Page 73 - 1959-09

11.
Fiecare tonă de metal
la un preţ ma* ieftin!
A u trecut mai bine de opt luni de zile de oînd siderurgiştii
hunedoreni desfăşoară întrecerea cu metalurgiştii de la Re­
şiţa pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor şi
reducerea preţului de cost. In această perioadă munca s-a des­
făşurat mai organizat ceea ce a dus la realizări importante. Me­
rită să fie subliniat mai ales succesul siderurgiştilor pe linia re­ de existenţă a oraşului Bucureşti pre
ducerii preţului de cost.
/ duminică seara, o recepţie, in saloa­
Economii echivalente
cu 820 apartam ente
P u n in d în centrul preocupărilor lupta pentru reducerea con-
* sumurilor specifice şi spori rea producţiei, muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii din majoritatea secţiilor din Combinatul si­
derurgic au reuşit să reducă în mod sistematic cheltuielile de
producţie. Faţă de angajamentul luat de a da patriei 40.000.000
lei economii, numai în 8 luni de zile s-au realizat 32.833.000 lei,
bani cu care se pot construi peste 820 apartamente confortabile.
In luna august, cînd a existat mai multă preocupare pentru re­
ducerea preţului de cost, suma economiilor se ridică la 9.285.000
lei. La sporirea volumului de economii a contribuit întrecerea
socialistă care se desfăşoară la fiecare loc de muncă, aplicarea
unor măsuri tehnico-organizatorice, inovaţiile şi raţionalizările
realizate şi altele. Numai inovaţiile şi raţionalizările propuse
pînă acum aduG economii anuale de circa 9.000.000 lei. Pe de
altă parte la O.S.M. nr. 2 s-a introdus un nou procedeu de tur­
nare a oţelului calmat, la .oţelăria nr. 1 s-a mărit capacitatea
oalelor de turnare, fa secţia Il-a furnale s-a îmbunătăţit sistemul
de turnare a fontei pe bandă etc.
C reşte producţia—
scade preţul de cost
Furnaliştii de la secţia II-a furnale se afirmă tot mai mult
prin realizările dobândite. Găutînd să folosească mai bine
capacitatea furnalelor şi materialele, ei au reuşit să producă a-
nul acesta 17.744 tone fontă peste prevederile planului. De oî-
teva ori furnaliştii au depăşit propriile recorduri în ceea ce
priveşte indicii de utilizare a agregatelor. Toate acestea au con­
stituit baza reducerii preţului de cost şi principala sursă de e-
conomii. ba Secţia amintită s-au realizat peste 11.000.000 lei
economii, furnaliştii situîndu-se fruntaşi între secţiile combina­
tului. Cifreile operative din această lună anunţă alte succese im­
portante pe care fe pregătesc furnaliştii dc la secţia Il-a.
Nici alte secuii n-aii răm as în urm a
T \a c ă furnaliştii de la secţia II-a au realizat mai mult de o
treime din volumul economiilor obţinute pe combinat, nici
colectivele din alte secţii n-au rămas mai în urmă. In fiecare
zi şi în fiecare lună sporesc- sumele înscrise la capitolul econo­
mii. Oţelarii de la O.SM. nr. 1 au contribuit pînă acum cu pes­
te 4.000.000 lei şi continuă cu succes acţiunea de reducere a
preţului de cost. în ultima vreme conducerea secţiei a luat ini­
ţiativa să introducă o evidenţă pe echipe şi chiar pe oameni în
ceea ce priveşte consumurile specifice şi economiile obţinute. Şi
din alte secţii se anunţă realizări frumoase. Colectivul de mun­
că de la cocserie a înscris în contul de economii 5.212.485 lei
în opt luni de zile, iar la fabrica de aglomerare numai în luna
trecută s-au realizat economii în valoare de 245.541 lei. La
această acţiune contribuie cu rezultate bune şi lamina tor ii de
la laminorul de 800 şi alţii.
Dar nu peste iot e bine
În general toţi siderurgiştii hunedoreni luptă pentru reduce­
rea preţului de cost. Dar realitatea arată că nu în, toate
secţiile se obţin rezultate pe măsura posibilităţilor, iar în unele
cazuri sînt neglijate chiar angajamentele luate în acest do­
meniu. De pildă, colectivul de muncă de la secţia I-a furnale
şi-a propus să realizeze anul acesta importante economii prin
reducerea preţului de cost, iar bilanţul întocmit după opt luni
de zile totalizează cîfeva milioane Ici depăşiri la cheltuieli­
le de producţie. De asemenea, oţelarii de la secţia II-a s-au
angajat să obţină lunar cel puţin 1.000.000 lei economii dar
în prima lună — respectiv luna august — după ce s-a concre­
tizat angajamentul, rezultatele sînt cu totul nesatisfăcătoare.
