Page 71 - 1959-09

Nr. 1475 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

BtBsatmHaaa

T R IB U N A A G IT A T O R U LU I Să asigurăm respectarea

Agitatorii în luptă pentru reducerea integrală a angajamentelor!

prefului de cost al minereului In Gpmbinatul siderurgic Hu- . cost, de astădată cu 1.300.000

nedoara se depun eforturi spo­ lei. In august situaţia este ase­

Biroul organizaţiei noastre de trimitea alt lemn pentru ban- importantă pentru că urmăreşte rite pentru ca angajamentele mănătoare. Iată, .aşadar, un ca­

bază acordă o atenţie sporită daje. Această risipă de material o slăbire treptată a ortului. De luate în întrecerea cu Reşiţa să pitol al activităţii secţiei I-a fur­

muncii cu agitatorii. Aceasta lemnos l-a îrămîntat pe tov. aceea, găurile care trebuie să fie traduse în viaţă. Colectivul nale care este nesatisfăcător. Este

pentru că agitatorii au adus şi Matiaş. De aceea într-o zi a puşte ultimele pot avea o încâr- oţolăriei Martin nr. 1 a raportat adevărat că insuccesul acesta se

aduc o contribuţie deosebit de stat de vorbă cu ortacii d_ţn toate cătură mai mică, pentru că an- deja depăşirea cifrei de 20.000 datorează în parte unor condiţii

importantă ia îndeplinirea anga­ schimburille şi le-a propus ca terioarele au slăbit în mare tnă- tone oţel peste plan şi econo­ obiective, dar nici- colectivul sec­

jamentelor pe care colectivul lemnul care rămîne după tăie­ sură ortul. mii de circa 4.000.000 lei, ooc- ţiei nu poate fi absolvit de o

sectorului şi le-a luat în între­ rea celui necesar la armare să Acest sistem de batere a gău­ sarii au realizat peste 62 la sută serie de lipsuri în acest sens.

cerea socialistă, de a trimite fie folosit pentru bandaje. Ast­ rilor şi de aprindere face ca la din angajamentul anual la pro­ Pentru a ne da mai bine sea­

furnaliştilor minereu tot mai fel, la locul său de muncă' n-a o singură puşcare să se reducă ducţie, furnaliştii secţiei II au ma cum se prezintă situaţia, să

mult, mai bun şi mai ieftin. mai fost nevoie să se trimită alt cu 23 de patroane consumul de economisit pînă acum sumă de facem o sumară trecere în re­

