Page 7 - 1959-09
P. 7
Nr.. 1459 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
I. G. O. Hunedoara Cresc rîndurile organizaţiilor de partid
fruntaşă pe regiune La Depoul întărirea conti recent în rîndul membrilor şi can
C . F. R. nuă a rîndurilor didaţilor de partid sînt muncitori frun
Simeria partidului, constituie taşi, utemlştl şl tovarăşi din activul
o prepqup are de sea fără de partid.
întreprinderea de gospodărire — îmi este destul de greu să La Întreprinde mă pentru organizaţia de bază de la Şi organizaţiile de
rea de colectare depoul C.F.R. Simeria. In acest scop,
a oraşului Hunedoara a înregis Convorbire cu tov. vă spun, cîteva nume, cînd în şi industrializare a comuniştii din cadrul depoului, pe bază din comuna In comuna
trat în anul care a trecut impor IOAN SOCOL fiecare secţie avem zeci de frun laptelui din Si- baza sarcinilor primite, se ocupă cu
tante depăşiri la preţul de cost taşi în producţie. Recent au pri merla, planul la multă răspundere de educarea şl pre Ilia au obţinut re Ilia
Această întreprindere a întâmpi directorul I. G. O. mit diplome de onoare pentru re gătirea celor mal buni muncitori,
nat în perioada 1957-1958 nu fruntaşi în producţie şl în activitatea zultate bune în mun
obştească, pentru a deveni candidaţi
meroase greutăţi, fapt care a de de partid. Ga rezultat al acestei preo ca de primire de noi membri şi can
terminat o depăşire cu circa cupări, anul acesta organizaţia de ba
70.000 lei a pierderilor planifi Hunedoara zultate deosebite obţinute în în brinzetmi a !osl ză a primit în rîndurile sale un nu didaţi de partid. Interesul dovedit de
cate. La această depăşire au trecerea socialistă 40 de munci- depăşii In primele măr de 17 candidaţi. Pot fi amintiţi
contribuit mai toate secţiile: e- 7 luni ale anului lăcătuşii Ioan Şoiea şi Loan Cure- organizaţiile de bază faţă de primi
lectricitate, transport, I.L.L., a- , „ , .........................tori, s-au dat pînă acum şi pre- cu peste 40 de cheanu, mecanicii de locomotivă Petre
pă, sera de flori etc. In fiecare dupa spaţiul locativ şi salariul rpjj în valoare de circa 90.000 tone. Stanclu şl Simian Trie, fochiştii Gheor- rea celor mai buni muncitori şi co
secţie s-a resimţit lipsa de ex ghe Purdi, Qlaru Mircea şi alţii.
fiecărui locatar. O mare parte lei. Pe care să-i evidenţiez, 'de lectivişti în rîndul membrilor de partid
perienţă în organizarea muncii, Tot în această perioadă, din rîndul
slaba utilizare a mijloacelor de din reparaţii au fost executate care să vă vorbesc? De comu candidaţilor primiţi anul trecut, că şi al candidaţilor a făout posibil c-a
producţie, depăşirea consumuri rora le-a expirat stagiul de candida
lor. specifice de energie şi mate folosindu-se materiale din resur niştii Trajan Georgescu, ‘Măria tură, un număr de 26 tovarăşi au în ultimele două săptămîni, să fie con
riale. se locale sau materiale recupe fost primiţi în rîndul membrilor de
rate de la alte lucrări, fapt care Duma, Iulius Zeţeil, de candida In clişeu: Mun partid. Printre cel primiţi în ultimul firmaţi un număr de 14 membri şi 3
a redus considerabil preţul de tul de partid Ioan Rotună, de
cost al reparaţiilor. In ceea ce citoarea Sabina candidaţi de partid. Majoritatea celor
utemiştii Ioan Bărăgan şi Milan
Cotoraci ? Sînt mulţi cei ce me Gora de la I.C.I.L. confirmaţi membri de partid sînt co
rită a fi popularizaţi...
