Page 70 - 1959-09
P. 70
Paff. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI tff. 1475
V H & I & IO)E IP&IKmilD) Săptămîna Crucii roşii
Consolidarea organizaţiei Anul acosta, sărbătorirea sul însănătoşirii celor suferinzi.
de partid — chezăşie „Săptămânii Grucii roşii“ se Gele 160 de grupe sanitare din
desfăşoară între 20 şi 27 sep întreprinderi, instituţii şi cartie
a succeselor tembrie. „Săptămîna Grucii ro re alături de cele 1.200 posturi
şii“ se desfăşoară într-o atmos fixe sanitare organizate la lo
feră entuziastă în care oamenii curile de muncă, deservite de
Este un lucru bine cunoscut gospodăriei şi în activitatea ob muncii din ţara noastră, mun numeroşi activişti voluntari ai
oă în ultimul timp G.A.S. Ra ştească. cesc cu elan sporit pentru a îm Grucii roşii, contribuie efectiv
poltu Mare s-a dezvoltat In întărirea organizaţiei de bogăţi continuu bilanţul reali - la menţinerea stării de sănătato
mult. Ea cuprinde acum pe toţi bază un rol deosebit l-a avut zărilor celor 15 ani de la elibe a muncitorilor şi populaţiei din
cetăţenii satului care, uniţi în activul fără de partid. De la rarea patriei noastre. In acea regiunea noastră.
marea familie, obţin an de an începutul activităţii sale, biroul stă muncă spornică s-au înca " Gălăuzindu-se în mod consec
recolte sporite, îşi dezvoltă şep- organizaţiei de bază a fost preo drat şi activiştii şi membrii de vent după politica de pace a
telufl, construiesc pentru anima cupat de a crea pe Bngă orga Cruce roşie. partidului şi guvernului nostru,
le adăposturi dintre cele mai nizaţie un puternic activ fără Paralel cu succesele obţinute Crucea roşie romînă în strînsă
moderne. Anul acesta spre e- de partid, format din cei mai de siderurgiştii hunedoreni, de colaborare cu Crucea roşie şi
xemplu colectiviştii din Rapoltu pricepuţi şi harnici colectivişti. minerii Văii Jiului şi de toţi Semiluna Roşie Sovietică, cu or
Mare au obţinut în medie la ha. In momentul de faţă din acti ceilalţi oameni ai muncii din re ganizaţiile de Gruce roşie din ţă
peste 1.800 kg. grîu şi aproape vul fără de partid fac parte giunea noastră, organizaţia de rile de democraţie populară, a
1.500 kg. tloarea-soarelui. După peste 50 tovarăşi. De îndruma Gruce roşie regională raportea dus pe plan internaţional o ac
cum arată recolta, se scontează rea şi creşterea acestora, se în ză succese însemnate. Astfel în tivitate susţinută pentru cauza
ca de pe fiecare ha. cultivat cu grijeşte permanent organizaţia cele peste 900 secţii de Cruce păcii, pentru interzicerea expe
porumb să se obţină peste 3.000 de bază. Periodic, cu aceşti 'to roşie activează astăzi circa rienţelor şi folosirea armelor
kg. boabe Ia ha., iar de la cul varăşi se ţin adunări, unde sînt Jnfre 20 septembrie şi 10 octombrie a. c. Executarea arăturilor 70.000 membri, s-au pregătit şi termonucleare în scopuri dis
tura sfeclei de zahăr 'să se re expuse referate, conferinţe, se de cea mai bună ca- îndrumat în anul 1959 pesta tructive, pentru votarea la Con
colteze în medie la ha. circa citesc hotărîri ale partidului şi o IHaie stă în atenţia 8.500 absolvenţi ai cursurilor ferinţele Internaţionale de Gru
22.000 kg. Veniturile mari ce s-au guvernului şi se trasează sar M uror tractoriştilor. săteşti şi ' 7.000 absolvenţi ce roşie a rezoluţiilor menite să
realizat şi se vor realiza pînă cini tuturora. In afară de acea Se deschid cursurile populare G.P.A.S. Ridicarea nivelului sa contribuie la înlăturarea perico
la sfîrşitul anului de Ia cultura sta, tovarăşii din activul fără Clişeul nostru re nitar al populaţiei a fost unul lului războiului.
