Page 72 - 1959-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1475

V IZ IT A LUI N. S . H R U Ş C IO V

IN S . U . A .

N. S. Hruşciov a produs

o uriaşă impresie asupra

opiniei publice americane
Racheta cosmică — o uriaşă realizare a U. R. S. SNEW, YORK (Agerpres). — me, Trebuie găsită o alternati­

Corespondenţă specială. „Repre­ vă războiului. Altminteri perico­

zentant şi conducătorul unei so­ lul nu numai că va continuă,

cietăţi avînd o energie şi un dar, desigur, va creşte“. Intr-a­ LA M O SC O V A Noi date furnizate de savanfii sovietici
dinamism colosal“ .— aşa sinte­ devăr, alternativa apare acum

tizează „New York Post" uriaşa tot mai evidentă poporului ame­ M iting consacrat lansării rachetei Luna mu este o „Imme moartă“
impresie pe care a produs-o N. rican — relaţii de colaborare
S. Hruşciov în scurta perioadă cu Uniunea Sovietică, o poli­ MOSGOVA (Agerpres). TASS microscopici de pe satelitul nos­
a vizitei sale în Statele Unite în tică de coexistenţă şi întrecere

rîndul cercurilor celor mai largi paşnică. cosmice sovietice în Lună a n u n ţă : Nikolai Ierusalimski, tru.
doctor în ştiinţe biologice, direc­ In acelaşi ziar astrofizicianul
ale poporului american. Presa A doua parte a zilei de joi
americană, părerile observatori­ a fost consacrată la New York, torul Institutului de microbiolo- Irina Scerbina Samoilova scrie
lor politici, se axează invariabil cum se spune aici în marele
pe două grupuri de probleme. cortegiu de ziarişti — contacte­ MOSCOVA 19 (Agerpres). — dirijarea zborului, stabilirea le­ pe Pămînt observaţii fizice şi gie al Academiei de Ştiinţe a că Luna nu poate fi calificată
Pe de o parte argumentele cla­ lor cu lumea economică. După
re, fundamentate, prezentate de dejunul oferit de primarul New TASS anunţă: In seara zilei gii de deplasare a rachetei şi astronomice. O asemenea staţie U.R.S.S., semnează în ziarul în nici un caz o „lume m oartă“.
N. S. Hruşciov în cuvîntările Yorkului şi după discursul care
sale, aprobate de masele largi s-a bucurat de o primire stil de de 18 septembrie, in aula arhi­ transmiterea pe Pămînt a infor­ va reprezenta o etapă pregăti­ „Trud“ un articol consacrat vie­ Recent, acolo au fost identificate
ale poporului american, pe de călduroasă în rîndul participan­
altă parte interesul stîrnit de ţilor, N. S. Hruşciov a fost oas­ plină a universităţii din Mos­ maţiilor ştiinţifice s-au realizat toare pentru construirea în Lu­ ţii în Lună. Există temeiuri să fenomene vulcanice şi se poate
conducătorul guvernului sovie­ petele lui Averell Harriman,
tic „acest om excepţional de vioi, mare industriaş american, fost cova a avut loc un miting con­ cu ajutorul unor noi sisteme nă a unui observator ştiinţific se presupună, scrie autorul arti­ spera că cercetările cu ajutorul
jovial, inteligent“ cum îl carac­ ambasador al S;U.A. în
terizează corespondentul unei a- U.R.S.S. şi care nu de mult a sacrat lansării rachetei cosmice radiotehnice şi telemetrice spe­ deservit de oameni. colului, că Luna este locuibilă, rachetei vor permite oamenilor
genţii americane. Deşi au trecut vizitat Uniunea Sovietică. La
două zile de la ampla sa cuvîn- dejunul oferit de Harriman. au sovietice in Lună. Mitingul a fost ciale. Aceeaşi idee este expusă In­ cel puţin de forme inferioare ale de ştiinţă să rezolve problema