Simeria, aranjind lectivişti fruntaşi. In rîndul lor se
brinza telemea în numără tov. Zenovie Dănilă, Ionel
priveşte reţeaua de apă, s-au puiine. Florea şi Antonie Călean de la G.A.C.
luat măsurile necesare pentru
Angajamentul „Drumul Iui Lenln" din Ilia, care au
De la pierderi la beneficii recuperarea pierderilor de apă L’a chemarea celor opt între- dovedit că merită să poarte acest ti
pe conducte. S-au montat 60 de
Invăţînd din lipsurile mani prinderi din Capitală, I.G.O. Hu- tlu de mare cinste. Fiecare din cei
festate în perioada 1957-1958, nnooi aanPo°mmeettrree sSi1 ss' aa rraaţţiioonnaalliizzaatt
directorul întreprinderii de gos nzeedoecaoranoms‘jai apnegstaejatplsaân rîenalivzea-. amintiţi mai sus au efectuat pînă în
podărire a oraşului Hunedoara, consumul de energie electrica la
tovarăşul Ioan Socol, împreună pompele de apă, care pînă nu loare de 50.000 lei. După recen- prezent în G.A.C. cîte 152—213 zile-
cu colectivul său de muncă a în ta plenară a G.C. al P.M.R..
treprins la începutul acestui an de mult mergeau deseori în gol. muncă constituind atfel exemplu demn
o largă acţiune de reorganizare . angajamentul a fost mărit cu
a muncii. îndrumat îndeaproape încă 300.000 lei. Am întrebat pe timp ca membri de partid se numără de urmai
d..e. G.omcitret1u,i1l orăşenesc d-e p¦ar„- Toful depinde d e oam eni tov. Ioan Socol despre stadiul mecanicul de locomotivă Eugen Cer-
tid şi Sfatul popular orăşenesc Prin muncă voluntară nău, lăcătuşii Nicotae Lupu şi Ioan Deşi constituită cu
Hunedoara, acest colectiv a re- Atenţie deosebită s-a dat la îndeplinirii acestui angajament. Turdăşan, fochistul Petru Buciuman .numai 5 luni în
uşit sa lichideze in scurt timp In ultimul timp, pentru înfrii- dat chiar şi soluţia şi anume precum şi mecanicul de locomotivă urmă, organizaţia
toate cauzeje care _au determinat I.G.O. Hunedoara antrenării în- a — Angajamentul anual a fost museţarea oraşului Orăştie s-a Francisc Susan şl fochistul Gheorghe de bază de la gos
raminerea in urma şi depăşirile tregului personal la înfăptuirea îndeplinit şi depăşit încă din executat un mare volum de lu- ca cei 3 km. de canal să se itn- Buciuman care, pentru contribuţia deo podăria agricolă colectivă din satul
preţului de cost. Daca in sernes- măsuriior preconizate pentru îm- primul semestru. Bilanţul prime- crări prin munca \ voluntară a sebită pe care au adus-o la obţinerea Bacea, raionul Ilia, a reuşit să obţină
bunătăţirea activităţii. In ultimă lor 6 luni s-a încheiat cu eco- cetăţenilor. Astfel, numai la des- partă pe circumscripţii, lucru drapelului de depou fruntaş pe re unele succese în munca de primire
înstanţă, de oameni depindea nomii ia preţul de cost în va- gionala C.F.R. Timişoara, au fost pre de noi candidaţi de partid. Pînă în'
reaiMzarea planului de reorgani- loare de 588.000 lei. S-au eco- fundarea canalului de la stadio- miaţi cu 500 şi respectiv 375 lei. prezent, la această gospodărie colec
zare şi rentabilizare a întreprin- nomisit deci peste plan 380.000 nul din localitate, în lungime de tivă un număr de 7 colectivişti frun
?[erii. ba întrebarea noastră — lei ceea ce, dacă ţinem seama că 300 m.l., un număr de 124 ce- pe care comitetul executiv l-a Meritul organizaţiei de bază constă taşi au devenit candidaţi de partid
tăţeni au prestat peste 600 ore şi în aceea că, în scopul îmbunătă iar alţi oîţiva, sprijiniţi de către se
de muncă voluntară economi şi făcut revenind fiecărei c u ţirii permanente a compoziţiei sociale
a partidului, s-a orientat la primirea cretarul organizaţiei de bază, tov. Du
(ost depăşit tu 3.64 l1a esuTta- . m*a crUum_ inaguinîe°rsiii şml ofbuinloiz1aiţiinamriuincpietno- anul trecut lucram cu pierderi sind în acest fel aproape 2.500 cumscripţii cîte 100 m.l. Lucră- de noi membri şi candidaţi de partid mitru Flueraş şi de către ceilalţi co
planificate, este un succes deo- lei. Foarte mulţi cetăţeni din înspre muncitorii care lucrează ne munişti din gospodărie, îşi pregătesc
semestrul I aî acestui an s.-a„ , ,, r^ e curăţirea acestui canal mijlocit în producţie. Drept dovadă documentele pentru a fi primiţi în
oraş au participat prin muncă stă însuşi faptul că toţi cel primiţi rîndul candidaţilor de partid.
v..o. lun, tară... şi l,a am_en.a.jarea .pie- uor incePe în aurind.