mare, din sectorul zootehnic, de de partid sînt invitaţi şi la unele de limba rusă prezintă pe tractoriştii loan Strem- din scopurile esenţiale ale or
Ia grădina de zarzavat etc., adunări ale organizaţiei de ba fan şi Constantin Langa de la ganizaţiei. In acest scop s-au ţi Astfel în această perioadă or
creează condiţii ca valoarea zi- ză, unde de asemenea au multe In anul şcolar 1959—1960, scrierile Ia cursuri se vor face la ganizaţia de Gruce roşie va că
lei-muncă să fie anul acesta de de învăţat. O practică folosită sediile consiliului regional, ra S.M.T. Miercurea ejectuînd arături nut în acest an 1.500 conferinţe păta un caracter şi mai larg
aproape 50 lei. cu succes de către biroul orga învăţămîntul popular de limba ionale şi comisiile din întreprin de masă, prin atragerea de noi
nizatei de bază, este aceea că rusă se va organiza sub două deri şi instituţii pe baza unor de insăfnînţâri pe terenul gospodă cu caracter educativ sanitar iar şi noi membri. „Săptămîna Gru
v Despre aceste rezultate, cît şi fiecare comunist are sarcina să form e: Prima formă cuprinde cereri scrise (formular tip), per- cii roşii“ va fi o perioadă de
despre multe altelle s-a scris în ajute doi sau trei membri ai ac cele trei cicluri cu durata de riei colective din Miercurea. J. în cele peste 250 cercuri de ci extindere şi intensificare a mun
nenumărate rînduri. A reieşit tivului fără de partid în reali studii de trei ani, fiecare ciclu e- ceptîndu-se o taxă de înscriere tit s-au prelucrat materiale edu cii de instruire a membrilor de
întotdeauna că ele se datoresc zarea sarcinilor primite din par chivalînd cu un an şcolar obiş- de un leu. Gruce roşie prin cursurile sani
în bună măsură activităţii or tea biroului organizaţiei de ba nuit, Ia care vor participa pen Din activitatea cative. In şcoli există în pre tare, de creştere şi întărire a
ganizaţiei de bază, a comuniş ză. Aşa, de pildă, comunista Bo- tru ciclul I, elevii care nu au Cursurile vor avea o durată de zent 724 posturi sanitare şco posturilor şi grupelor sanitare,
tilor din gospodărie. zero Sofia se ocupă de educa mai învăţat limba rusă, iar pen- funcţionare de 8 luni, cu înce de atragere în rîndurile donato
rea tovărăşiilor Ion Toader şi tru ciclurile II şi III absolvenţii pere de Ia 20 septembrie a.c. unui parc aut© lare deservite de elevi pregă rilor de sînge a unui număr cît
...La sfîrşitul anului 1958 în Mărioara Deac. Tov. loan Fi- pînă la 1 iunie 1960, lai* deschi- tiţi special pentru abordarea pri mai mare de donatori. In felul
gospodăria agricolă colectivă lip, se ocupă permanent de creş ciclurilor I şi II. A doua formă derea acestora la toate ciclurile acesta membrii de Gruce roşie
din Rapoltu Mare munceau doar terea tovarăşilor Martin Acs şi va cuprinde cursuri pentru avan se va face între 20 septembrie Parcul auto al I.G.S. Hune mului ajutor. Şcolarii au fost vor contribui activ la opera de
8 membri de partid şi cîţiva Iosif David, care de altfel au şi saţi, la care vor participa ab şi 10 octombrie a.c. doara, care în fiecare lună de educaţi în sprijinul respectării îmbunătăţire a ocrotirii sănătăţii