tare rostită la Clubul Naţional luat parte printre a lţii: T. Fin-
al Presei din Washington şi deşi letter fostul ministru al Aviaţiei, organizat de Academia de In prezent trebuie să se fa­ tr-un articol apărut în ziarul organismelor vii. Oou.pîndu-se vulcanismutui lunar. Această va
primele 24 de ore ale şederii John Rockefeller III, .1. Mc- GÎoy,
sale la New York oferă multe preşedintele lui „Chase Manhat­ Ştiinţe a U.R.S.S., Asociaţia u- că pregătiri în vederea zboru­ „Literatura i Jizni", sub sem­ de steailizarea conteinerului celui permite să se elucideze originea'
elemente comentatorilor .presei tan Bank“, E. Johnston, preşe­
americane şi străine, ziarele re­ dintele „Asociaţiei Naţionale a nională pentru răspîndirea cu- rilor pe planetele Marte şi Ve- nătura profesorului Boris Ku? de-a doua rachete cosmice so­ munţilor circulari în Lună. Nu
vin totuşi a.supra acestui eveni­ Cinematografiei", H. Hild, pre­ nostifiţelor politice şi ştiinţifice nus, a declarat la miting acad. karkin, vicepreşedinte al Consi­ vietice, omul de ştiinţă sublini­ toţi specialiştii sînt de acord că
ment memorabil cum este apre­ şedintele „Fondului Ford", Kotelnikov, cunoscut specialist liului astronomic internaţional. ază că dezinfectarea Iui minuţi­ munţii circulari sînt cratere d©
ciată cuvîntare a conducătorului U. R. Herod, preşedintele socie­ şi Universitatea din Moscova. sovietic în domeniul radioelec- Pe viitor, scrie B. Kukarkin, oasă a fost necesară cunoaşterii vulcani stinşi. Uriaşele lor di­
sovietic în faţa numerosului grup tăţii „Internaţional General E- La miting au luat cuvîntul cu­ tronicii. El a arătat că în pre­ vom . putea recepţiona de .la ob­ viitoare a microorganismelor lu­ mensiuni — un diametru "de
de ziarişti americani. „De la tri­ lectrie Gorporaţion“, H. Keak, noscuţi oameni de ştiinţă, mun­ zent semnalele radio se trans­ servatoarele cosmice informaţii nare sub formă pură, precum şi peste 100 km. — permit să se
buna . Clubului Naţional al Pre­ preşedintele Universităţii Colum­ citori sovietici din industrie şi mit pînă la Lună şi mai departe. despre procesele care intervin
sei, scrie într-un articol redac­ bia şi alţi reprezentanţi ai cercu­ agricultură. în univers şi, ceea ce este e- pentru că microbii de pe P ă­ presupună că ei constituie cra­
ţional ziarul „New York" Herald rilor de afaceri şi activişti pe Caracterizînd complexitatea senţial, vom putea studia direct mînt, ajungînd în Lună să nu tere formate prin căderea în
Deschizînd mitingul Aleksandr sarcinilor care stau în faţa ra- suprafeţele, iar apoi şi subsolul poafă extermina pe locuitorii Lună a' unor gigantici meteoriţi.-
Nesmeianov, preşedintele Acade­ dioelectronicii sovietice, acad.
miei de Ştiinţe a U.R.S.S. a

declarat că în prezent există Kotelnikov a comunicat că pu­ corpurilor cereşti apropiate.

nu speranţă, ci certitudinea că terea radioemiţătorului de pe Este greu să se aprecieze în­ începerea marilor călătorii
omul va ajunge în Lună şi în rachetă a trebuit să fie de zeci deajuns această schimbare ca­

planetele apropiate, şi aceasta de mii de ori mai mică decit la litativă care a devenit posibilă interplanetare
nu într-un viitor îndepărtai, staţiunile de radio obişnuite. abia după realizarea remarcabi­