ţa de alimente Aici, numai în
respectat nu numai preţui de tm™p SIoan tSoîcol nÎ e!.a r15s!p' u±ns.r sebtt. Pentru aceasta am prim« cîteva zile cetăţenii au făcut Demnă de toată lauda este
săpături, şi nivelări p e o supra-
cost dar s-au realizat şi mari e- Printre şoferi, electricieni steagul de întreprindere fruntaşă fată de 3.000 m.p. şi acţiunea întreprinsă de că
conomii. Despre aGeste economii Pe regiune. Angajamentul coflec-
ne-a vorbit pe larg tov. Ioan So şi mecanici, noi avem mulţi co- tivului de muncă din întreprin- Rnecent,, t,ot, pent,ru- ,inf.rumuse- tre cetăţenii străzii Ilie Pinti-
col, directorul întreprinderii, re munişti, candidaţi de partid şi derea noastră este de a păstra
cent distins cu Medalia Muncii utemişti. Ei au fost la fiecare loc ţarea oraşului un grup de de- lie. Aceştia au instalat prin
pentru fneriteie sale deosebite, în de muncă sufletul acţiunii, mo- putaţi au făcut propunerea de
muncă. bilizîndu-şi prin exemplul lor a se curăţi prin muncă volum muncă voluntară o cişmea de
tovarăşii de muncă. Prin munca
— Era firesc — ne-a spus el ce s-a dus cu oamenii s-a reu- aces,t t.itlTuT d^e onoare şi pe- se- tară canalul morilor care trece la care se alimentează cu apă
— să ne punem întrebarea: de mes*rLd După cum aţi văzut, chiar prin centrul oraşului. In
cet întreprinderea noa.s..tră , lu,cre..a şit ca maşinile să fie utilizate acest scop grupul de deputaţi a întreaga stradă'si au prelungit
za cu pierderi planificate ? Nu conducta de ă tabilă pe în.
rnai raţional, la capacitatea ma- 06
ximă, făcîndu-se -economii de angajamentul de realizare al e- că 5Q m L Ţof d m Mm
conomiilor a fost realizat. Noi număr de ste m Qre de m m , Un colectiv de Ia care
se aşteaptă mai mult
mai avem însă un angajament, ¦ , , ,,
Vrem DÎna . sfîrsitiul anului cnău{ volăurnctua[reăţ ţlha afamfaenamjaurzeeauluu-i
sint la noi posibilităţi de renta- combustibil, lubrefianţi, cauciu- - .. J3 „. m U m din locamtite. In toate
aceste adiuni S_QU evidentiat
bilizare a tuturorsecţiilor, de. curj şj materiale de întreţinere. sa realIzam economii in valoare O vizită făcută la oţelăria 38,S0 lei la calmat şi 38,10 la!
m- mod d e o M cetătmii Jerna
respectareaconsumurilor speci- S-a împărţit munca pe fiecare de 1 milion lei. Şi, cu oameni Martin nouă din Hunedoara îţi necalmaf, iar în luna iulie
ca. ai noştri, nu mă îndoiesc că
fice, de reducerea preţului de camion, autobus, repartizînd fie- vom reuşi, Graf, Oscar Veltzer, Rafila Ma- oferă plăcuta ocazie să faci cu 52,92 lei şi, respectiv, 36,90 lei
cost ? Şi am început să anali căruia plan de beneficii. Aceste ndl) Teodor Lăzărescu, Maria
zăm pe rînd secţiile care înre măsuri au determinat o sporire GH. STOICOV1C1 noştinţă cu o parte importantă pe tonă. Cifrele sînt concluden
gistrau pierderi. a eforturilor depuse de oameni Sinilescu şi mulţi alţii.