Periodic noi chemăm agita­ lemn pentru bandaje. Este lim­ exploziv. Dintr-un calcul sumar aproape 11.000.000 lei. Pe în­ vistă a cîtorva părţi componen­
torii şi-i instruim pe diferite pro­ pede că de aici rezultă econo­ rezultă că la un singur loc de
bleme. Cu acest prilej, biroul mii. muncă se poate realiza lunar o tregul combinat, din 40.000.000 te ale preţului de cost realizat
discută cu ei asupra celor mai economie de circa 170 kg. ex­
importante probleme ale între­ In sectorul nostru sînt şi alţi ploziv, ceea ce ar influenţa în lei cît prevede angajamentul a- în luna iulie. In această lună,
cerii socialiste, ale situaţiei in­ agitatori care manifestă o preo­ mod pozitiv asupra preţului de
ternaţionale etc., le recomandă cupare deosebită pentru reduce­ cost al minereului. nuail, numai în cursul primelor s-au înregistrat depăşiri de 6 lei
formele de muncă cele mai rea consumurilor de diferite ma­
eficace, le cere părerea asupra teriale. Tovarăşul Alexandru Biroul organizaţiei de bază 8 luni s-au realizat aproape pe tonă La încărcătură metalica,
unor acţiuni pe care le între­ Oatu s-a gîndit multă vreme intenţionează să organizeze o 33.000.000 lei economii. Aşa­ 7 tei pe tonă la calcar, 39 tei
prinde în direcţia desfăşurării cum să facă economie la explo­ şedinţă de instruire a tuturor
unei vii agitaţii politice de masă ziv. A făcut chiar experienţă la agitatorilor asupra acestui sis­ dar, un bilanţ îmbucurător. pe tonă la combustibil şi ener­
în rîndul minerilor. locul său de muncă. In mod tem de puşcare, pentru ca el să
obişnuit într-o galerie cu profil fie introdus fa toate locurile de Vasile Grigoruţ este şeful unei brigăzi de instalatori de Succesul putea fi însă şi mai gie, 9 lei pe tonă la recuperări
Trebuie să mai spun că din simplu, în rocă tare, se bat 11 muncă. la grupul de şantiere montaj-instalaţii I.C.S.H. nr. 2. Lucrînd
preocupările organizaţiei noastre găuri de pitşcare, în care nor­ pe şantierul laminorului de 650 mm. brigada sa îşi depăşeşte mare dacă toate secţiile combi­ şi 3 lei pe tonă la régie. v
face parte şi grija ca în fiecare mele de tehnica securităţii mi­ Agitatorii noştri au obţinut lunar norma în medie cu 25 pînă la 30 la sută.
brigadă şi echipă să lucreze cel niere permit să se introducă succese importante şi în privin­ natului ăr fi înţeles că angaja» Aceste depăşiri sînt cauzate
puţin cîte un agitator. Astăzi, pînă la 8,8 kg. exploziv. El a ţa întăririi disciplinei în mun-, IN CLIŞEUi: Vasile Grigoruţ lucrînd la instalaţia de ră­
brigăzile de mineri şi în mod că. Desfăşurînd o susţinută cire a unui. cuptor cu propulsie. mentele trebuie îndeplinite inte­ în mare parte de nerespeotăreă
special cele de la locurile hotă- experimentat în mai multe rîn- muncă de Ia om la om.,’ ei au
rîtoare de muncă au în compo­ duri puşcarea ortului cu un nu­ determinat o îmbunătăţire simţi­ gral. Făoînd această afirmaţie, reţetei de încărcare, fapt moti­
nenţa lor cel puţin un comunist măr mai mare de găuri dar cu toare a disciplinei. Nu întîmplă- ne referim ta secţia I-a furna­ vat la rîndul său de insuficienţa"
6au un tovarăş fără de partid un consum de exploziv mai mic, for, astăzi în sectorul nostru
care tace parte din corpul de a- pentru fiecare gaură. A ajuns abse-tele nemotivate au dispă- le, care concură foarte puţin llă cantităţii de siderită. In afară
gitatori al organizaţiei de bază. Ia concluzia că în loc de 11 rut. v r*
găuri cu cîte 8 patroane fiecare, DE CE NU SE POATf succesele mai sus amintite. In­ de această, unele cadre tehnice
In momentul de faţă, atenţia să se bată 13 găuri plasate în Organizaţia noastră de bază
agitatorilor noştri, ca şi a în­ felul următor: trei la tavan, este hotărîtă să-şi îmbunătăţeas­ tr-o şedinţă care ă avut loc de de la" secţia I-a. furnale mai mo«
tregii organizaţii de bază, este două în sîmbure, două şuliene, că şi mai mult munca cu’ agita­
îndreptată spre continua redu­ care sînt ajutătoare celor din torii pentru ca ei să aducă o curînd, tov. Nicolae Gătană, di­ tivează aceste depăşiri şi prin'
cere a consumurilor de mate­ sîmbure, trei în supravatră şi contribuţie şi mai importantă Ia
riale şi pe această cale a scă­ trei în vatră. îndeplinirea sarcinilor ce revin APUCA INIŢIATIVA? rector general al Gombinatutui slaba rezistenţă a cocsului. In­
derii preţului de cost al mine­ colectivului nostru în direcţia
reului. In timpul experimentării, agi­ reducerii preţului de cost al mi­ siderurgic din Hunedoara, evi­ tr-adevăr, de la începutul anului
tatorul Oatu a observat că se nereului. Cu agitatori ca loan
Un exemplu bun în această impune o anumită ordine la a- Matiaş, Alexandru Oatu, Pante- denţia rezultatele frumoase ob­ şi pînă acum s-au înregistrat
direcţie îl. dă tovarăşul loan Ma- prinderea fitilului şi anume: limon Dobrescu, Nicolae Gher-
tiaş, şef de brigadă. El a obser­ mai întîi se aprind cele două gheşan, Armie Oprişa şi alţii /W W W W V W 'W W V W W W ţinute de colectivele oţolăriei numai la cocs depăşiri ce trec
vat că la locul său de muncă găuri din sîmbure, care trebuie care muncesc neobosit zi de zi,
vine lemn de dimensiuni mai să aibă o încărcătură mai mare sîntem siguri că vom obţine suc­ După alté cîteva păreri re- 1.000 tone de oţel în afara Martin nr. 1 şi secţiei a' Ii-a de '4.8001.000 lei, ceea ce con-
mari decît este necesar. Lemnul decît celelalte, apoi în ordine cese din ce în ce mai frumoase.
şulienele, cele de Ia supravatră, feritoare la ajungerea navei planului, de la începutul anu- furnale. Totodată, critica 'activi­ fipmă în măre parte părerile de