Telegram And Sun“ — au luat tărîm social din S.U.A. cîndva în secolele XXI sau Particularitatea sarcinilor care lelor nave interplanetare sovie­ PARIS 18 (Agerpres). — ierii rachetelor pe Păriiînt, poa­
cuvîntul numeroase personalităţi XXII, ci chiar cînd mulţi dintre stau în faţa radioelectronicii în tice. Prof. Paul Laberenne sublinia­ te începe era marilor călătorii
capabile. Dar puţini s-au putut După cum ă "declarat Harri­ cei prezenţi aici vor mai fi încă cazul zborurilor pe Marte şi Ve- ză în săptămînalul „France interplanetare“.
compara cu Hruşciov — el a man, în cursul dejunului, oame­ în viaţă. nus, a spus el în continuare, Electrotehnica a adus Nouvelle“, uriaşa importanţă a
nii de afaceri americani au a- constă în aceea că puterea emi­ o contribuţie importantă noului succes obţinut de ştiinţa „Sînt fericit, scrie în încheiere
arătat ce om excepţional de ca­ rătat că doresc ca convorbirile Acad. Nesmeianov a declarat ţătoarelor radio de pe rachete la realizarea rachetei şi tehnica sovietică în cucerirea Laberenne, că aceste prime suc­
pabil, plin de încredere şi hotă­ lui N. S. Hruşciov cu D. Eisen- că deşi rezultatele ştiinţifice ale trebuie micşorată şi mai mult cosmosului. cese uriaşe în domeniul astro-
rî! este“.- bower să aibă ca urmare slăbi­ acestui zbor nu au fost studiate deoarece va trebui asigurată a- cosmice nauticii au fost realizate de pri­
rea încordării între Est şi Vest. încă în întregimo, se poate aş­ limentarea lor cu energie timp După lansarea rachetei sovie­ mul stat proletar — Uniuneâ
Opinia' publica ămerlcănă de tepta fără îndoială la o contri­ de multe luni cît va dura zbo­ MOSCOVA 19 (Agerpres). —• tice pe Lună, declară Laberen- Sovietică — care în acest do­
cele mai diferite categorii şi con­ De aci, salutat de o mare buţie extrem de importantă în rul. Totodată distanţa comuni­ TA SS anunţă: „Promislenno ne, „Programul de studiere a meniu a păşit foarte "departe.
vingeri politice' îşi înmulţeşte ă- mulţime de newyorkezi, care au ce priveşte cunoştinţele despre caţiilor radio va creşte aproxi­ Ekonomiceskaia Gazetă“ a pu­ cosmosului va fi înfăptuit şi Pentru mine, aceasta constituie
precierile pozitive la adresă pro­ aşteptat în faţa reşedinţei lui spaţiul cosmic si despre fizica mativ de o mie de ori. blicat in numărul său de vineri mai repede decît ne-am putut o chezăşie a păcii şi totodată un
punerilor pline' de realism ale Hairiman timp de o oră şi ju­ Lunii. un articol semnat de Veniamin gândi pînă acum. Imediat ce va simbol strălucit al superiorităţii
Uniunii Sovietice care urmăresc mătate, cît a durat dejunul, Academicianul Kotelnikov a Veitz, membru corespondent al fi soluţionată problema înapo­ socialismului“.
să creeze uri cliknăt senin în N. S. Hruşciov s-a îndreptat Descifrarea măsurătorilor e- relevat că în prezent, sarcina 'Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
