Page 75 - 1959-09

Nr. 1476 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

aw w B B a— B

S e înfăptuiesc hofărfrile conferinţei raionale de partid rN /W W \ Din carnetul corespondentului
VV\A
Pentru sporirea continuă Minerul Ion jur ca

a producţiei de cărbune Soarele cobora spre asfin­ ceva. începutul anului 1958

ţit cînd Ion Jurca se pusese îl găseşte şef de schimb în

la sfat cu socrul său, pe pris grupa lui Iuliu Borca. Acum

Mina Lupeni, datorită specifi­ Astăzi această problemă este în şi înaintările minei. Angajamen­ pa casei. Cu ani îrt urmă, bă e responsabilul unei brigăzi.

cului ei, în prima jumătate a a- curs de definitivare. Fluctuaţia tele pe care şi le-au luat sini trînul lucrase ca miner la mi Tovarăşii săi de muncă spun

nului a avut multe greutăţi în mare de acum 1-2 ani a dispă­ deosebit de mobilizatoare. Este na Petrila. Aoum e pensio că e om harnic, priceput şt
ceea ce priveşte îndeplinirea sar­ rut. Lucrul acesta are o mare semnificativ^ în acest sens anga­ nar. Discuţia a început în le bun organizator. Acest lucru <

cinilor stabilite de conferinţa ra­ influenţă asupra îndeplinirii sar­ jamentul cu privire la producli gătură cu viaţa lui Juroa, ca îl oglindeşte însuşi faptul că >
ională de partid. In mod speci­ cinilor de plan. S-a întărit disci­ vitate. Dacă acum se lucrează re terminase armata de 2 ani de un an de zile de cînd e res­
şi încă nu-şi făcuse un rost ponsabil brigada lui n-a ob­
al, după rezultatele din primul plina în producţie, deşi şi în a- cu o productivitate de 0,870 tone în viaţă. Bătrînul îl îndemna ţinut depăşiri de normă mai
trimestru, se putea crede că sar­ ceastă direcţie trebuie să se pe mină angajamentul prevede să vină în Vale-a Jiului. Nu mici de 15 la sută. Numai în
ştia ce să facă. După ce-i ple­ luna august şi în prima de­
cinile stabilite de conferinţa ra­ muncească încă mult. Brigăzile ca pînă la sfîrşitul anului să se că socrul, se culcă, dar toa­ cadă a lunii septembrie bri­
ională de partid nu vor putea s-au omogenizat şi astfel, die lu­ realizeze un randament pe mină tă noaptea n-a putut lipi gea­ gada condusă de minerul Ion
nă de geană. Jurca a dat patriei mai mult
ii îndeplinite. crează mai bine. de 0,900 tone pe post. Aceasta de 400 tone de cărbune peste,
— Să mă duc, să nu mă plan.
La încheierea primelor două Deosebit de important este eonslituie o sursă importantă a Brigada de inslalatori condusă de Alexandru Şaramet de la grupul duc ? erau întrebările ce în­