cosmice sovietice în Lună, pe lui şi pînă în prezent. Prin tatea slabă desfăşurată de’ sec­ mai sus. Se pune totuşi între-:

care le disputam cu tov. Lă- urmare, la noi toate echipele ţia I-a furnale, care a înregis­ b'ăreăî colectivul secţiei n-are

buneţ, i-am expus şi scopul vi- sînt fruntaşe. Acum înţelegeţi trat considerabile depăşiri N la nici o Vină în această direcţie?'

zitei noastre. de ce nu putem aplica iniţiativa preţul de cost. „Insuccesul vos­ Indisciplină care a dăinuit pe

— E vorba de extinderea i- lu i' Nicolae Militaru ? tru — spunea tov. Gătana —> terenul de încărcare n-a influ­

niţiativei lui Nicólae Militaru, Intr-adevăr, aşa e. Intre 1 cîntăreşte mult în balanţa 'între­ enţat cu nimic depăşirea consu­

de a se prelua conducerea bri- ianuarie şi 13 septembrie a.c. cerii cu Reşiţa. Nu trebuie să mului de cocs ?

găzilor râmase în urmă de oţelarii conduşi de Petru For- uitaţi că voi 'diminuaţi economi- Gonsumul de aer suflat' ă fost

către şefii brigăzilor fruntaşe ţu, Constantin Mogonea, Atexan- -iile pe care le obţin vecinii' Voş­ depăşit cu. '4,50 lei pe tonă, îri

— i-am explicat noi. dru Nojogan şi Dumitru Bru- tri, furnaliştii secţiei a II-a“. mare parte din ciauza pierderi­

— A, da. E minunată iniţia- jan au dat peste plan între Să vedem cum se prezintă si­ lor pe conducte. Credem că în

tiva — şi-a dat cu părerea in- 1.475 şi 1.208 tone oţet de fie- tuaţia îndeplinirii angajamente­ această direcţie s-ar fi putut

terlocutoru^nos-^ • . care. a Şi celelaijfr lor la secţia I-a furnale. După face mai mult, astfel îneît să
ce în cursul primului semestru se fi înregistrat economu şi nu
se tăia, se arma, iar partea care de la tavan, iar ultimele se a- IOAN FETIC prezintă. Am " 'din luna sep- furnaliştii acestei secţii au obţi­ depăşiri. Rjeţeaua putea fi între­
rămînea, de cefe mai muite ori prind cele de Ia vatră. Păstra­ secretar al organizaţiei fie bază nut rezultate modeste în ceea ce ţinută mai bine, manipularea se
rea ordinei de aprindere este priveşte depăşirea planului de putea face cu mai multă grijă,
se risipea. Pe de altă parte se nr. 2 — mina Teliuc producţie, în a două parte a a» dacă ar fi existat ăuficientă
1 SiLS3S)........................¦
studiat-o şi noi cu atenţie şi tembrie, oţelarii secţiei O.S.M. nului activitatea lor a fost în­ preocupare în această direcţie.