relaţiile dintre cele două mari spre hotelul „Waldorf Astoria" fectuate în apropierea Lunii de
puteri, să lichideze definitiv atît. — reşedinţa sa oficială, şi a
„războiul rece" oît şi urmările luat parte' la marele dineu ofe­ aparatele ştiinţifice şi transmise primordială este aducerea apa- în care autorul se ocupă de con­
sale. Cunoscutul ziarist american rit de Glub'uf economic din New
Walter Lippmăn remarcă în ă- York. La acest dineu, unde lupta pe Pămînt cu ajutorul semna­ ratajului pe Lună. Date fiind di­ tribuţia energeticii sovietice şi Omul a repurtat o victorie măreaţă
ceastă ordine de idei următoă- pentru invitaţii a fost într-ade- lelor radio, au dus la descope­ ficultăţile exisente, primele ac­ a electrificării la realizarea de
rele: „Domnul Hruşciov ă ve- văr acerbă, au participat peste
nit aici să discute serios cu pre­ 2.000 de oameni de afaceri din riri fundamentale care au, prin­ ţiuni de acest fel trebuie să fie rachete cosmice. asupra naturii “
şedintele. Să convingă poporul New York. In sala mare a ho­ tre altele, o mare importanţă efectuate fără participarea unui Electrificarea (într-o accepţiu­
american că deşi este în comipe- telului feeric luminată, în care pentru rezolvarea problemei o- pilot-am, adică numai cu aju­ DAMASG 18 (Agerpres)1.- — pe rachetă au comunicat oame-
tiţie cu el, nu este duşmanul s-a desfăşurat dineul şi care a- riginii Lunii şi Pămîntului, a torul aparatelor radioelectronice. ne largă a acestui cuvînt) şi „Secolul cosmosului" — astfel niilor de ştiinţă valoroase date
lui. El nu ăre intenţia de a ne dăpostea 360 de mese, lui N. S. în special dezvoltarea ¦electro-
distruge, ci "de a ne depăşi în Hruş'oiov i s-a făcut o primire declarat la miting acad. Leonid Sînt convins, a spus el, că teHnologiei, întemeiată pe pro­ îşi întitulează ziarul sirian „Sa- ştiinţifice",
toate domeniile ’dezvoltării mate­ excepţională. Remarcile sale pli­ peste un timp nu prea îndepăr­
riale şi spirituale“. Faţă de ă- ne de umor, au provocat nu o-' Sedov. ‘Aceste descoperiri, a spus tat ne vom întîtni din nou în a- cesele electrolitice ş i . electroter­ ud A1 Arab“ un articol de fond Lansarea cu succes de către
ceste constatări, Walter Liippman, dată aplauze şi exclamaţii apro­ el, sînt în curs de precizare şi ceastă sală pentru a marca noi mice, au asigurat posibilitatea în care se exprimă admiraţia oamenii de ştiinţă din Uniunea
cere o politică realistă care să bative. • peste puţin timp vor fi publi­ realizări in domeniul zborurilor de a se crea o nouă bază ne­ faţă de zborul interplanetar fără Sovietică a rachetei cosmice pe
renunţe în sfârşit la „evitarea cate şi vor deveni un bun al cosmice. cesară progresului tehnic. Nu­ precedent în istorie. „Omul a Lună, se arată în articol", este
întregii ştiinţe mondiale. mai graţie eledrotehnologiei a repurtat o victorie măreaţă asu- o mărturie a uneia din cele mai

