit biruitori. Ii venea tre tractorişti cele mal mari realizări
plînge ortul — spuse Cristea greu să se despartă de ea. Dar le-au obţinut tov. Ioan Groza şi Aurel liului de tutelă, Dag Hammarsk- După ce a străbătut magistrala (Continuare în pag. 4-a)
înfigînd pichamerul în vîna de ii venea şi mai greu să ştie că
cărbune ce traversa frontul de în abatajul nr. 4 există o briga joeld, secretarul general ’al
lucru ca o banderolă neagră. dă care nu-şi îndeplineşte' cu O.N.U. care-1 conducea pe con TELEGRAME
ducătorul guvernului sovietic
Cu fălcile strînse şi cu mîinile regularitate sarcinile de plan.
încleştate pe pichamer Aurel De mult s-a gindit cum ar pu Petric, elevul său, nu s-a lăsat Crişan care şi-au depăşit sarcinile de prin sediul O.N.U.. i-a spus lui CO M ITETU LU I EX EC U T IV AL
Cristea părea cufundat în gîn- tea s-o ajute, cum să ajute sec- mai 'prejos. In aceeaşi lună a plan pe campanie cu 163 la sută şi N. S. Hruşciov că el consideră
'duri. Se gîndea că aii intrat în extras peste plan 167 tone de respectiv 100 la sută. această sală ca locul în care se SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI
apofiză din 26 august şi iacă, torul, exploatat ea. Acum a găsit ccirimne nasc noile ţări. N. S. Hruşciov
acuma a trecut atîta timp şi soluţia. Cele citite în ziar despre Pornind de la succesele obţinute a răspuns că noile ţări se nasc BUCUREŞTI
încă n-au ieşit. Din 26 august iniţiativa fruntaşului în produc Exemplul lui Crisţep a fost pînă acum, mecanizatorii de Ia S.M.T. în lupta proprie. Şeful guvernu
extrag cărbune numai cu ţîrîitp. ţie Nicolae Militam, care a pre urmat şi de şefii altor brigăzi Alba lulia au hotărît să se mobilizeze lui sovietic şi persoanele care îl Dragi tovarăşi, pT'
Tot de atunci în abataj sînt două luat conducerea unei brigăzi co fruntaşe de la- mina Aninoasa. şi mai mult pentru ca să-şi depăşeas însoţes-c .s-au fotografiat împre
mormane: unul negru, ce arun daşe, i-au luminat mintea. Bri Incepînd cu data de 1 septem că sarcinile de plan în campania de ună cu secretarul general al In numele oamenilor muncii din regiunea noastră, Comite
că sclipiri de diamant în lumi gada 'din abatajul nr. 4 are ne brie, Nicolae Feier, Constantin toamnă cu 500 hantri şi să realizeze O. N.U. in faţa locului pe care-1
na slabă a lămpilor, şi unul fu- voie de experienţa lui. Se va Negru şi- Nagy Iiiliu au preluat economii în valoare de 28.212 lei, re- ocupă Uniunea Sovietică în Con tul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara, felicită
muriu, de culoare ştearsă, care duce la comitetul de partid şi va conducerea unor brigăzi codaşe. ducînd preţul de cost pe hantru cu siliul de Securitate. Apoi oaspe
ori de cîte ori creşte mai mare cere să i se încredinţeze lui con încă 2 Iei. ţii au •urcat la etajul 38 pentru călduros Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului
decît primul, îl face să ofteze ducerea acestei brigăzi. Le-a .* GH. 'COMSUTA a privi o raşu l..
din greu. Cît de mult' ar fi dorit împărtăşit şi ortacilor părerea. Bucureşti, şi pe toţi oamenii muncii din Capitala scumpei
ca cel de-al doilea morman să Şutul acela i s-a părut intermi
nu existe! In abataj să fie o nabil. noastre patrii, cu prilejul sărbătoririi celei de-a 500-a aniver
singură grămadă, de cărbune,
mai ales acum, cîtid a preluat In abataj se litera în tăcere, sare a oraşului Bucureşti.
brigada. Alături îl simţea pe o tăcere apăsătoare. Doar pîrîi-
Dumitru Olaru, şeful de schimb, tul pichamerului şi zgomotul sec Noi urmărim îndeaproape întreaga dezvoltare a Capitalei pa
lucrind tăcut, cu încăpăţînare.