şi o creştere a conştiinciozităţii din cuceririle tehnicii moderne. te dar în acelaşi timp rebutul
Trei giganţi, pe care imagina „fură“ din economiile realizate
Mai întîi ne-am ocupat ’de e- lor în muncă. Tot mai mulţi sa- ţia nu poaţe să-i conceapă fără la alte capitole şi influenţează
nergia electrică." P e re ţe a u a e-~ " tariaţi ai noştri participă la (ajutorul ochiului, frămîntă a- negativ reducerea preţului de
cost. In luna februarie, din cau
lectrică din Hunedoara existau munci voluntare' pentru buna mestecul de materiale şi la fie za rebutului s-au pierdut 685.000
mulţi consumatori de curent ne- gospodărire a întreprinderii. De care 8-10 ore toarnă cîte o şar lei, în luna iunie 741.000 lei, iar
iclentificaţi şi netaxaţi. Echipele pildă, nu de mult am construit jă de metal incandescent. In ju în luna iulie 1.129.000 lei. Dacă
formate de noi au semnalat însă prin muncă voluntară o rampă rul lor mişună maşini complica s-ar fi redus numai la jumătate
de spălare a maşinilor. De ase te : macarale puternice, maşini acest rebut, volumul economiilor
de şarjat sau locomotive, iar în creştea cu peste un milion lei.
toate cazurile existente şi con menea, mulţi muncitori fac pro cabinele de comandă aparate au
tomate înregistrează mersul pro Se constată că mai ales rebutul
sumatorii au fost supuşi taxelor puneri pentru rentabilizarea sec In anii regimului de demo cesului tehnologic. Aci, la oţelă după laminare grevează preţul
după normele în vigoare. S-au ţiilor respective. Un exemplu ria cea mai modernă a ţării, de cost. De cîteva luni se duc
montat circa 700 noi contoare şi este rentabilizarea serei de flori. craţie populară peste 80 de lo muncesc oameni harnici care cu
s-au' luat măsuri pentru prelun Această seră şi cele 2 ha. de nosc ţainele metalului. Prim-to- dispute între conducerea secţiei
grădină , aflate în administraţia pitorul Teodor Caramalîs şi mai şi conducerea blumingului ca să
calităţi din regiunea noastră strul Aurel Stanciu deţin „Ordi se stabilească cine-i vinovatul
girea vieţii instalaţiei reducînd noastră nu-şi realiza niciodată pentru procentul prea mare de
nul Muncii“ ; maistrul Ştefan rebut după laminare, dar nu s-a
totodată consumurile specifice planul de beneficii. La propune au fost radioficăte. Printre a- Tripşa a devenit de curînd cel clarificat încă situaţia. Fără în
de-ai doilea Erou al Muncii So doială că condiţiile în care se
de materiale la întreţinerea şi rea muncitorilor din secţie s-au cestea se numără şi comuna cialiste' din regiunea Hunedoa
r a ; ing. Natan Kraft s-a afir laminează acum lingourile in
repararea reţelei. Numai în pri achiziţionat răsaduri din alte re Teiuş. „ mat prin inovaţiile realizate şi fluenţează procentul de rebut,
mulţi alţii se numără printre dar nu-i mai puţin adevărat că
mul semestru al anului în curs, giuni, astfel ca grădina să aibă ¦In c liş e u A s p e c t de la sta fruntaşii întrecerii socialiste. multe deficienţe provin de la o-
Priceperea oamenilor s-a unit cu ţelărie.
am reuşit în urma acestor mă în permanenţă flori proaspete, ţia de radioficăre din Teiuş. forţa agregatelor şi împreună
produc metal pentru nevoile in In faţa acestei situaţii oţelarii
suri să realizăm la energia e- de sezon, s-au procurat tranda dustriei noastre socialiste. Anul trebuie să ia măsuri pentru îm
acesta colectivul de muncă şi-a bunătăţirea calităţii metalului,
lectrică economii în valoare de firi sălbatici, s-a deschis un sporit eforturile ca să realizeze muncitorii şi tehnicienii de la
bluming să urmărească mai
375.000 lei. O acţiune de propor chioşc pentru desfacerea produ
ţii mari a fost şi cea organizată selor grădinii etc. Acum, sera a
la I.L.L. S-au făcut noi schiţe devenit şi ea rentabilă.
ale imobilelor, s-au reparat o — Despre oamenii, care con
mare parte din casele naţionali- tribuie la aceste realizări ce ne
zate şi s-au recalculat chiriile puteţi spune ?