Acad. Se'dov a subliniat că Astronomia devine devenit posibilă realizarea unor pra naturii, scrie ziarul. Racheta mari victorii ale ştiinţei secolu-
imediat după lansarea rachetei o ştiinţă experimentală materiale cu un grad extrem de cosmică care a atins Luna este lui al XX-lea. Sîntem fericiţi că
cosmice a reieşit clar că succe­ ridicat de puritate, care pot fi un sol al omului în necunoscut, sîntem martorii acestui progres

sul ei a fost asigurat. Pe cind MOSCOVA 19 (Agerpres). — folosite în condiţiile temperatu­ Aparatele de precizie instalate ştiinţific.
racheta îşi continua zborul in TASS anunţă: Intr-un articol rilor foarte înalte şi foarte joa­
direcţia Lunii, la punctul cen­ apărut în ziarul „Pravda“, A- se, ale marilor viteze, ale su- -------------------------------- © s a s - ---------------------------------
tral de observaţii domnea con­ leksandr Mihailov, preşedintele prapresiunilor şi care posedă o
discuţiei cu Rusia şi adoptarea Corespondenţii americani nu vingerea in reuşita lansării. ¦ Consiliului astronomic al Aca­ serie de calităţi şi proprietăţi O manifestare a unei minunate arte în
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., speciale. domeniul construcţiei rachetelor1
Toate rezultatele numeroase­ arată că astronomia devine o
de rezoluţii de condamnare a mai contenesc în comentariile lor observaţii prin radio, a spus ştiinţă experimentală. Dacă îna­ Autorul subliniază că printre LONDRA 18 (Agerpres). — că o serie de articole în care
şi relatările lor, să menţioneze in continuare acad. Sedov, care inte astronomia era in linii mari disciplinele ştiinţifice care solu­ Lansarea celei de-a doua rache­ îşi exprimă admiraţia în legă-
comunismului“. au sosit necontenit din diferite o ştiinţă bazată pe observaţii, ţionează sarcina cuceririi cos­ te cosmice sovietice este o „ma­ tură cu noua şi minunata rea­
L'a fel de semnificativă este „stocul inepuizabil“ de- proverbe puncte ale globului, au fost tre­ scrie autorul, astăzi ca rezul­ mosului, un loc important va nifestare a unei minunate arte lizare a oamenilor de ştiinţă so­
părerea cititorilor de rînd ai populare ruseşti, folosite în cu­ cute pe o hartă mare la punctul tat al lansării sateliţilor arti­ reveni şi noii discipline care în domeniul construcţiei rachete­ vietici.
ziarelor americane oare şi-au vîntările şi în luările de contact central de observaţii. Acad. Se­ ficiali ai Pămîntului şi mai a- poate fi denumită energetica lor şi în ceea ce priveşte dirija­
înmulţit ' în aceste zile scriso­ ale lui N. S. Hruşciov. dov. a declarai că toate însem­ Ies a rachetelor cosmice, ea de­ transportului interplanetar. rea şi controlul lor precis“, scrie „Datele obţinute "de racheta
rile sale ădresate redacţiei di­ Hotelul „Waldorf Astoria" a- nările de pe hartă au fost fă­ vine o ştiinţă experimentală. în paginile revistei engleze rusă pot avea 0 uriaşă impor­
feritelor ziare americane pen­ limen-tează din belşug pe zia­ cute foarte minuţios. El a sub­ Poporul Chinez îşi „New Scientist“, profesorul tanţă, scrie „New Scientist“.-
tru ă-şi expune poziţia. „Eu rişti cu subiecte. Ei consemnea­ liniat că după cum reiese din Nu este departe timpul, scrie exprimă admiraţia Ma-ssey, preşedintele Gomitetu- Oamenii de ştiinţă englezi au
consider, scrie de pildă citito­ ză to tu l: faptul de pildă, că în ultimele calcule, semnalele ra­ pentru măreaţa realizare lui naţional pentru studierea felicitat din toată inima pe ruşi
rul ziarului „New York Herald timp ce-1 urca spre apartamen­ dio s-au întrerupt brusc. A re­ autorul, cind vom dispune de tehnico - ştiinţifică şi la aceste felicitări se alătură
Tribune“, Frank' Grîstoph'er din tul său situat la etajul 35, lif­ ieşit clar că racheta a atins spaţiului cosmic. Revista publi­
oraşul Faits Ghurch că prezen­ tul s-a oprit la etajul 30 şi ne- posibilitatea de a instala în Lu­ a U. R. S. S. şi revista“.
Luna.
ţă lui Hruşciov în Statele U- reuşindu-se repunerea lui în nă o staţie automată capabilă
nité şi vizită ulterioară a pre­ funcţiune, N. S. Hruşciov a ur­
şedintelui Eîsenh'ower în Ru­ cat scările pe jos. Gu aceeaşi Acad. Sedov a subliniat că să înregistreze şi să transmită PEKIN 19 ( Agerpres). — „Succesul lui Lunik II — unul din cele
China Nouă anunţă: Pe tot cu­
sia' pot îi ocazii unice de a evi­ dispoziţie care nu-1 părăseşte
tă ’incalculabilele efecte ale ri­ nici un moment, tovarăşul Hruş­ După cuvântarea rostită prinsul R. P. Chineze au loc in mai importante evenimente ale secoluluiu