Reiese deci, că e necesar să se organizeze mai bine munca
pentru ca fiecare secţie, fiecare muncitor şi tehnician să aducă
un aport mai însemnat la reducerea preţului de cost al meta­
lului. In această direcţie mai sînt încă rezerve care aşteaptă
să fie valorificate. ;
Petru Avram este
unul dintre cei
mai buni ambala-
tori de (a fabrica
I.A.R.T. Deva. El
îşi depăşeşte cu re­
gularitate norma
in medie cu 10-15
la sută, executând
în acelaşi timp lu­
crări de bună cali­
tate.
Fotografia înfă­
ţişează pe tov. Pe­
tru Avram în tim­
pul lucrului.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
A 500-a aniversare a oraşului Bucureşti
Recepţia oferită
de tovarăşul Chiuu Stoica
Cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani
şedinţele Consiliului de Miniştri a!
R. P. Roinine, Chiuu Stoica, a oferit
nele Consiliului de Miniştri.
Au luat parte tovarăşii: Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Petre Borilă, Alexan­
dru Drăghici, Constantin Pirvulescu,
Dumitru Coliu, Ijeonte Râaiu, Ştefan
Voi-tec, Ion Gheorghe Maurer, 'Alexan­
dru Birlădeanu, Gherasim Popa, Fio-
nan Dănălache, prim-secretar al Co­
mitetului orăşenesc Bucureşti al
P.M.R., Dumitru Diaconescu, preşedin­
tele Sfatului popular al Capitalei,
membri ai C.C. al P.M.R,, ai guver­
nului şi ai Prezidiului Marii Adunări
Naţionale, conducători ai organizaţi­
ilor obşteşti şi instituţiilor centrale,
eroi ai muncii socialiste, academicieni
şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură,
deputaţi ai sfaturilor populare din Ca­
pitală, preşedinţi ai comitetelor exe­
cutive ale sfaturilor populare din prin­
cipalele oraşe ale ţării, ziarişti romlni
şi corespondenţi ai presei străine.
Au participai şefi ai misiunilor di­
plomatice acreditaţi la Bucureşti şi
alţi membri ai corpului diplomatic.
Cuvîntarea tovarăşului
Stoica
Dragi tovarăşi şi prieteni,
Stimaţi oaspeţi,
Poporul romîn, sărbătoreşte împlini­
rea unei jumătăţi de mileniu de exis­
tenţă a oraşului Bucureşti, Capitala
patriei noastre. Generaţii de muncitori,
meşteşugari, constructori, arhitecţi, ar­
tişti, învingînd vitregiile orînduirilor
trecute, au ridicat prin munca şi stfă-
dania lor acest oraş ca principal cen­
tru politic, economic şi social-cultural
al Romîniei. Către aceştia îndreptăm
în primul rînd gîndul nostru, omagiin-
du-le dragostea lor pentru patrie şi
pentru oraşul lor.
Datorită muncii harnice şi entuziaste
a muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­ nice.
lor, a oamenilor de cultură, a întregii
populaţii, în anii puterii populare s-au
obţinut realizări de seamă în dezvol­
tarea Capitalei noastre. Comitetul Cen­
tral al Partidului Muncitoresc Romîn,
guvernul Republicii Populare Romîue,
întregul nostru popor transmit în a-
ceastă zi oamenilor muncii din oraşul
Bucureşti calde felicitări şi îndemnul
de a transforma Capitala într-un oraş
modern, bine gospodărit, asigurîndu-se
populaţiei sale condiţiuni cît mai bune
de trai şi posibilităţi din ce în ce mai
largi de satisfacere a cerinţelor ei ma­
teriale şi culturale.
La sărbătorirea noastră participă
delegaţi de seamă ai capitalelor din nu­
meroase ţări.