luni însă, comitetul de partid şi faptul că atunci cînd mina a creşterii producţiei în aşa fel ea de şantiere nionlaj instalaţii I.C.S.H. îşi depăşeşte în fiecare Lună norma cepuseră să-l frămînte. N-au trecut decît 3 a.ni de <
organizaţiile de bază au luat po­ trecut prin multe greutăţi, orga­ pînă la sfîrşitul anului minerii in m e d ic c u 15—20 la sută. Pentru frumoasele rezultate obţinute in pro­ Pînă la urmă s-a hotă rit cînd tovarăşul Ion Jurca a
ziţie faţă de starea proastă de din Lupeni să dea patriei 25.000 ducţie, brigada a fost distinsă cu drapelul de fruntaşă in întrecerea socia­ venit la mina Petrila şi cîte
nizaţiile de partid au ştiut să tone de'cărbune cocsificabil pes­ listă. să meargă la mina Petrila. nu s-au schimbat în viaţa lui.
lucruri. Nu se mai putea con­ mobilizeze colectivul la lupta te plan. Sporirea productivităţii Şi-a dat şi el seama că alt Salariul său atinge lunar pî­
tinua. Toate birourile organiza­ pentru învingerea greutăţilor, muncii va constitui de aseme­ In clişeu 7 Brigada lui Alexandru Şaramet. mijloc n-are pentru a-şi făuri nă la 2.600 lei (luna august).
ţiilor de bază au pus în discuţia pentru sporirea continuă a pro­ un viitor. Cu cei 50 de ari A primit o locuinţă confor­
de pămînt în comuna Blăjeni, tabilă în strada Jiului, şi-a
adunărilor generate problema ducţiei de cărbune cocsificabil. nea una din căite reducerii pre­ Echipa de teatru a Casei raionul Brad, sau muncind cu cumpărat mobilă cu 2.600
posibilităţii îndeplinirii sarcini­ E drept că nu întotdeauna au ţului de cost al tonei de cărbu­ ziua pe ici pe colo, nu pu­ lei, maşină de cusut cu 2.565
lor stabilite de conferinţa raio­ fost îndeplinite sarcinile de plan, ne. De altfel noul angajament tea să cîştige atîta cît să-şi lei, pentru soţie şi cîte altele.
nală de partid şi a angajamen­ dar oamenii nu s-au descurajat prevede ca pînă la sfîrşifu! anu­ îndestuleze viaţa el, soţia şi Luna aceasta e hotărît să-şi
copilul lor, în vîrstă de 4 ani. cumpere un aparat de radio
ra io n a le de cu ltu ră din H aţegtelor luate în întrecerea cu cele­ nici un moment şi asta a făcut lui să se realizeze o economie la Ii spusese şi soţiei hotărîrea şi mobilă pentru bucătărie.
lalte exploatări- din Valea Jiului. ca în ultima instanţă, cea mai preţul de cost de 3.000.000 lei. Cu citeva luni în urmă, pe lingă Ca­ pa de teatru să se întrunească din ce-o luase.
Dar un eveniment mult mai
Comuniştii au subliniat că exis­ marc parle din greutăţi să fio îndeplinirea noilor angajamen­ sa raională dc cultură din Haţeg a nou şi să ia în discuţie problema Astfel, în primăvara anului mare s-a petrecut în viaţa
1956 s-a angajat la mina Pe­ tovarăşului Ion Jurca. In lu­
tă suficiente posibilităţi pentru înlăturate, iar astăzi să se con­ te luate în întrecerea cu celelal­ luat fiinţă o formaţie de teatru. In­ pregătirii sale În vederea acestui e- trila, unde se califică la lo­ na august organizaţia de
cul de muncă după metoda partid l-a primit în rîndul
ca angajamentele să fie îndepli­ state o îndeplinire ritmică a sar­ te colective din Valea Jiuiluj în struită de tov. Alexandru Jelles — de venifnent. S-a stabilit ca de data a- Cotlear. încă de la început candidaţilor de partid.
a îndrăgit meseria de miner.
nite în întregime. Adunările or­ cinilor de plan. Trebuie spus că cinstea zilelor de 7 Noiembrie şi la Teatrul de Stat din Petroşani, e- ceasta să fie pregătită: „Paznicul ste­ A lucrat în mai multe grupe