nul război nuclear. Chiar dacă ciov se a'dresează glumind, în­ prezent mitinguri şi adunări, la

sîntem opuşi comunismului, tre­ soţitorilor săi am ericani: „O în faţa Adunării Generale care reprezentanţii poporului MEXICO GITY 18 (Ager- ale secolului nostru. Ziarul
chinez îşi exprimă admiraţia preş). — Oriunde se adună me- „Ovaoiones“ scrie 'că 'oamenii
buie să recunoaştem că Hruş­ defecţiune capitalistă“. Tot în a-
faţă de măreaţa realizare teh­
ciov este' conducătorul politic ceeaşi zi, Ninei Petrovna H-ruş- (Urmare din pag. l-a) dirii îi va aminti despre vizita nico-ştiinţifică a poporului so­ xicanii, scrie ziarul „Ovaciones", de' ştiinţă, literaţii, 'specialiştii
făcută Ia New-York. vietic. ei salută fapta uriaşă care ă’ tehnicieni, matematicienii — iri«
al unuia' dintre cele două mari ciova, i-a fost oferită cheia de N. S. Hruşciov a fost rugat să adus glorie cercetătorilor ’şi oa- treaga intelectualitate diiri ţară’,-
adreseze cîteva cuvinte pentru In seara aceleaşi zile, secre­ Oamenii de ştiinţă sovietici, a menitor "de ştiinţă sovietici. Toţi indiferent de concepţiile' ideolo'-
state, cele mai puternice din lu- aur a oraşului. radio. tarul general al O.N.U. Dag declarat în cadrul adunării din sînt de acord că succesul lui gice şi" politice, şi-a1 exprimat
Hammarskjoeld a oferit o re­ Guancijou, vicepreşedintele Co­ Lunik II reprezintă unul din admiraţia faţă" "de fapta' giganti­
N. S. Hruşciov a părăsi! New Y o rku l Ziariştii l-au rugat pe N. S. cepţie în clădirea Organizaţiei mitetului tehnico-ştiinţific din cele mai importante evenimente că a o'amenilor sovieticii
îndrepfîndu-se spre Los A ngeles Hruşciov să compare- Moscova Naţiunilor Unite în cinstea pre­ acest oraş, Lin Şi Tze, au atins
cu New Yorkul. Fiecare om, a şedintelui Consiliului de Miniş­ culmile ştiinţei mondiale, lăslnd -sm-
NEW YORK 19 (Agerpres). bilele spre aeroportul ld1ewi!d. răspuns N. -S. Hruşciov îşi iu­ tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov. cu mult în urmă , S.U.A.
— La ora 8,24 (ora locală), La ora 9,42 (ora locală), N. S. beşte oraşu-l său. După război La recepţie au luat parte con­ „Triumful comunismului(S
SI. S. Hruşciov şi persoanele Hruşciov şi ceilalţi oaspeţi so­ soldaţii noştri s-au înapoiat a- ducătorii delegaţiilor statelor Omenirea visa de mult la zbo­
iare-1 însoţesc, au părăsit hote- vietici, însoţiţi de Henri Gabot casă cu un cîntec: „Frumoasă membre ale. O.N.U., funcţionari rurile pe alte corpuri cereşti, DELH1 18 (Agerpres). — Zi­ scrie zi-a-ml „Hindustan*^ au ob­
ul Waldorf Astoria, unde oas­ Lodge, reprezentantul perma­ ţară este Bulgaria, dar Rusia superiori ai secretariatului scrie savantul Ven Gun Bi în arul „Svadhinata“ publică un ar­ ţinut un succes excepţional care
peţii sovietici au avut reşedinţa nent al S.U.A. la O.N.U.. au ple­ este mai frumoasă decît toate“. O.N.U. şi alte persoane oficiate, ziarul „Gunjenjibao“, dar numai ticol de fond consacrat lansării dovedeşte că ei "deţin primul loo