Sinfem încredinţaţi că prezenţa lor
in mijlocul nostru va contribui la cu­
noaşterea reciprocă între popoare şi
ţări, pe deasupra oricăror deosebiri de şi minţii lor.
orînduire socială. Mulţumindu-le pen­ Vă invit să toastăm pentru fericirea cole colective fruntaşe din regi­
tru cuvintele călduroase, prieteneşti pe populaţiei din Bucureşti, a întregului unea noastră a dovedit din plin
care ie-au adresat cu prilejul acestei
sărbători Capitalei patriei noastre şi
locuitorilor ei, noi îi rugăm să trans­ tru pace şi colaborare rodnică între depusă de fiecare colectivist.
mită concetăţenilor lor din partea po- toate popoarele.
P reg ătiri pentru în c e p e re a
vin ificatiei
In toate centrele de vinificaţie ale
G.A.S. Apoldu de Sus din raionul
Sebeş, se desfăşoară o muncă Intensă
pentru terminarea pregătirilor necesare fost făcute cu simţ de răspundere, se oamenilor Ia lucru este scăzut.
începerii lucrărilor din apropiata cam­ obţin şi în acest an producţii record. Aceasta e situaţia şi Ia gospo­
panie de vinificaţie. Au fost reparate
din timp toate teascurile, butoaiele şi
celelalte utilaje, s-au reulUat şi ame-
• najat toate pivniţele. In prezent se
lucrează la sulfitalu! vaselor. Se pre­
vede şi in acest an o producţie bună
de struguri. Astfel, de pe cele 478 ha.
ou vie pe rod, s-a evaluai o producţie
medie de 71150 kg. struguri la hectar
faţă de 7.256 kg. cit s-a prevăzut in
plan.
In G.A.S. Apoldu de Sus, s-a apli­
cai viilor la timpul optim peste 30.000
kg. de îngrăşăminte chimice, s-au e-
feciuat in bune condiţii sapa mare, brigăzi va depăşi cu mai mult de i gestante, cele 315 oi, porcii şi
trei prăşite, 6 stropiri contra manei, 1.000 kg. la ha. pe cea planificată. I scroafele au adus şi aduc gospo­
Au luat parte delegaţii capitalelor
şi altor oraşe din numeroase ţări in­
vitaţi să participe la cea de a 500-a
aniversare a oraşului Bucureşti, mem­
brii delegaţiei grupului parlamentar
francez pentru relaţii de prietenie
Franţa-Romînia şi alţi oaspeţi străini-
Preşedintele Consiliului de Miniştri
al R. P. Române, tovarăşul Chim Stoi­
ca a roşiii un toast.
In iănpu! recepţiei au ioaslat, de
asemenea A. I. Davidov, preşedintele
Comitetului executiv al Sovietului oră­
şenesc Kiev, Eugene Von Der Meersch,
vic.epreşedinte al Adunării Naţionale
Franceze, David B. K-arrick, comisar
a! districtului Columbia, care cuprin­
de şi oraşul Washington, şi Mihai
Florcsm, ministrul Industriei, Petrolu­
lui şi Chimiei.
In timpul recepţiei, tovarăşii Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej, Chim Stoica şi
alţi conducători ai partidului şi statu­
lui nostru s-au întreţinut cordial cu
reprezentanţii capitalelor diferitelor
ţări şi cu - membrii delegaţiei grupului
parlamentar francez invitaţi in ţara
noastră.
Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­
mosferă de caldă prietenie.
porului romîn o urare sinceră de pace
şi prietenie.
Omenirea trăieşte în aceste zile eve­
nimente care pot avea urmări binefă­
cătoare pentru viaţa internaţională. Vi­
zita tovarăşului Nikita Serghcevici
Hruşciov în Statele Unite ale Ameri-
cil, întrevederile sale cu domnul Eisen-
hower, apropiata vizită a preşedintelui
S.U.A. în Uniunea Sovietică sfnt de
o mare însemnătate pentru pacea şi
securitatea întregii lumi. Nutrim spe­
ranţa fermă că aceste vizite şi con­
vorbiri vor deschide o nouă cale pen­
tru rezolvarea paşnică a problemelor
internaţionale, pentru statornicirea pă­
cii trainice şi colaborării între popoare,
pe baza principiilor coexistenţei paş­
Poporul nostru, ca şi celelalte po­
poare iubitoare de pace, salută cu în­
sufleţire propunerile făcute de către
preşedintele guvernului sovietic, tova­
răşul Hruşciov, în faţa Adunării Ge­
nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite,
cu privire la dezarmarea generală şi
totală. Ele deschid o cale sigură pen­
tru eliberarea omenirii de ameninţarea
războaielor.