ganizaţiilor de bază au scos la în decurs de numai două luni. 30 Decembrie cere organizaţiilor chipa de teatru care pusese în scenă lelor“, piesă într-un act de Tiberiu
iveală şi căile prin care se pot harnicul colectiv al minei Lu­ de partid să desfăşoare o inten­ piesa lui T. Muşateseu, „Visul unei Vornic.
să muncă politică în rîndul co­
îndeplini sarcinile de plan în peni a dat patriei mai mult de lectivului de mineri, tehnicieni nopţi de iarnă", s-a bucurat de un Avîndu-se în vedere numărul de şi de la fiecare a învăţat cîte R. BALŞAN
fiecare sector. Ca probleme ca­ 6.000 tone de cărbune cocsifica­ şi ingineri. Direcţiile principale deosebit succes. Jocul de scenă al ac­ personaje, mai mare decît cel de care
racteristice tuturor sectoarelor bil, peste plan. La indicele pro­ în care trebuie îndreptată mun­ torilor, decorul şi costumaţia, şi-au a- dispunea echipa, la Casa raională de
s-ati subliniat îmbunătăţirea ductivităţii muncii s-au realizat ca politică în viitor s în t: întă­ rius din plin contribuţia la reuşita cullură Haţeg, au fost invitaţi tovarăşi
muncii politice în direcţia întă­ de asemenea succese importan­ rirea disciplinei în muncă, spri­ spectacolului şi publicul haţegan — noi, care au dovedit înclinaţii spre
ririi disciplinei în producţie sub te. Sarcina stabilită de confe­ jinirea atentă a brigăzilor răma­ destul de pretenţios — a rămas mul­ teatru. In felul acesta, echipa de tea­
toate aspectele, aprovizionarea se în urmă, îmbunătăţirea asis ţumit,. ba mai mult, el a cerut repe­ tru a casei de culiură a crescut şi
ritmică a brigăzilor cu materia­ rinţa raională de partid, de a se tentei tehnice la locul de mun­ tarea spectacolului. Aşa se face că ia cuprinde un număr de 15 tovarăşi, ca­
le şi vagonete goale. realiza o productivitate pe mină că. decurs de numai citeva săptămîni, for­ re da acum sînt hotărîţi ca printr-o
de 0,830 tone este încă de pe
Fără îndoială însă că în afa­ acum depăşită. Colectivul minei Hotărîrea şi avîntu! cu care maţia de teatru a casei de cultură temeinică pregătire să menţină buna

ra acestor probleme, în fiecare Lupeni lucrează acum cu o pro­
sector au trebuit să fie rezolvate ductivitate de 0,870 tone pe se desfăşoară azi întrecerea la a dat 3 spectacole şi de fiecare dată reputaţie pe care echipa de teatru şi-a P e n tru fiii c o le c tiv iştilo r
mina Lupeni constituie garanţia s-a jucat cu sala plină. Acest prim creat-o în faţa spectatorilor haţegani
şi altele care priveau doar acti­ mină.
vitatea sectorului respectiv. Prin­ In aceste zile. între colectivele că acest colectiv harnic va în­ succes cu care şi-au făcut debutul şi a tuturor celor care au luat parte
Prin hotărîrea comitetului ra­ nava. Cu toate acestea, comuni­
tre acestea a trebuit să fie asi­ de mineri, ingineri şi tehnicieni deplini cu cinste sarcinile sta hi cei 9 artişti amatori, in mulurile că­ la cele 3 spectacole date cu piesa ional de partid şi a secţiei de caţia între ele e dificilă din cau­
învăţămînt şi cultură Alba, sa­
gurată, într-un timp scurt, linia din bazinul carbonifer al Văii li-te de Conferinţa raională de rora se numărau medici, gospodine, „Visul unei nopţi de iarnă". tele Cistei şi Obreja vor avea ză că trecerea peste rîu se face
în anul acesta ciclul 13 la şcoa­ cu o luntre — cîestul de veche şi
de front activă (sectoarele 1 13 Jiului a început o nouă etapă a partid Petroşani, precum şi an­ funcţionari etc., i-a încurajat mult. Pentru punerea în scenă a piesei la din Cistei. uzată.
şi III). E drept că această pro­ întrecerii socialiste. Minerii din gajamentele ce şi le a luat în Faptul că se apropie cel de-al il-!ea lui Tiberiu Vornic, „Paznicul stele­
blemă nu este rezolvată încă în Lonea au lansat chemarea către noua etapă a întrecerii. lor“, s-a trecut la repartizarea rolu­ Aceste sate sînt complect co­ S-a luat hotărîrea să se con­
întregime, dar s-au luat măsuri toate colectivele pentru a spori Festival bienal de teatru „I. L. Ca- rilor pe actori. Zilele acestea, rolu­ lectivizate. Fiii colectiviştilor vor struiască o punte, care să în­
neîncetat producţia şi producti­ rile, cere fuseseră între timp scrise, lesnească trecerea elevilor ce
pentru ca rămînerea în urmă in vitatea muncii, pentru reducerea C. ARMEAN ragiale", a făcut ca zilele trecule »'•h*- au fosl distribuite ta o parte din in­ putea acum să înveţe carte pe
pregătirea frontului activ să fie preţului de cost al cărbunelui. terpreţi. mai departe ia ei acasă, nemai-
Minerii din Lupeni şi-au anali­ -17-
lichidată. zat din nou posibilităţile şi au Peste puţin timp, membrii echipei îiinc! siliţi să bată drumurile
O problemă care a dat mult Pin activitatea organizaţiilor de partid merg ia şcoala din Cistei. Pi­
pînă în comunele vecine: Mi­
de lucru conducerilor adminis­ O nouă organizaţie de bază halţ, sau Crăciunei. lonii în mijlocul! riuiui au fost