candidaţi, care ca urmare a fe fost primiţi de curînd în rîn solvenţii ciclului 11 sau cei cu la începutul anului şi pînă de , normelor de igienă colectivă şi oamenilor muncii din ţara noas
lului lor de a munci, de a se dul candidaţilor de partid. cunoştinţe echivalente acumula- Predarea limbii ruse la cursu- curînd, ocupa ultimul loc în personală. Asigurarea unităţilor tră dînd dovadă de înţelegere în
comporta şi de a lămuri în faţa te în decursul anilor. rile populare organizate în anul întrecerea socialstă, a reuşit în spitaliceşti cu sînge necesar să aplicarea politicii sanitare a
colectiviştilor politica partidului Pe bună dreptate comuniştii de învăţămînt 1959—1960 se va luna august să se claseze pe nătăţii oamenilor muncii consti partidului şi guvernului nostru,
nostru, şi-au cîştigat aprecierea de la G.A.C. din Rapoltu Mare Cursurile vor îi organizate la face pe baza manualelor de lim locul II, depăşindu-şi sarcinile tuie o preocupare esenţială a
unanimă. Odată cu creşterea nu se mândresc cu tovarăşii din ac sediile consiliilor regional şi ra ba rusă ciclurile I—II şi III, de plan cu 49.192 tone tran organizaţiei de Gruce roşie. Nu Dr. NICOLAE GHENCIOIU
mărului de membri, cînd între tivul fără de partid din rîndul ionale A.R.L.U.S., şi în mod editate de Consiliul General mai în acest an s-au recrutat
gul sat a fost complect colecti deosebit în întreprinderi, insti A.R.L.U.S., iar cursurile pentru sportate. preşedintele Comitetului regional
tuţii de învăţămînt superior şi avansaţi, după o programă ce în regiunea noastră peste 1.27)0
în alte unităţi de la oraşe. în va fi stabilită ulterior. Acest succes s-a obţinut în donatori voluntari de sînge, îar de Cruce roşie
urma măsurilor organizatorice în evidenţe figurează un total
luate de către conducerea între de 6.500 donatori care donează
prinderii, sub îndrumarea orga o parte din sângele lor în folo
nizaţiei de partid. Ca urmare,
vizat, organizaţia de bază şi-a cărora au fost primiţi mulţi -----------------------:------------- m -------------------------------------- s-a redus numărul de maşini ca
îndreptat atenţia către cei mai candidaţi de partid care în pre Au primit insigna de brigadieri re se defectează în cursul zilei, Fruntaşi în a cţiu n e a
buni colectivişti. în scopul de zent sînt fruntaşi, atîl fa munca datorită aportului echipei de de de însilozări
a-i pregăti pe aceştia, de a-i gospodăriei cît şi în celelalte
educa în spiritul învăţăturii activităţi. Printre aceştia se nu Pînă în prezent un număr de luntară din cele 100 au fost panare şi întreţinere, unde îşi
piarxist-Ieniniste, pentru ca apoi mără tovarăşii Ionel Roman, lo- 500 tineri din raionul Orăştie prestate în cadrul acţiunii de aduc contribuţia tovarăşii Adrian
să poată fi primiţi în rîndul sif Suciu, Lazăr Bălşan. Ino- au efectuat fiecare cîte 100 ore însilozări, la diferite lucrări Marian, Gheorghe Constan Tinerii, membri ai celor 122 gricole colective din Jeledinţi
candidaţilor de partid. Comuniş chentie Filimon şi alţii.