împreună cu toate popoarele iubitoa­
re de pace, poporul romîn, care-şi con­
sacră toate eforturile muncii paşnice,
creatoare, în vederea făuririi orîndui-
rii socialiste, dezvoltării economice şi
culturale a patriei sale, asigurării unui
trai de bunăstare pentru cei ce mun­
cesc işi exprimă dorinţa fierbinte ca
popoarele lumii să trăiască în deplină
pace şi securitate, pentru a se bucura
în linişte de roadele muncii braţelor
nostru popor, pentru prosperităţi ui-
turor capitalelor şi oraşelor lumii, pen­
şi unde a !ost cazul, cile două stro­
piri contra !ăinării (oidium).
Acolo unde lucrările amintile au
Bunăoară la irupţii din Reciu, al
G.A.S., unde. este responsabil comu­
nistul Remus Bunea, producţia medie
de struguri de pe cele 23 ha. a fost
evaluată la pesie 10.000 kg. la hectar.
Pentru obţinerea acestei producţii, au
muncit cu multă rîvnă lucrătorii Du­
mitru Moga, candidai de partid, Sa-
tnoilă Roth, Rozina Klein, şi alţii.
Şi brigăzile conduse de comuniştii
loan Anghel — Irupul Gîrbova — şi
Victor Maiei — trupul Amnaş, au în­
treţinut viile în bune condiţii. Produc­
ţia medie de struguri ce se va obţine
de la viile lucrate de către aceste
Sosirea lui N. S. Hruşciov
la Sau Francisco
SAN FRANCISCO 21 (Ager- tăţenii simpli americani de a tec. Artista S. Măclaine, Inter­
preş). — La 20 septembrie ora lua contact direct cu conducăto­ preta principală a filmului „Can­
can“ i s-a adresat lui N. S.
18,15 ora locală, (21 septembrie rul sovietic. Gu toate acestea
Hruşciov: „Gredeţi-mă nu mi-a
ora 4,15 ora Bucureştiului) N. S. de-a lungul întregului traseu — fost uşor să învăţ aceste cuvinte
în limba rusă. Dar sînt bucu­
Hruşciov, preşedintele Consiliu­ de la aeroport pînă la Holly­ roasă că vă pot vorbi în limba
d v : Bine aţi venit la noi la
lui de Miniştri al U.R.S.S. a so­ wood — oaspetele sovietic ă Hollywood: Sperăm că specta­
colul nostru o să vă placă tot
sit la San Francisco. N. S. fost salutat cu căldură He mii aşa cum ne-au plăcut nouă ar­
tiştii sovietici“.
Hruşciov şi persoanele care îl de cetăţeni ai oraşului.
Artiştii americani au făcut de-
însoţesc au fost întîmpinaţi în In cursul dejunului dat de clara ţii în care şi-au manifestat
gara San Francisco de prima­ Erio Johnston, N. S. Hruşciov deosebita satisfacţie pentru vizita
înaltului oaspete.
rul oraşuILui George Ghristopher, a făcut cîfeva remarci caustice
In seara zilei de sîmbătă
de preşedintele Consiliului pen­ asupra schimbării programului N. S. Hruşciov a participat la
recepţia oferită în cinstea sa de
tru afacerile internaţionale din „din motive de securitate“. El Consiliul pentru problemele in­
ternaţionale din Los Angeles.
California de nord şi de preşe- a întrebat: Ce aveţi acolo, ram­ La dineu au participat jpeste
1.100 de reprezentanţi ai cercu­
şedintele Clubului „Gommon- pe de lansârea rachetelor? Este rilor de afaceri şi intelectuali­
tăţii din Galifornia. După scur­
wealth“, Eric Johnston. oare o epidemie de holeră? Sau tele cuvîntări introductive rosti­
te de primarul oraşului, N.