am ajuns la concluzia că... nr. I au dat peste plan 1.049 viorată şi rezultatele obţinute Iată cîteva motive pentru, ca­

n-o putem aplica. tone de oţel. sînt superioare celor din lunile re secţia I-a furnale .n-a reuşit

Din realizările unei brigăzi de tinerel — Cum aşa, tovarăşe Lă- — Problema care ne preo- anterioare. In prezent, secţia I-a să-şi respecte angajamentul pri­
buneţ ?!... Ş foarte bună, dar cupă mai mult acum — a ţinut
furnale are în plus de prevederile vitor la realizarea de ecoriomii.
Brigada de tineret din cadrul astfel cîte <15 lei de fiecare bu­ găzilor artistice din cadrul uzi­ n-o puteţi aplicat Nu prea în- să precizeze tov. Lăbuneţ —
planului anual iliă zi aproape Situaţia aceasta nu. mai poate
secţiei construcţii metalice de cată. Una din cele mai recente nei noastre. Astfel, tinerii Pe­ ţeleg...
la U.R.U.M. Petroşani, condusă acţiuni ale brigăzii de tineret, tru Şoşoi, Szemefi Iosif, loan e realizarea de cît mai multe 3.000 tone de fonţă, ceea ce con­ dăinub Timp mai, este, a ş a 'în ­

.— Veţi înţelege numaidecît. economii şi îmbunătăţirea ca- , stituie totuşi un • succes, dacă eît. colectivul de furnalişti vă

de tov. Ştefan Voinici, a luat pornită din iniţiativa şefului de Ştrăuţ, urmează cursurile şcolii Şi" maistrul ne-a condus în lităfii oţelului. Am reuşit să fi- ¦ ţinem seamă de faptul că :lă fi­ .-.trebui,să-şi analizeze mai atent

fiinţă în cinstea Festivalului ra ­ brigadă, este confecţionarea din medii serale; Cristea Răcaru şi faţa unui grafic aşezdt la loo dicăm toate brigăzile la nivelul nele primului semestru colecti­ activitatea şi să ia grabnice mă­

ional al tineretului. La consti­ fier vechi, prin muncă voluntară Vasile Magheru sînt dansatori, vizibil, în faţa cuptoarelor. Pe celor fruntaşe, trebuie să reu- vul de aici rămăsese dator pă- suri,- Etapa finală a întrecerii eu

tuire, brigada şi-a luat o serie a 200 bucăţi flanşe pentru tubu­ iar Dumitru Smarandache şi acest grafic, cîteva nume de şim să reducem şl costul tonei triei ou peste 300 tone de fon­ Reşiţa este tot măi aproape. Or,
tă. Prin urmare, în această di­ în ăceăstâ întrecere este angre­
de angajamente în ce priveşte rile de aeraj. Aceste flanşe echi­ Aron Man fac parte din briga­ oameni şi în dreptul lor cifre: de oţel. recţie există premisa îndeplini­
nat şi colectivul furnalelor 1-4.
îndeplinirea şi depăşirea planu­ valează cu cantitatea de 500 kg. da artistică de agitaţie. pe o coloană angajamentele, pe In favoarea celor afirmate Prin urmare, rezultatele pe care

lui de producţie şi economisirea fier, iar economia realizată to­ Brigada de tineret este hotă­ alta realizările echipelor. de tov. Lăbuneţ pledează cifre-

de materiale. talizează suma de 2.496 leî. ~ rîtă să lupte şi pe mai departe — Observaţi — a început să te. Economiile realizate de rii angajamentului.- le obţine acest colectiv vor cîn-

Angajamentele luate au prins Membrii brigăzii de tineret pentru a obţine realizări cît mai ne explice maistrul — la aproa- oţelăria Martin nr. 1 în cursut Nu fa fel se poate spune des­ tări mult în balanţa întrecerii.