Ceie două sate sînt foarte a- deja aşezaţi. Urmează să se

trative ale minei şi sectoarelor, răspuns chemării. In satul Jleţ există de mai multă Analizînd această stare de lucruri, de teatru vor trece la repetarea pe sce­ propiate; Ie desparte numai Tîr- facă restul lucrărilor pentru ter­

precum şi organizaţiilor de par­ Răspunsul lor constituie o do­ vreme întovărăşirea zootehnică „Mi­ biroul Comitetului orăşenesc de partid nă a piesei tui Tiberiu Vornic. minarea punţii. >

tid, sindicale şi U.T.M., a fost vadă a elanului cu care se lu­ nerii!“. Ea cuprinde multe familii de Pclrila a hoiărîl să creeze in cadrul PETRE FARCAŞ IU I. NEAMŢU
asigurarea stabilităţii oamenilor. crează astăzi în toate abatajele ţărani muncitori harnici. Cu ţoale a- intovărăşirit o organizaţie de bază. Zi­ corespondent
- corespondent
¦ceslea, lucrurile nu mergeau tocmai lele trecute ea a fost creată. Ca se­

0 ocfhuie cc ia trebui « filtra tă bine. Unii întovărăşiţi aveau abateri cretar al organizaţiei de bază a fost g o s p o d ăria a g ric olă c o le c tivă din G ©oag|i
de la statut, alţii hu munceau cu tra­ ales tov. Imre Ştefan
In primăvara acestui an, Filiala un plan comun de acţiune, desemnînd gere de inimă, deşi ei au intrat de ~ ...... ~ ~ T
S.R.S.C. a regiunii Hunedoara. împre­ colectivele de conferenţiari, care să bună voie in întovărăşire. Cauzele In primul său pian de muncă, orga­
ună cu comitetul regional U.T.M., au răspundă de ţinerea acestor expuneri acestor stări de lucruri au fost găsite, nizaţia de bază a stabilii ca in ur­ ( Urmare din pag. l-a) Iar al raionului Orăştie, a căror Nu de mult a început con­
elaborat un plan comun de măsuri în localităţile amintite, mobilizarea a- in mod firesc, in faptul că in întovă­ mătoarea adunare generală să ana­ datorie este, să îndrume orga­ strucţia unui grajd frumos pen­
privind propaganda ştiinţifică în anul parţinînd organizaţiilor de bază U.T.Aî lizeze modul în care se munceşte în statut se prevăd adunari gene­ nizaţia de bază din gospodărie tru 100 capete bovine. In mo­
1959. Potrivit celor cuprinse în plan, răşire nu exista un nucleu de partid rale ia sfîrşitul fiecărui trimes­ şi consiliul de conducere în or­ mentul de faţă lucrările merg
urma să se elaboreze de către filiala Primele 4 conferinţe primite de la care să însufleţească munca Intovără- întovărăşire şi să recomande comite­ tru ai anului, adunări în care ganizarea muncii. foarte încet deoarece colectiviş­
S.R.S.C. un număr de 20 conferinţe pe S.R.S.C. Deva au fost ţinute, deşi s-au şiţilor, care să conducă cu mină si­ consiliile de conducere trebuie tii meseriaşi lucrează mai bine
terne ca : formarea părtinitului şi locui întîmpinat unele greutăţi în ceea ce gură activitatea politică a întovărăşirii. tului de conducere al întovărăşirii ti- să prezinte dări de seamă asu­ Gospodăria colectivă a plani­ în particular. Situaţia în care se
său în univers, apariţia vieţii pe pă- priveşte mobilizarea ascultătorilor, de nete măsuri con'crete m•enite să ducă pra desfăşurării muncii consiliu­ ficat să realizeze la sfîrşit de an află gospodăria colectivă din
mînt, originea şi evoluţia omu'ui, muri oarece unii instructori raionali U.T.M lui în faţa adunării generale şi un venit de 1.959.500 lei din Geoagiu nu mai poate dăinui. E