tii au avut sarcini precise în a- de muncă voluntară la diferite gospodăreşti, împăduriri, la in tin şi tovarăşul Mihai Recer. O brigăzi de muncă patriotică din care au însilozat pînă în pre
ceastă direcţie: să discute împre Participarea activă a mem
ună cu aceştia despre îndatori brilor şi candidaţilor de partid acţiuni de folos obştesc. Acest diguiri etc. Majoritatea tinerilor preţioasă contribuţie la realiza raionul Orăştie s-au angajat să zent 10 tone de furaje. De men
rile şi drepturile membrilor .de la întreaga muncă de producţie,
partid, despre politica partidu politică şi Organizatorică ce se lucru le dă dreptul să fie dis- distinşi cu insigna de brigadieri rea şi depăşirea planului a adu- sprijine în mod efectiv gospo ţionai că acţiunea de însilozări
lui nostru de cooperativizare a desfăşoară în gospodărie, con
agriculturii etc. stituie o chezăşie a obţinerii de tinşi ou insigna...de . brigadieri. sîn.t.. muncitori. ;ta,UJVL Gugirv s-o şi colectivul de conducători dăria agricolă de stat şi gos în raionul Orăştie este sprijinită
succese tot mal însemnate care
Ca rezultat all acestei munci să ducă la întărirea continuă fapt ce ,s:a _ ji petrecut de cu- Printre aceştia se qumară. ..Mir- ^ I ’âUfo, printre ' care' se evidenţia- podăriile agricole colective din -îndeaproape şi de către tinerii
a fost că anul acesta, numeroşi a gospodăriei agricole colecti
colectivişti, însuşindu-şi politica ve. Cea mai bună dovadă care rînd îhtr-un cadru "festiv. Mă- cea Rusu, Elena frâcbe, Dumi- : z^:7corriunistUÎ 'Gfîsfach'e Tomă, raion în acţiunea de însilozări. din fabricile şi instituţiile raio
partidului nostru, au luptat ală oglindeşte fidel activitatea rod
turi de comunişti pentru a o nică a comuniştilor din gospo ioritatea orelor de muncă vo- tru Iosif şi alţii. oare îşi întreţine maşină în bu Angajamentul lor se referă la nului. Astfel, zilele trecute peste
traduce în viaţă şi au cerut în dărie este aceea că în toate
acelaşi timp să fie primiţi în campaniile ei se situează pe pri -IX- ne condiţiuni, comunistul Şte pregătirea unui număr însemnat 50 de tineri de la uzinele meta
rîndul candidaţilor de partid. mele locuri în privinţa realiză fan Iacob', precum si conducăto
de gropi şi însiiozarea a 500 lurgice Cugir s-au deplasat la
Colectiviştii construiesc un graj rul auto Gheorghe Ruvandră, tone de diferite furaje. gospodăria agricolă colectivă din
oare a parcurs cu maşina nr.
Datorită muncii neobosite cei Balomir şi au muncit aici în mod
Membrii tinerei gospodării feg au transportat la locul con 25.212 Dv. peste 140.000 km. peste 4.000 de tineri din raio voluntar lp săparea unei gropi
agricole colective „Ţara Haţe strucţiei peste 60 de care cu fără nici o reparaţie capitală. nul Orăştie au însilozat în ul necesară colectiviştilor pentru
g u lu id in Haţeg au hotărlt. să pietriş şi nisip şi alte 45 de Gu toate realizările frumoase timele două săptămîni o canti însiiozarea de furaje. In mod
construiască un grajd, cu o ca care cu piatră. obţinute în cadrul acestui pare, tate însemnată de furaje. Frun deosebit s-au evidenţiat tinerii
pacitate de 120 vite mari. Tot pentru a se reduce pre mai sînt încă unele lipsuri în taşi în această acţiune sînt ti Irimie Trif, loan Simu, Octavian
Pentru a reduce cheltuielile de ţul de cost al grajdului, colec privinţa staţionărilor la încăr nerii din cadrul gospodăriei a- Monea şi alţii.