Simţea că şi el are aceleaşi ghi al lopeţilor, se făceau simţite. triei noastre dragi şi vedem cum ea capătă zi de zi o înfăţişare tot
dări. li sînt atît de dragi noii După terminarea schimbului, mai frumoasă şi mai plăcută. Sîntem convinşi că muncind pe
ortaci I Şi ei îl iubesc. Aceasta
o vedea după cum lucrează, după Aurel Cristea s-a dus la comite mai departe cu aceeaşi rîvnă, oraşul Bucureşti, ca şi întrea
tragerea de inimă cu care execu tul de partid. Mai erau acolo
directorul minei, preşedintele co ga noastră ţară, se va dezvolta continuu pe calea socialismului
mitetului sindical şi alţii. victorios.
— Sectorul nostru merge bine Siderurgiştii, minerii, constructorii, ţăranii muncitori şi cei
— a spus el, dar poate merge
lalţi oameni ai muncii din regiunea noastră, împărtăşesc ală
turi de voi bucuria pentru realizările importante obţinute sub
conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, şi vă urează noi
succese în lupta pentru înfăptuirea tuturor hotărîrilor partidului
şi guvernului nostru.
COMITETUL' EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR
AL REGIUNII HUNEDOARA
tă tot ce le spune. Altfel, cum şi mai bine. Avem o brigadă, CO M ITETU LU I EX ECU TIV AL
ar fi putut să încheie luna au cea din abatajul 4, care nu-şi SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI
gust cu un plus de 341 tone în îndeplineşte planul, pe cînd noi
asemenea condiţii ? Şi pentru o am dat pînă acum mai mult de BUCUREŞTI
clipă gindul i-a zburat înapoi, 6.000 tone de cărbune peste. '/Îs
la ziua in care a luat hotărîrea vrea s-o conduc eu. Oamenii sînt Cu cele 3.400 apartamente' ale sale, cartierul Floreasen e un mic orăşel în marele Bucureşti.' Cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani de existenţă a oraşu
să preia conducerea noii brigăzi, harnici. In locul meu, la nr. 7, In clişeu: Vedere din helicopter a cartierului Floreasca. lui Bucureşti, în numele siderurgicilor, oţelarilor, furnalişti-
la frămîntările ce l-au stăpînit va rămîne Nicolae Petric. Am lor, constructorilor, din oraşul Hunedoara, transmitem tuturor
atunci, şi faţa i s-a luminat de lucrat împreună peste 10 ani, oamenilor muncii din oraşul Bucureşti calde şi sincere felicitări.
aşa că ştiu ce-i poate capul. Le-a
un zlmbet tainic... explicat apoi 'cum a aflat despre Avem convingerea că oamenii muncii din oraşul Bucureşti,
ir iniţiativa lui Militam, îmbrăţi vor obţine noi- şi importante succese în lupta pentru propăşirea
şată de Ioan Enăşcău de la Te- patriei noastre, pe drumul victorios, spre socialism.
Era una din zilele frumoase liuc, cum s-a gîndit că dacă ar
ale lui august> în 14. Ziua aceea aplica-o şi la ei, la Aninoasa, Oamenii muncii din oraşul Hunedoara, alături de cei din
n-o s-o uite multă vreme. Atunci realizările se vor îmbunătăţi. oraşul Bucureşti sînt hotărîţi să lupte activ pentru întărirea
a luat hotărîrea de a se despărţi şi înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Populară Romînă
de brigada cu care a dat pa — Datoria noastră, a coniu-
triei în anul acesta peste 6.000 COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR
Aii ORAŞULUI HUNEDOARA