ca l-a creat pe om, vrăji, doftoroaie şi unele organizaţii de bază U.T.M. au la îmbunătăţirea muncii. să se întocmească planurile de care 10 la sută să se repartizeze
şi 'leacuri băbeşti, din istoria religiei, privit cu superficialitate această acţiu­ muncă trimestriale. In gospodă­ fondului de bază. Din constată­ timpul ca membrii gospodăriei
ştiinţa 0 religia despre suflet şt viaţa ne, astfel că mobilizarea a trebuit să Analiza activităţii de pe şantier ria colectivă din Geoagiu nu au colective din Geoagiu să fie
spirituală a omului, zeii care :r,cr dc. se facă uneori de către conferenţiar loc astfel de adunări. Aici se rile făcute pe teren reiese că sprijiniţi pentru a lichida cu
(cazul de la Clopotiva, Balomir, Rin La scurt timp după încheierea bi­ colectivul şantierului şi-a realizat lu­ ignorează importanţa adunării gospodăria are mari posibilităţi lipsurile în organizarea muncii.
După cum se menţiona în plan, în de Mori). lanţului activităţii ps luna august nă de lună ptanul de producţie. între­ generale şi deci e normal ca să realizeze acest venit. Cele 17 Fiecare colectivist trebuie ajutat
raionul Haţeg trebuie să se ţină ast­ la şantierul eleolro-monlaj Paroşeni, cerea socialistă, ca şi măsurile tehnico- membrii colectivişti să fie rupţi vagoane prune, 7 vagoane mere să înţeleagă că este în interesul
fel de conferinţe în 10 localităţi, prin Nu ştim însă, care este cauza că, biroul organizaţiei de bază a pus în organizaiorice şi politice luate de către de gospodărie, să nu se intere­ şi un vagon nuci, contractate, său să participe cu regularitate
tre care şi în Sînpetru, Sălaşu Supe­ discuţia adunării generale felul in care conducerea şantierului şi organizaţia de seze de soarta ei. ar aduce o sumă mare de bani. fa lucru, să lupte din toate pu­
după o perioadă de timp nu au mai s-a desfăşurat munca in decursul ul­ bază au făcut ca angajamentul iniţial terile pentru dezvoltarea avutu­
rior, Riu de Mori, Breazova, Balonyir timei Luni. Analiza a scos în eviden­ privind valoarea economiilor la ma­ Această stare de lucruri tre­ Dar în momentul de faţă mere­ lui obştesc, izvorul creşterii con­
Clopotiva, Săcel. Dintre cele 10 loca­ fost trimise de către Filiala S.R.S.C. ţă faptul că muncitorii, tehnicienii şi teria!e să fie cu mult. d ep ă şii: s-au buie să dea de gîndit comitetu­ tinue a propriului său njvel de
lităţi, în 5 urma ca sublifiala S.R.S.C. inginerii de pe acest şantier au ob­ realizai economii în valoare de peste lui raional de partid şi comite­ le, prunele şi nucile stau căzute trai
din Petroşani să trimită conferenţiari. Deva restul de conferinţe programate. ţinut succese importante în lupta pen­ tului executiv al sfatului popu
tru îndeplinirea sarcinilor de pian şi 250.000 lei, in toc de 100.000 iei cît deoarece nu are cine să ic adu-
In baza planului întocmit pe plan Credem că ar fi potrivit ca să se ta a angajamentelor luate in întrecere. S-a
regional, Comitetul raional U.T.M. şi arătat, de pildă, că de ta începutul a- a fost angajamentul. Planul de pro­
Subfilala S.R.S.C. Haţeg au întocmit măsuri urgente pentru redactarea res­ nului pînă ia sfîrşitul lunii august,
ducţie a fost îndeplinit in lima au­
tului de conferinţe şi continuarea a
gust în proporţie de 112 la sută.
cestei acţiuni deosebit de importantă