viaţă. Lunar s-au înregistrat de­ sînt preocupaţi şi de ridicarea frumoase în cinstea zilei de pe toate echipele realizările primelor 8 luni din anul cu­ pre angajamentul privind reali- De acest lucru trebuie să fie
păşiri de plan de 25-26 la sută. 7 Noiembrie. se apropie sensibil de angaja- rent se ridică la cca. 4.000.000
Timpul de confecţionare a ma­ nivelului lor cultural. Timpul li­ ŞERBAN FRANCISC lei. zăreă economiilor. După ce îrţ convinşi toţi membrii colectivu­
corespondent mente. Toate, dar absolut toate
şinilor de gătit a fost redus cu ber îl folosesc pentru studiu sau N. ANDRONACHE cursul primului semestru furnă- lui şi îri perioadă căre urmea­
5 echipele, au dat mai bine de
90 de minute, economisindu-se*i participînd la programele bri­ A/W W A, liştii secţiei I-a au înregistrat lă ză, ei trebuie să se mobilizeze

preţul de cost o depăşire de cir­ şi mai mult pentru că angaja-'

Sectorul T al exploatării car­ H icfin l sectorului Cimpi I în lupto da imb'old luptei pentru econo­ ca 6.600.000 lei, în lună iulie el mentele să fie îndeplinite în to­
ón itere b’onea — mina Gimpa mii.
cum i se mai spune — se nu- au depăşit din nou preţul de talitatea lor. f
îără printre cele fruntaşe de Biroul organizaţiei de bază
î această mină. In primele 8
uni ale anului curent colec- pentru M in e m i mult şi m i ieftin ă trasat membrilor şi candida­ CoîiÎFibiiie ia sp o rirea produefiei
vul acestui sector a extras, pe ţilor de partid, precum şi celor
aza creşterii productivităţii din activul fără de partid sar­ Brigada de femei de la secţia tur-, Brigada de femei care lucrează lă
luncii, 4,500 tone de cărbune cina de a analiza la" fiecare loc miezuri pentru piese mecanice şi ca­
este sarcinile planificate. In nătorie a uzinei „Victoria“-Că!an, an- zane, execută lucrări de bună calitate,
ntervalul care ă mai rămas contribuind astfel la îmbunătăţirea ca­
înă la sfîrşitul anului, minerii întreg plan de măsuri, care ă Manoilă un randament .de 4,3 care lucra la rearmarea unei de muncă posibilităţile de folo­ trenaiă în întrecerea socialistă, obţine lităţii pieselor turnate.
i tehnicienii' de aici şi-aU fixat
a obiectiv sa extragă încă 2.500 şi început să fie tradus în viaţă. tone pe ca,p de om. Biroul or­ galerii transversale, abia de a sirea rezervelor interne în vede­ succese importante. Astfel, în perioada Cele mai bune rezultate au fost ob­
jne de cărbune în plus, să con- ţinute de muncitoarele Maria Găşpă-
-ibuie alături dfe celelalte sec­ Fiecărui maistru miner sau teh­ ganizaţiei de bază împreună cu pus o armătură. Minerii din rea realizării de economii. To­ 1— 14 septembrie a.c. întregul colectiv rescu, Veronica Iacob, Mali Fran­
tare alé exploatării la" realiza» acest schimb, fiind criticaţi pen­ varăşul Tooaci loan, secretarul cisca, Cristina Creţu şi altele.
ea pînă la sfîrşitul anului ă nician din cadrul sectorului, pe conducerea sectorului analizează de femei şi-a îndeplinit şi depăşit sar-
nei economii de 2 milioane :N.
;i, să realizeze, în ultimele 5 lîngă celelalte sarcini profe­ periodic situaţia realizării pla­ tru felul defectuos în care lu- organizaţiei de bază care mun­ c-nile de pian. In fruntea întrecerii GHEORGHE SPERIOSU
ml ale anului curent, uri rari» corespondent