n cursul şederii lor la New cat pe calea aerului la Los An- Pot să vă spun : Oraşul New precum şi persoanele care îl în­ de la 4 octombrie 1957, cind ou succes de către Uniunea So­ în , studierea spaţiului cosmic.
fork, îndreptîndu-se cu automo- geles. York este frumos, dar Moscova soţesc pe N. S. Hruşciov. Uniunea Sovietică a lansat pen­ vietică a rachetei cosmice în
este un oraş şi mai frumos“.' tru prima dată în istorie un sa­ Lună, în care scrie că ştiinţa Realizare^ sovietică este cu
Sosirea lui N . S . Hruşciov Gu aceasta vizita lui N. S. telit al Pămîntului, acest vis a sovietică nu tinde spre război "şi adevărat senzaţională, sublinia'-
Intre N. S. Hruşciov şi ame­ Hruşciov la New York a luat devenit realitate. Dacă primul distrugere. Ea se pronunţă pen.-. ză „National Herald“. Uniunea'
la Los Angeles ricanii care s-au strîns în jurul sfîrşit. In cursul dimineţii de satelit artificial al Pămîntului, tru pace, pentru noi -descoperiri Sovietică a cucerit o mare vic­
lui a avut loc o convorbire prie­ sîmbătă N. S. Hruşciov va ple­ scrie în continuare Ven Gun Bi, în numele progresului ofnenirii. torie în domeniul ştiinţei, scrie
S ANGELES, 19 (Ager- îndată după sosire, N. S. tenească. H. Crawn a înmânat ca. cu un avion cu reacţie la. a îngăduit 'omului să- păşească Acest zbor cosmic,' subliniază ziarul „Assam Tribune“. Lansa­
La ora 12,10 ora locală Hruşciov împreună cu familia apoi ’ primului ministru sovietic L os. Angeles. El va vizita ora­ în epoca zborurilor interplaneta­ „Svadhinata“, reprezintă trium­ rea rachetei ¦cosmice reprezintă
sa şi cu persoanele care-1 înso- drept amintire o machetă a clă­ şul şi va participa la dejunul re, iar prima rachetă cosmică ful comunismului.. o realizare remarcabilă în isto­
) ora Bucureşt-iului), a so- oferit de studioul' cinematogra­ a dat oamenilor posibilitatea de ria omenirii,, triumful ştiinţei şi
ţesc a-u plecat cu automobilele dirii şi l-a rugat să semneze în fic 20 TH Gentury Fox în onoa­ a se desprinde de pămînt, *cea
Los Angeles N. S. Hruş- de-a doua rachetă cosmică a
[a Hollywod, unde în cinstea cartea oaspeţilor de onoare. rea sa. La acest dejun vor par­ deschis omului calea zborurilor
şi persoanele care-1 îpso- , tost organi.
La aeroportul W ematio- După ce a mulţumit lui -Crawn ticipa numeroşi cunoscuţi artişti-
un acest oraş, oaspeţii so- A,
i au fost întîmpinaţi de zat un pnnz la care au parti- pentru primirea cordială, N; S.

s Pa-uîson, primarul oraşu- cipat peste 400 de artişti de Hruşciov a spus că macheta clă­ de cinema americani." In Lună. Oamenii de ştiinţă sovietici. tehnicii sovietice. . ,
ios Angeles. frunte americani.

Redacţia şl administraţia ziarului: str. (5 Mat !ie nr, 9. Ieleiont 188 !189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva

i