? gangsterii au invadat locul ? Poulsow, şi de reprezentantul
permanent al S.U.A. la O.N.U.,
SAN FRANCISCO 21 Cores­ După cum subliniază" „New H. G. Lodge, a luat cuvîntul
N. S. Hruşciov, fiind întâmpinat
pondenţă speciall'ă: După o şe­ York Herald Tribune“, 800 de cu cordialitate de asistenţă.
dere de 20 ore la Los Angeles, actori, alături de conducătorii Pe tot parcursul drumului
spre San Francisco, aproxima­
conform programului, duminică industriei filmului american, au tiv 750 km., populaţia oraşelor
dimineaţa la ora 8,30 (or.a 17,30 ţinut să asiste la dejun. In ace­ Santa. Barbara, Dan Luis Obie-
po, Salinas, San .Jose,'- aştepta
ora Bucureştiului) N, S. Hruş­ laşi ziar, Margueritte Higgine trecerea trenului oficial pentru a
saluta- înaltul oaspete.' ."
ciov şi persoanele care î! înso­ scrie că acesta a fost „cel mai ¦ In gări’ mulţimea adunată ţi­
ţesc au plecat cu trenul la San spectaculos dejun care a avut nea -în mîinî placarde . cu ins­
Francisco intr-o vizită de două loc la Hollywood pentru un cripţii în limbile rusă şi engle-:.
zile. demnitar străin“, iar „New York ză prin care îl salutau pe înab
tul oaspete. „Bună- dimineaţă.
Programul vizitei la Los An­ Times“ •scrie: „întreaga indus­ Ne place Nikita Hruşciov.. O
geles a fost tot atît de încărcat trie a filmului a ieşit în întîm- treabă foarte bună“. „Dezarma­
ca şi în zilele precedente, con­ pinarea lui Hruşciov. Prînzul a rea cu control sau fără con­
densând într-un timp scurt de­ atras elita Hollywood-uMi“. Şi trol“. „Continuaţi opera dv.
junul oferit de Eric Johnston, cei mai importanţi conducători
bună !“ şi altele.
preşedintele Asociaţiei producă­ ai industriei filmului, care în
general îşi fac un punct din a La sosirea la San Francisco,
torilor de filme, vizitarea stu­ ataca comunismul — scrie „New N. S. Hruşciov s-a bucurat de
diourilor „20 Th. Century Fox“, York Times“ — au ţinut să fie o primire deosebit de călduroa­
dineul dat de primarul ¦oraşului de faţă. să. Mii de locuitori ai oraşului
'la Consiliul' pentru, afacerile ex­ au ovaţionat pe oaspetele sovie­
tic pe parcursul de la gară la
terne. Cele-două discursuri ros­ Ga şi cuvântările anterioare reşedinţă.
tite de şeful guvernului sovietic ale ‘ conducătorului sovietic ros­ Iri cursul după-amiezii N. S.
Hruşciov a avut o întâlnirer-cu
la dejun şi dineu ocupă azi: lo -’ tite în "Statele Unite, discursu­ mai mulţi lideri sindicali' ame­
ricani, fiind oaspetele lui Ja ­
cui principal . în ziarele ameri­ rile de ieri au impresionat pu­ mes Garey, preşedintele Sindica­
tului unit al muncitorilor din
cane. . , ¦• i ternic auditoriu! în faţa căruia industria electrotehnică, radio şi
construcţii de maşini.
Găutînd să evite-ca sutele de au fost rostite. Cu aplauze au
mii de oameni să se adune pen­ fost primite Ia dineu cuvintele
tru a saiu-ta pe conducătorul gu­ lui Hruşciov : Este m ai. bine să
vernului sovietic, cum s-a întâm­ existe o atmosferă prietenească
plat la Washington şi New — o atmosferă prietenească şi
York, autorităţile din Los Ange­ liniştită, astfel ca oamenii să
les au făcut o „inovaţie“ : Ele poată să nu se teamă pentru vi­
n-au permis cetăţenilor să se a- itorul lor, pentru ca ei să poată
propie de aeroport şi au ţinut să se ducă noaptea la culcare
secret traseul pe care îl va ur­ şi să fie siguri că războiul nu
ma convoiul oficial spre studio­ va 'tulbura somnul lor, nici as­
urile „20 Th Century Fox“. Mai tăzi, nici rnîine, nici poimiine;
mullit chiar, sub pretextul asigu­ că ei vor fi siguri că pacea, va
rării „securităţii“, ele s-au opus fi eternă“.
ia vizitarea „Disney Landului“, In cursul vizitării studiouri­
(un parc de distracţii conceput lor, cunoscutul cîntăreţ şi actor
de cunoscutul regizor şi' artist american Frank Sinatra a fost
Walt Disney), care era prevă­ ghidul. El a dat explicaţii, în le­
zută în program. Această „in­ gătură cu turnarea secvenţei de
vocare a măsurilor de securita­ film la care au asistat şi în
te“ apare tuturor drept o mă­ care a cîntat Maurice Ghevalier.
sură menită să împiedice pe ce- Sinatra a executat şi el un cîn-
Una din măreţele construcţii ridicate in anii puterii populare, in regiunea noastră este
şi oţelăria Siemens Martin nr. 2 din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara.