Cererile tuturor colectiviştilor rii sarcinilor ce Ie sînt încre construcţie, ei s-au angajai să tiviştii de aici au hotărlt ca cări şi descărcări a maşinilor, Să prevenim accidentele
care şi-au manifestat această dinţate. De aceea, întărirea con procure unele materiale din re lucrările de zidărie să fie efec neîngrijirea avutului obştesc şi
dorinţă au fost discutate în a- tinuă a organizaţiei de bază este surse locale. Astfel, au fost con tuate de către zidarii colectivei. unele acte' de indisciplină în d e c irc u la
dunările generale ale organiza privită ca o sarcină principailă fecţionate 80.000 bucăţi cără Pină în prezent a fost săpată producţie.
ţiei de bază. Aşa se face că în de către toţi comuniştii de la mizi, iar cele 100 de atelaje ale fundaţia, s-a aşezat şi s-a ars Pe şoselele regiunii noastre Alexandru Sîîntu a condus tot
G.A.C. din Rapoltu Mare, ca o gospodăriei au' transportat 80 apoi cărămida In cuptoare, lu Lipsurile acestea Uite la ne-
prezent organizaţia de bază nu m.c. material lemnos destinat crare pentru care colectiviştii au circulă zilnic sute şi chiar mii în stare de ebrietate un auto
mără 27 candidaţi de partid. sarcină a cărei realizare atrage acestei construcţii. In acelaşi transportat 50 de care cu lemn îndeplinirea sarcinilor de plan
timp au fost procurate 10.000 de foc. la toţi indicii. De aceea trebuie de autovehicule de diferite ti turism,, proprietate a T.R.C.L.H.,
Numai în ultimele 6 luni au de după sine bunul mers al muncii bucăţi de ţiglă. Numai intr-o
singură zi colectiviştii din Ha- SiDONIA RUSAN trecut grabnic la lichidarea lor. puri care transportă mărfuri, tamponîndu-4 şi avariindu-I.
venit candidaţi un număr de 15 în toate domeniile de activitate.
colectivişti, fruntaşi în munca corespondentă N. TEHEI
V. p. corespondent
materiale sau călători acolo un In alară de această cauză —
de nevoia o cere. Buna desfăşu beţia — se mai întîmplă acci
rare a acestor transporturi con dente şi din cauza, că uneori
Ln acest anotimp al anului Recolta culturilor de toamnă Multe gospodării colective şi stituie de fapt una din sarcinile autovehiculele ies în circulaţie
sînt necesare de făcut un şir în de stat s-au îngrijit din timp principale ale planului nostru de din garaje fără a fi in bună
treg de lucrări ce nu suferă de de asigurarea condiţiilor de stat. Cu toate acestea însă se stare tehnică, sau că şoferii nu
loc amînare. Orzul, griul şi se înregistrează încă accidente respectă regulile elementare de
cara trebuie semănate în pe să fie strînsă la timp înmagazinare a recoltei. Aşa de de circulaţie. Elle se da circulaţie stabilite pentru auto
rioada optimă, într-un teren bine pildă gospodăria de stat din toresc fie necunoaşterii regulilor vehicule. Se întîmplă de multe
pregătit. Tot acum trebuie strîn Petreşti a construit patru pătule de circulaţie, fie unei atitudini ori ca şoferii să nu dea semna-
să de pe cîmp recolta de po toate unităţile agricole socia K. A. 4 şi D 22. In afară de constituie un foarte bun nu cu o capacitate totală de 40 va uşuratice, sau chiar de nepăsare ~lele pentru a cere depăşirea şi
rumb, floarea-soarelui, cartofi, liste trebuie pus la punct cît aceşti hibrizi s-a cultivat pe treţ însilozat. Unităţile agricole cu care unele persoane privesc ce e mai grav refuză să răs
sfeclă de zahăr şi furajeră. A- mai grabnic. Avînd în vedere Valea Mureşului, raionul Ilia, socialiste .trebuie să . grăbească goane şi încă 4 pătule sînt în problema circulaţiei pe drumuri pundă semnalelor. In asemenea
ceste produse trebuie depozitate recolta bogată din acest an e şi o parte din raionul Hunedoa recolţarea sfeclei de zahăr, s-o lucru. La fel au procedat gos le publice. Ştiut este că4 desfă situaţii maşinile se tamponează
în aşa fel îneît să nu se strice. necesar să fie reparate cît mai ra soiul de porumb -Lăpuşneac, transporte şi s-o depoziteze pe podăriile colective din Rapoltu şurarea în bune condiţiuni a a- ori se agaţă una pe alta iar re
Recoltarea culturilor tîrzii coin urgent toate mijloacele de tran soi cu o precocitate mijlocie. Gu rampe, acum cînd mijloacelede Mare, Hărău, Pricaz, şi din cestor transporturi nu poate fi zultatul!... accidentarea.