şi necesară. NI CU SBUDHEA

corespondent

.mimuri t

Toată atenfia traducerii în viaţa conomii la preţul de cost în valoare şi-au realizat în mare măsură planu­ fO. C. L. ALIMENTARA j OFICIUL
a planurilor de măsuri de aproape 11.000.000 lei. In fruntea rile de măsuri tehnico-organizatorice 3 DE APROVIZIONARE
tehnico —organizatorice tuturor acţiunilor au stat membrii şi pe acest an, se numără şi altele ca -PETROŞANI
candidaţii de partid cum sînt Gheor- forja, turnătorii, atelierul mecanic. Şi DESFACERE
ghe Roman, Gheorghe Cismaş, Crişan 3 A LEGUMELOR
Vasile, Ludovic Csosz, Radu Coşara, O slabă preocupare faţă de tradu­ Şî FRUCTELOR
Simion Jurca, Alexandru Cornşa ş.a. cerea în viaţă a planurilor de măsuri [ ]v in d e p r in t o a t e u n ită - -PETROŞANI
tehnico-organizatorice au manifestat
Realizări frumoase in această direc­ organizaţiile de partid, conducerile ad­ [ - ]ţ’le s a le s o r tim e n te v a r i vin de p rin to a te unită-\
ţie a obţinut şi colectivul laminorului ministrative şi comitetele sindicale de
Dînd viaţă hotărârilor plenarei C.C. muncă, introducerea de noi metode a- partea organizaţiilor de partid, condu­ de 800 mm. Aici, din cele 39 măsuri secţie de la fabrica de aglomerare, [a t e d e : ţUe s a t e din V a le a J iu lu r
al P.M.R. din noiembrie 1958, luptînd vansate de muncă, a tehnicii noi, în­ cerilor administrative şi comitetelor au fost realizate 23 şi sînt în exe­ construcţii melalice şi edil, care nu au
pentru înfăptuirea sarcinilor ce se locuirea proceselor tehnologice înve­ sindicale de secţii, acolo unde sub con­ cuţie încă 7. Şi aici a existat o preo­ realizat nici 50 la sută din planuri. L Uf produse zaharoase}3 s o r t im e n t e v a r ia t e d e 3e-<
desprind din recenta hotarîre a C.C. chite cu procese tehnologice noi. trolul şi îndrumarea organizaţiilor de cupare permanentă din partea orga­ gume, fructe şi produse^
ai P.M.R. cu privire la ridicarea nive­ partid au fost constituite colective nizaţiei de partid, care a urmărit în Birourile organizaţiilor de bază de Uf paste făinoase serru-indusinaSizaie ca:'
lului de trai al poporului muncitor, !n toate secţiile Combinatului side­ pentru studierea şi aplicarea acestor permanenţă modul în care se realizea­ aici au datoria să ia de urgenţă toate
siderurgiştii hunedoreni se străduiesc rurgic Hunedoara, la sfîrşitul anului planuri de măsuri, cea mai mare par­ ză planul de măsuri tehnico-organiza­ măsurile ce se impun, să îndrume con­ jH conserve de tot b u lio n , m a r m e l a d ă , mu-'-
zi de zi să obţină tot mai mari can­ trecut, s-au constituit colective com­ le din propuneri au fost rezolvate, iar torice. Printre cele mai importante cret conducerile administrative pen­
tităţi de melal, să sporească produc­ puse din cei mai buni şi pricepuţi secţiile au obţinut rezultate bune în măsuri traduse în viaţă, putem aminti tru a urgenta traducerea în viaţă a felul
tivitatea muncii şi să reducă preţul muncitori, tehnicieni şi ingineri, care muncă. introducerea ghidajelor cu role pentru planurilor. Serviciul tehnic al combi­
sub îndrumarea organizaţiilor de par­ natului, prin tehnologii de sectoare, va H lichioruri fine