ament mediu pe sector de f,î sionale ce-i revin, i s-a repar­ nului în toate abatajele şi ia" orau, au început să-şi îmbu­ ceşte în cadrul sectorului în ca­ socialiste se situează comunistele LiM
me, să reducă pro'centul de tizat cîte o brigadă de mineri măsuri de sprijinire a celor ră­
enuşă în cărbune cu 0,2 la nătăţească munca. Decadal sînt litate de electrician', ă dat el Brănescu şi Eugenia Tomescu, care
ută faţă de nivelul admis. A- spre ă o ajuta să-şi realizeze mase în urmă.
este obiective fac parte inte- afişate la loc vizibil rezultatele însuşi exemplu de felul'cum tre­ şi-au realizat saroinile de plan în
rantă din angajamentele pe ritmic planul. Periodic se va a- Pînă nu de mult se desfăşura
şire întregul colectiv al minei tuturor brigăzilor din sector şi buie luptat pentru economii. proporţie de 190 şi, respectiv, 176 Ia
oriea şi le-a asumat prin che- naliza cum îşi îndeplinesc slab activitatea brigăzilor de
larea-la întrecere adresată ce- se analizează atent oare sînt Simţindu-se îri sector lipsa de sută. •4 »
mlalte miné din Valea Jiului dé maiştrii mineri şi tehnicienii întreţinere — al căror număr
cauzele care fac ca în multe baterii pentru locomotivele e-
întîmpina ziua de 7 Noîem- această obligaţie. Principală a- e destul de mare în acest sec­ abataje să se obţină rezultate lectrice cu acumulatori, el a re­
rie şi sărbătoarea de la 30 De» tenţie a fost îndreptată însă tor. Ba se mai întîtneau şi ten­ mai slabe, luîndu-se măsuri de condiţionat împreună cu ’. Iţi doi Acţiuni tinereşti
emb'rie cu noi şi importante' electricieni o baterie de loco­
uccese în producţie. spre brigăzile rămase în ur­ dinţe de chiul. Nu de mult, în- remediere. Organizaţia U.T.M. din cadrul u- Cele mai frumoase rezultate ău fost
mă, pentru ca ele să-şi ridice tr-un şut schimbul con­ motivă aruncată acum 6 ani lă zinei „Vktoria"-Călan, îndrumată de obţinute de brigada de la montaj (res­
îndeplinirea angajamentelor în cel măi scurt timp produc­ dus de Suciu Constantin care Măsurile luate au dat rezul­ către comitetul de partid, a luat ini­ ponsabil tov. Dumitru Stănescu), care
e întrecere constituie pentru ţia 1a nivelul planificat. In rîn- lucra la întreţinerea unei gale­ tatele aşteptate. Sectorul I se fier vechi, realizînd astfel o e- ţiativa deschiderii unui şantier pentru numai în 30 de ore a strâns cantita­
ainerii şi tehnicienii din co- dul minerilor fruntaşi din sec­ rii, a pus numai 8 şori — în numără printre cele fruntaşe strîngerea fierului vechi. De la des­ tea de 6.000 kg. fontă. In mod deosebit
ectivul sectorului o chestiune tor biroul organizaţiei •de bază loc de 28 cît ar fi trebuit. S-a din Valea Jiului, planul de pro­ conomie în valoare de 33.600 chiderea acestui şantier şi pînă în s-a remarcat tov. A. Pîrvuleţ, prin
e onoare, răspunsul lor dat ă popularizat larg iniţiativa de hotărît ca acestor oameni să li lei. prezent, cele 17 brigăzi utemiste de prestarea celor 150 de ore muncă vo­
•râsurilor luate de plenara G.C. sprijinire a brigăzilor rămase se arate cît cîştigă în zilele în muncă patriotică au adunat şi pre­ luntară. In urma acestor realizări el
1 P .M .R .din 13—14 iulie pri- în urmă prin luarea conduce­ care lucrează de mîntuială. ducţie fiind depăşit zilnic cu Colectivul sectorului I e ho­ dat furnalelor zeci de tone de fontă a primit primul insigna de brigadier.