cide cu alte lucrări de sezon. sport ca remorci, camioane şi toate că vara a- fost mai iă'co- transport şi forţa de muncă sânt asigurată fără contribuţia tutu
Odată cu recoltările şi însă- căruţe. Momentul începerii re roasă, porumbul fiind semănat m ai''puţin solicitate. Delegaţii multe alte comune,. Se recoman ror cetăţenilor care trebuie să Trebuie spus că unele acci
mînţările de toamnă trebuie să coltării culturilor tîrzii trebuie din timp a ajuns la maturitate fabricii de zahăr au datoria să dă unităţilor agricole socialiste cunoască regulile de circulaţie dente se întîmplă şi din cauza
culegem strugurii şi fructele, să stabilit cu toată atenţia. Agro şi poate fi recoltat. Trebuie să recepţioneze cît mai urgent can care • din motive bine. determi şi să le respecte în interesul Io; neglijenţei pietonilor şi în spe
pregătim terenul în vederea plan tehnica recomandă ca produsele se grăbească recoltatul, tăiatul tităţile de sfeclă primită şi să şi al întregii colectivităţi. Şi, cial a copiilor, care neîiind su
culturilor tîrzii să se siringă cocenilor şi transportul lor cît nu sisteze sub nici o formă nate nu au suficiente spaţii de una din cauzele care duc la pravegheaţi îndeaproape se joa
tării viţei de vie şi pomilor, să cînd majoritatea plantelor din mai urgent de pe tarlalele pe recoltarea. înmagazinare, să-şi achite obli cele mai multe accidente de cir că în străzi îngreunînd astfel
facem arături adinei de toamnă lan au ajuns la maturitate. Dar care se va semăna grîu. gaţiile contractuale din primii culaţie este consumarea de că circulaţia. De aceea părinţii şi
în vederea însămînţăritor de se ştie că aceste culturi se coc O suprafaţă destul de mare tre conducătorii auto a băuturi cadrele didactice au datoria să
treptat. Din această cauză teh O deosebită atenţie trebuie în jur de 12.000 ha. este culti ştiuleţi recoltaţi. De asemenea lor alcoolice. Din cauza beţiei educe pe copii, să facă cu a-
primăvară, să transportăm şi să nicienii agronomi trebuie să să acorde gospodăriile colec vată în regiunea noastră ou avansul de porumb să se îm şoferul nu mai este stăpîn pe ceştia instructaje în vederea cu
încorporăm sub brazdă gunoi de controleze cu atenţie lanurile şi tive, gospodăriile de stat şi în cartofi. Avînd în vedere că în partă tot din oîmp, îneît să volan. El conduce cu viteză noaşterii regulilor de circulaţie.