H băuturi spirtoase

m articole de import

de cost. tid au elaborat planurile de măsuri In acest sens poate fi evidenţiată toate sortimentele' de oţel rotund, pre­ trebui să urmărească şi să sprijine cu f (cafea, ceai, cacao, i Y citu ri a s o r ta te , precum\
tehnico-organizatorice pentru anul secţia Il-a furnale, unde din cele 41 gătirea garniturilor de cilindri cu port mai multă răspundere secţiile în apli­
In lumina acestor hotărîri, una din 1959. Aceste planuri au fost supuse măsuri propuse s-au aplicat 34 şi sînt lagăre, în vederea reducerii timpului de carea propunerilor. lamí?,măsline etc.) \ j[ ş i d i f e r i t e c o n s e r v e
principalele sarcini ale organizaţiilor

de partid este de a desfăşura o per­ apoi discuţiilor în adunările generale în curs de aplicare încă 4. Printre schimbare a cajelor, introducerea ga­ Pentru o mai bună pregătire a pla­ * * /» ; < /« /. h I. . r. / * t , /. ;. «

manentă muncă politică şi organizato­ de partid lărgite, ia care au participat măsurile tehnico-organizatorice apli­ zului metan la toate cuptoarele şi nului de măsuri tehnico-organizatorice

rică oare să asigure îndeplinirea sar­ şi activele fără de partid, apoi au fost cate şi care au dus la îmbunătăţirea altele. In urma aplicării acestor mă­ pe anul 1960, birourile organizaţiilor

cinilor de producţie la toţi indicii. dezbătute pînă jos în grupele sindica­ muncii colectivului secţiei putem enu­ suri, precum şi a însufleţitei între­ de bază, împreună cu conducerile ad­

Practica a dovedit că acolo unde or­ le. Cu ocazia acestor dezbateri pla­ mera terminarea lucrărilor pentru com­ ceri socialiste desfăşurată între schim­ ministrative şi comitetele sindicale de

ganizaţiile de partid au militat pen­ nurile respective au fost mult îmbună­ baterea zoiului la captarea Cerna, pu­ burile de laminatori, la sfîrşitul lunii secţii, vor trebui să studieze în mod
tru înfăptuirea întocmai a hotărîrilor tăţite. nerea în funcţiune a suflantei nr. 2, august, secţia avea mai mult de amănunţit încă de pe acum, rezer­
partidului şi guvernului, folosind din construirea aspiraţiei modificate pen­ 11.000 tone laminate peste plan de vele intferne din cadrul secţiilor în
Astfel, pe întreg combinatul, pentru

plin dreptul de control asupra condu­ anul 1959, au fost propuse 371 mă­ tru suflante şi altele. la începutul anului şi economii în va­ vederea întocmirii viitoarelor planuri.
cerilor administrative, ele au reuşit suri lehnico-organlzatorice dintre care loare de 1.400.000 lei. In obţinerea Este indicat ca fiecare propunere să
să stimuleze descoperirea şi folosirea pînă în prezent s-au executat 229 şi Din realizarea aproape integrală a acestor rezultate frumoase, s-a eviden­ fie însoţită de un calcul economic.
rezervelor interne, introducereea unui sînt în curs de executare încă 46. Cu măsurilor tehnico-organizatorice la ţiat schimbul condus de comunistul
regim sever de economii. toate că pînă la sfîrşitul anului au ră­ secţia 1l-a furnale, se poate vedea losif Trifu, precum şi comuniştii Ior­ Ţinînd seama de cele de mai sus,
mas cu ceva mai mult de trei luni preocuparea pentru bunul mers al pro­ dan llea, Gheorghe Ilaşcu, Dumitru viitoarele planuri de măsuri tehnico-
Astfel, în şedinţele de partid şi con­ ducţiei. Drept urmare, la sfîrşitul lu­ Orăşan. organizatorice vor avea un rol mare
de zile, nu sînt atacate 96 măsuri în reducerea preţului de cost al ‘pro­
sfătuirile de producţie pe grupe şi sec­ tehnico-organizatorice. nii august, furnaliştii de aici raportau Succese frumoase a obţinut şi secţia duselor siderurgice, în creşterea pro­
ţii, muncitorii şi tehnicienii au venit O.S.M. I, unde din cele 44 măsuri s-au ductivităţii muncii şi a producţiei de
Se poate arăta că acolo unde a e- elaborarea peste sarcinile de produc­ aplicat 25 şi sînt în curs de executare metal a combinatului.
cu noi propuneri prin care au cerut
ţie, de la începutul anului, a aproape

q mai bună organizare a locurilor de xistat o preocupare permanentă din 16.000 tone fontă şi realizarea de e- încă 7. Alături de aceste secţii, care A. SCHWARTZ