ind creşterea nivelului de trai rii acestor brigăzi. Urmînd Pentru patru şori puşi de unul peste 100 de tone. Sînt zile în tărît să dezvolte succesele ob­ veche. Numai în perioada 8—15 sep­
raterial şi cultural al celor ce exemplul minerului comunist din cei doi oameni din schimbul care colectivul sectorului a dat ţinute în lupta pentru cărbune tembrie a.c. furnalul nr. 2 — furnalul IOSIF CRAŞCA
Gristea Aurel de la mina Ani- lui Suciu Constantin într-un peste plan şi 500 tone de căr­ mai mult şi mai ieftin. Este ne­ tineretului — a primit peste 35 tone corespondent
luncesc. noasa, minerul fruntaş Bălă- schimb', ar fi revenit o plată de bune, ceea ce constituie într-a- cesar însă ca biroul organiza­ fontă veche.
Lupta pentru îndeplinirea noi- nescu Manoilă, care conducea 16 lei pe şut în loc de 54 lei. ţiei de bază să însufleţească mai
uri schimb în brigada lui Be- — Ce vă faceţi la sfîrşitul lu­ devăr un succes.
nr angajamente de întrecere rindei Aurel — una din cele nii cu un asemenea oîştig ? iată puternic această luptă prin des­
e desfăşoară sub' lozincă „Nici mai b'une din sector — a pre­ întrebarea ce li s-a pus. Chiar Colectivul sectorului se preo­ făşurarea unei largi munci po­
luat conducerea brigăzii din a- din ziua următoare, schimbul cupă în acelaşi timp de redu­ litice de masă. Trebuie instruiţi
brigadă sub p la n !“. Pentru b’atajul cameră nr. 2. In acest , lui Suciu ă muncit mult mai cerea preţului de cost al căr­ agitatorii pentru a ţine <mereu
raducerea ei în viaţă, a fost abataj lucra ca brigadier tov. bine, îndeplinindu-şi sarcinile bunelui. O comisie condusă de vie flacăra întrecerii, agitaţia
ntocmit, sub îndrumarea orga- Munteanu Ion lui Dumitru, care de producţie. biroul organizaţiei de. bază a vizuală să cheme minerii la
lizaţiei de partid din sector, uri nil depunea interes pentru or­ Dîndu-şi seama că calcularea întocmit un plan de măsuri acţiuni concrete pentru cărbune
ganizarea muncii, pentru rea­ cîştigurilor pe zile la brigăzile mai mult şi mai ieftin, iar lo­
lizarea' ritmică a planului. Uti­ care nu-şi fac pe deplin dato în acest scop. Potrivit acestui cul articolelor vechi de la ga­
litatea" preluării conducerii ă- ria e o metodă bună pentru în plan de măsuri s-a şi trecut zeta de perete să fie luat de
la armarea unei galerii de tran­ articole noi care să împărtă­
sport de la orizontul 673 îfî

fier, ceea ce va aduce sectorului şească experienţă pozitivă a

importante economii de mate­ fruntaşilor şi să combată lipsu­

rial lemnos şi de cheltuieli de rile.

cestei brigăzi rămase în urmă lăturarea rămînerii în urmă întreţinere. In zeci de abataje' Măsurile tehnico-orgănizato-

de către un miner fruntaş a conducerea sectorului a folosit-o minerii sînt preocupaţi de econo­ rice trebuie susţinute prin-

fost deja dovedită: faţă de un la îndemnul biroului organ,za misirea materialului lemnos, de tr-o vie muncă politică de ma­

randament de 3,8 tone pe cap ţiei de bază, şi la alte brigăzi reîolosirea celui vechi. Păcat să, fapt care va asigura înde­

de om cît realiza înainte, briga­ de la întreţinere. Aşa de exem însă că conducerea sectorului nu plinirea angajamentelor de în­

da realizează acum, sub con­ piu, în decurs de trei zile, e ţine o evidenţă a recuperării trecere.

ducerea tovarăşului Bălănescu chipa condusă de Ursu Victor materialului lemnos, ceea ce aţ I. BRANEA