IN CLIŞEU: Vedere generală a oţelăriei Siemens Martin nr. 2 de la Hunedoara.
In g o s p o d ă r ia a g r ic o lă c o l e c t i v ă d in G e o a g iu
îmbunătăţită organizarea muncii!
Experienţa gospodăriilor agri­ dăriei colective venituri însem­ toamnă şi multe alte lucrări caro
nate. Numai din vînzarea pro­ cer a fi executate în acest ano­
duselor obţinute de la oi, gos­ timp al anului. Gospodăria co­
podăria a încasat peste 25.000 lectivă din Geoagiu trebuie să
lei. Cei 50.000 litri lapte vînduţi însămânţeze aproape 500 ha. cu
statului pe bază de contract au grîu şi orz. Insămînţările trebuie
că izvorul puterii şi trăiniciei adus peste 80.000 lei. Socotind efectuate in perioada optimă
gospodăriei colective constă în şi banii obţinuţi de la grădina Dar pentru acest lucru e neyoie
munca harnică şi conştiincioasă de forţă de muncă. Terenul tre­
dc legume şi din vînzarea fruc­ buie pregătit, sămînţa trebuie
telor timpurii, veniturile gospo­ condiţionată. Cea mai mare par­
dăriei obţinute de Ia începutul te din suprafaţa de grîu se va
Participarea la lucru a membri­ anului şi pînă in prezent ciepă- însămînţa în acest an "după po­
şese suma de 400.000 lei. După rumb. Ca terenul să poată li
lor asigură executarea muncilor cum se vede gospodăria colecti­ arat iar arătura să aibă timp să
vă din Geoagiu are create toate se aşeze e necesară recoltatea
Ia timp în fiecare sezon şi obţi­ condiţiile ca să devină în cel cît mai urgentă a porumbului.
mai scurt timp gospodărie mi­ Deci şi aici trebuie mină de lu­
nerea de producţie mai mare. A- lionară. cru şi încă foarte multă. Aceas­
cest adevăr însă nu-1 cunosc tă mînă de lucru lipseşte insă
toate conducerile gospodăriilor Cercetînd însă registrul de e- din cauza neparticipării colecti­
videnţă a celor 1.160 braţe de viştilor Ia lucru.
colective şi nici toţi colectiviştii. muncă cît deţine gospodăria co­
In regiunea noastră, mai sînt lectivă se poate constata fără Consiliul de conducere al gos­
greutate că participarea colecti­ podăriei, SfatulBî popular al co­
încă unele gospodării colective viştilor la lucru este scăzută. munei Geoagiu şi comitetul de
în care procentul participării Prezentarea zilnică la lucru nu partid nu sînt străini de situaţia
atinge nici măcar procentul de ce există în gospodărie şi totuşi
20 ifa sută. nu iau măsuri. De la 22 febru­
arie 1959 n-a mai avut loc în
O participare mai slabă se gospodăria colectivă nici măcar
constată mai ales în perioada a o adunare generală. Oare mem­
dăria colectivă „Drumul lui be­ II-a a {unii august şi în luna brii consiliului de conducere nu
nin“ din Geoagiu. După numă­ septembrie. Or, tocmai în. aceas­ cunosc"1 statutul model al gos­
rul de familii şi suprafaţa de te­ tă perioadă de timp a lost mal podăriilor agricole colective? In
ren deţinută, gospodăria colecti­ mult de lucru la gospodărie. A-
vă din Geoagiu este încadrată cum a început o nouă campanie I. COSTEA
în rândul celor mai mari gospo­ agricolă. E necesar şă fie strîn-
dării colective din regiune. Cele (Continuare în pag. 3-a)
562 familii din Geoagiu au adus să recolta culturilor tîrzii, să fie
să lucreze în comun 1.243 ha. însămânţate culturile păioase de
teren arabil, 203 ha. păşune şi
fineţe, 14 ha. livezi şi viţă de
vie şi 20 ha. grădină de legume,
Animalele de muncă şi producţie
deţinute de gospodărie se ridică
la un număr destul de mare,
Cele 100 vaci cu lapte şi 42 vaci