Se înfăptuiesc prevederile plenarei C. C. al P.M.R. vor fi folosite ca degresant la tat mari rezerve pentru realiza o producţie mai mare şi mai ief bine procesul de laminare, iar
fabricarea cărămizii, înlocuind rea de economii este şi cel de tină de oţel. Intre timp s-au în conducerea combinatului să sta
Cind rezervele interne astfel nisipul. Totodată moara tîmplărie. Aici, printre alte mă registrat chiar succese remarca bilească precis unde sînt defici
sint descoperite şi folosite va fi folosită şi la măcinarea suri preconizate se prevede lăr bile în această direcţie. La oţe enţele şi să întreprindă acţiuni
balastului din carieră, care girea atelierului de tîmplărie lăria nouă s-p obţinut într-o zi
într-o clădire care pînă acum cel mai mare indice de folosire mai concrete pentru lichidarea
poate fi folosit tot ca degresant. lor.
Prin aplicarea acestor măsuri avea altă destinaţie şi punerea
se preconizează realizarea pe în funcţiune a maşinii de fa al cuptoarelor cunoscut în ţară, N-ar fi potrivit să încheiem a-
întreg anul a unei economii la bricat parchet. Gheia realizării
preţul de cost la fabrica de că de economii cît mai mari con s-au făcut diverse îmbunătăţiri ceste rînduri fără să amintim în
rămizi de la Pricaz de peste stă însă în organizarea lucrului
79.000 lei. în lanţ pe faze de producţie. De în sistemul de funcţionare al u- cîteva cuvinte despre ultimul an
asemenea, prin folosirea deşeu
Importante economii s-a rilor la confecţionarea de mo nor instalaţii şi s-a introdus un gajament al colectivului de mun
constatat că se pot realiza şi la
staţia de prefabricate din ca bilier pentru copii se vor rea nou procedeu de turnare a oţe că de la O.S.M. nr. 2. Cîntărin-
drul întreprinderi/. Aici ,s-a liza mari economii. Prin apli
întrecerea socialistă pornită care nu au fost folosite. Prin ajunge prin valorificarea argi propus să se pună în funcţiune carea acestor măsuri, comisia lului calmat care a atras după du-şi mai bine forţele de ‘care
între muncitorii din cadrul în descoperirea şi folosirea aces lei din cariera din apropierea o staţie de etuvare. Propunerea de măsuri tehnico-organizato
treprinderii de industrie loca tora se vor putea realiza în fabricii din Orăştie, ceea ce va a şi fost tradusă în viaţă.' Ast rice a stabilit că se vor putea sine sporirea producţiei la acest dispun, oţelarii, tehnicienii şi in
lă „I. G. Frimu“ din Orăştie semnate economii la preţul de elimina complect cheltuielile de fel, a fost reparat un cazan de realiza în întreg anul economii
are ca obiectiv principal reali cost peste sarcinile planificate. transport care se făceau pînă locomobilă vechi, -care stătea peste sarcinile de plan în va sortiment şi realizarea a ginerii din această secţie au ho-
zarea de cît mai multe econo acum cu argila adusă de la ca nefolosit, iar cu surse locale s-a loare de circa 70.000 lei.
mii la preţul de cost al produ In scopul descoperirii şi va riera din Pricaz. Totodată prin 2.200.000 iei economii anual. De tărît cu cîteva săptămîni în urmă
selor: Astfel, ca răspuns la lorificării acestor rezerve, s-a folosirea acestei argile, care are amenajat staţia de etuvare. A- Propuneri importante privind
chemarea celor 8 întreprinderi format o comisie care să pro şi un conţinut mai bun, se va ceastă staţie pe lîngă faptul că noi surse de realizare a cît mai la începutul anului şi pînă acum ca pînă la sfîrşitul anului să
din Capitală, colectivul între pună măsuri tehnico-organiza- putea realiza şi o cărămidă mai va duce la o îmbunătăţire s!m- mari economii s-au făcut şi în
torice menite să ducă ia reali de calitate. celelalte sectoare ale întreprin oţelarii au dat peste 7.000 tone realizeze lunar cel puţin
prinderii „I. C. Frimu“ s-a an zarea de economii. Comisia a ţitoare a calităţii semiprefabri- derii „I. G. Frimu“, cum sînt
gajat să realizeze pînă la sfîr- fost formată din peste 10 to Rezerve importante s-ău con catelor din beton (ţiglă, bor panificaţia, forestier etc. Tra oţel mai mult decît prevedea pla 1.000.000 lei economii prin re
şitul anului economii de 520.000 varăşi 'ingineri, maiştri şi mun statat că sînt şi la fabrica de duri etc), va reduce mult şi ci ducerea în viaţă a acestor mă
lei peste sarcinile de plan. Da citori fruntaşi. Printre aceştia cărămidă din Pricaz. Aici, în clul de fabricaţie. suri va permite colectivului a- nul şi au realizat cîteva milioa ducerea preţului de cost. Nu
torită elanului cu care s-a sînt tov. Alexandru Scurtu, primul rînd sînt necesare o se cestei întreprinderi ca pînă la
muncit, la sfîrşitul semestru maistru mecanic, Todor Vulpe, rie de lucrări de mecanizare. Punerea în funcţiune a sta sfîrşitul anului să mai realizeze ne de lei economii. contestăm faptul că pînă la ur
lui I angajamentul luat a fost maistru tîmplar, Iosif Covaci, Astfel, comisia a propus urgen ţiei de etuvare, cît şi o mai încă 180.000 lei economii.