grajd. In plus tot în această să stabilească perioada optimă tovărăşirile agricole recoltării toamna aceasta suprafaţa de mare şi la voia întîmplării, nu De asemenea, accidentele de cît-
perioadă toţi lucrătorii din gos de recoltat. Este necesar ca în sfeclei de zahăr. Anul acesta grîu şi orz care trebuie să se rămînă pentru înmagazinare mai poate aprecia distanţa în culaţie pot îi prevenite şi fără
podăriile de stat, colectiviştii şi primul rînd să se recolteze cul se prevede o producţie foarte însămînţeze este de 70.000 ha., doar fondurile statutare şi can depăşiri, nu mai are siguranţa mari greutăţi. In primul rînd
întovărăşiţii trebuie să asigure turile ajunse la maturitate de pe mare de sfeclă. Importanţa deo circa 60 la sută din această su titatea de porumb necesară a- în mişcări etc. Din această cau şoferii (de fapt aceasta este o
hrana necesară animalelor pe terenuri destinate însămînţări- sebită pe care o prezintă aceas prafaţă se va însămînţa după ză în regiunea noastră s-au pro obligaţie a lor) nu trebuie să
timpul iernii. Totodată, trebuie lor de toamnă. Se cere acest tă cultură pentru îmbunătăţirea prăsitoare. Deci va trebui să chitării zilelor-muncă. Porum dus în ultimul timp mai multe consume băuturi alcoolice in
terminate cît mai repede posi lucru, deoarece, terenurile tre aprovizionării oamenilor muncii semănăm o bună suprafaţă de bului odată înmagazinat trebuie accidente. Astfel, şoferul A. Teo timpul serviciului. Ei trebuie să
bil toate grajdurile în vederea buie să fie arate, îngrăşate şi cu zahăr impune organelor a- grîu şi după această cultură. dor conducînd în stare de ebrie respecte vitezele legale, să fie
adăpostirii corespunzătoare a grăpate în vederea însămînţă- gricole şi delegaţilor fabricii de In toate raioanele regiunii car să i se controleze permanent tate un autocamion I.R.T.A. şl atenţi, stăpîni pe maşina ce o
zahăr să organizeze recoltarea tofii au ajuns la maturitate şi starea de umiditate în scopul avînd în el un număr de 3D-40 conduc. Problema bunei desfă
animalelor. rilor de toamnă. şi transportul producţiei cit mai pot fi recoltaţi. prevenirii mucegăirii. de muncitori a intrat cu camio şurări a circulaţiei pe drumurile
Toamna e un sezon al anului In regiunea noastră toate cul urgent. E necesară recoltarea nul în şanţ accidentînd mortal publice trebuie să preocupe deo
rapidă a sfeclei de zahăr, deoa O atenţie deosebită trebuie să O atenţie deosebită trebuie o persoană şi rănind grav alte potrivă pe toţi cetăţenii întrucît
foarte aglomerat şi de aceea turile tîrzii au ajuns în .ve- rece terenurile trebuie să fie eli se acorde şi înmagazinării pro să acorde toate unităţile socia cinci. Totodată maşina a fost ea nu constituie numai o sar
se ¦cere o organizare temeinică zent la maturitate şi pot fi re berate în vederea efectuării ară duselor culturilor tîrzii. Pătu- liste însilozării cartofilor şi
a lucrului, o repartizare raţio coltate; Anul acesta s-a cultivat turilor pentru însămînţări. In- lele, magaziile, podurile şi cele sfeolei furajere. avariată, atlucînd pagube între cină a organelor de miliţie.
nală a mijloacelor şi a forţe în majoritatea comunelor regiu tîrziind recoltarea sfeclei de lalte spaţii de înmagazinare e-
lor de muncă, astfel ca ele să. zahăr, pierdem frunzele care xistente trebuie să fie .cît !nai E de datoria tuturor colec prinderii. De asemenea, şoferul IOAN MORARU
poată da maximum de randa-, nii, hibrizi dubli de porumb ca grabnic curăţate şi reparate. tiviştilor, lucrătorilor din gos
ment. In 'acest scop utilajul ne Warwick 303, Wisconsin 270, podăriile de stat şi întovără
cesar recolţărtlor/ existent în
şirilor, să grăbească recoltarea
culturilor tîrzii în scopul efec
tuării în bune condiţiuni a în-
sămînţărilor de toamnă.
I COSTEA