îndeplinit mai bine de jumă maistru la secţia prefabricate şi tarea introducerii în carieră a Toate acestea sînt succese mă cuvîntul va fi respectat, dar
tate. alţii. bună folosire .a materiilor pri Hărnicia de care a dat dova care nu pot fi trecute sub tăcere, datele operative privind situaţia
unui excavator. Prin introduce me, vor permite ca la secţia dă colectivul de aici în primul dar muncitorii, tehnicienii şi in preţului de cost pe luna august
Problemele trasate de plenara Această comisie a studiat la rea în carieră a excavatorului, de prefabricate, aşa cum a sta semestru al anului este o ga ginerii n-au ajuns încă la acel nu sînt prea favorabile. Cauzele
C.C. al P.M.R. din iulie a.c. faţa locului posibilităţile exis lucrările de săpături şi de în bilit comisia de propuneri de ranţie în plus a realizării aces nivel îneît să se poată declara amintite se remarcă şi de aceas
au mobilizat toate forţele între tente în fiecare secţie. cărcare se vor face mai repede măsuri tehnico-organizatorice, tui angajament.- —¦ mulţumiţi de rezultatele dobîn- tă dată. Pînă la 25 august mai
prinderii. In secţiile întreprin şi mai economic. Se vor scuti să se realizeze economii de pes dite. Gu forţele de care dispun,
derii, în cadrul adunărilor or Bunăoară, la cele două fa astfel eforturile fizice a circa te 40.000 lei. V. FURIR ei pot să aducă o contribuţie mult de jumătate din economia
ganizaţiei de bază şi sindicale brici de cărămidă din cadrul 20 de muncitori. Deosebit de mai substanţială la reducerea realizată la încărcătura metalică
s-au discutat pe larg hotărîrile întreprinderii, cea de la Pricaz importantă esie şi propunerea Un sector în care s-a consta- preţului de cost a*l metalului. O
luate de plenară. In discuţiile şi cea din Orăştie, s-a consta privind punerea în funcţiune a au fost „mîncate“ de pierderile
purtate s-a arătat că în între tat că pe întreg anul se pot morii cu bile pentru măcinarea provenite din rebut.
prindere mai sînt încă rezerve realiza economii în afara sar deşeurilor de fabricaţie. In felul
de reducere a preţului de cost cinii de plan de peste 1S0.000 acesta deşeurile de cărămidă zicală spune : „nu risipi cu stin Pe de altă parte s-a realizat
lei. La 'această sumă se ooate
gă ce aduni cu dreapta“ şi ea puţin metal peste plan, contrar
se potriveşte din anumite puncte situaţiei din majoritatea lunilor
de vedere pentru situaţia de la precedente.
oţelăria amintită. După cum se poate vedea din
Aproape în fiecare lună colec cele amintite, colectivul de mun
tivul de muncă a realizat econo că de la O.S.M. nr. 2 a făcut
mii importante la capitolul „în multe lucruri bune în ceea ce
cărcătura metailică“. De exem priveşte sporirea şi ieftinirea
plu, în luna februarie s-a înre producţiei de metal. De la acest
gistrat 47,75 lei pe tona de me colectiv, care şi-a dovedit în re
tal la oţel calmat şi 45,15 lei petate rînduri hărnicia, se aş
la oţel n e c a lm a tîn luna iunie teaptă însă mai mult.