Page 76 - 1959-09
P. 76
Pag. 4 DPI MU L SOCIALISMULUI Nr. 1476
acnroE?u32»ü!??a?&^Mffiem mmvrmsssäs^i
VIZITA LUI N. S. HRQŞQIDV IN SIN. AjdiÂxnj&lB şlipJL • ju lü m ele ş iir i • xüiim ele ş tir i
li Bati<il atenţiei opiniei pile mondiale
„Inimile şi gîndurile nenorociri poate aduce un răz- şi cu cercurile largi ale opiniei
noastre îl însoţesc pe boi modern. Preîntîmpinarea lui publice americane, simpatia pro- Plenara C.C.aSParfiiiStiiSocialistH i iln Germania 1 Prezenţe romoieşti
— iată în ce direcţie trebuie să fundă pe care opinia publică din ceste hotare
Nikita Sergheevici fie îndreptate eforturile întregii toate ţările a manifestat-o faţă BERLIN ( Agerpres) In zilele dezarmarea generală şi totală, cialiste, precum şi sarcinile or
omeniri. de vizita lui N. S. Hruşciov, a- de 18 şi 19 septembrie a avut Tovarăşul Alois Pisnik a pre- ganizaţiilor de bază ale P.S.U ,G\ Ansamblu! de cîniece
Hruşciov“ festă cît de adînc s-a înrădăci- loc cea de-a VI-a plenară a Co zentat darea de samă a Biroului şi funcţiile lor de control.
JAROSLAV PAUHA, preşe- şi dansuri al 1J.T.M.
MOSCOVA 21 (Agerpres). — dintele C.C. al sindicatului lu- nat în conştiinţa popoarelor din mitetului Central al Partidului Politic. La discuţii au participat 18
TASS anunjă: „In acestei zile, crătorilor din transport şi tele-
inimile şi gîndurile noastre îl comunicaţii din Cehoslovacia întreaga lume ideea slăbirii în- Socialist Unit din Germania. Tovarăşul Walter Ulbricht a tovarăşi. la Chişinău
însoţesc pe Nikita Sergheevici cordării internaţionale. Această După cum se arată în comu prezentat raportul „Legea cu Cuvîntul de închidere a fost
Hruşciov. Glasul lui în America condamnă poziţia conducerii vizită dă naştere la mari spe- privire ta planul septenal şi CHIŞINĂU 21 (Agerpres). -
este glasul milioanelor de com AFL-GIO şi a liderului Meany rante“. nicatul transmis de agenţia sarcinile organizaţiilor de partid rostit de Walter Ulbricht. TASS anunţă: La 19 septembrie
patrioţi ai mei“, — aceste cu care au adoptat hotărîrea de a ADN, Comitetul Central a sa in vederea realizării planului în Comitetul Central al P.S.U.G. a avut loc primul spectacol pre
vinte ale muncitorului leningră- evita contactele cu şeful guver „Dar pentru ca speranţele ca lutat cu entuziasm si recunos- industrie". zentat ia Chişinău de Ansamblu]
dean Ivan Vasiliev, exprimă nului sovietic. Noi considerăm, re au luat naştere în toate ţă tinţă cuvlntarea preşedintelui a aprobat darea de seamă a Bi de cîntece şi dansuri al Uniunii
sentimentele tuturor oamenilor scrie el, că o asemenea politică rile lumii să se îndeplinească Consiliului de Miniştri al Plenara a examinat minuţios roului Politic şi raportul tova Tineretului Muncitor din R. P.
sovietici care salută călduros este în contradicţie cu interesele este necesar ca sil'ăbirea încor U.P.S.S., N. S. Hruşciov, la A- rolul şi importanţa brigăzilor răşului W. Ulbricht şi a luat Romînă. Intr-o convorbire cu un
călătoria preşedintelui Consiliu clasei muncitoare, interesele pă dării să se exprime în acte con dunarea Generală a Organiza şi colectivelor de muncă socia hotărîrea de a prezenta Consi corespondent al Agenţiei TASS,
lui de Miniştri al U.R.Ş.S. în cii în întreaga lume. La ea tre crete, să fie lichidat „războiul ţiei Naţiunilor Unite şi progra liste, principalele probleme eco liului de Miniştri proiectul de cunoscutul critic muzical din
Statele Unite. „Urăm succes lui buie să se renunţe, şi cu cît mai rece“... Acest lucru se poate rea mul guvernului sovietic cu pri nomice ale planului, in primul lege cu privire la planul sep R.S.S. Moldovenească, Viladimir
Nikita Sergheevici Hruşciov“, repede cu atît mai bine. vire la asigurarea păcii prin rînd problema reconstrucţiei so tenal de dezvoltare a economiei Cumbet, a declarat că ansam
„Călătoria sa în S.U.A. va con liza numai cu ajutorul, unor ac naţionale a P.D. Germane.
tribui la întărirea cauzei păcii“, Poporul chinez salută ţiuni energice ale maselor popu
„Prietenia sovieto-americană tre lare şi ale opiniei publice prin R a p o r tu l p r e z e n ta t de W . U lbricht blul se distinge printr-o artă
buie să se întărească“ — aceste schimbul de vizite fermecătoare care şi-a însuşit
cuvinte pot ti auzite în prezent care să se poaţă frînge rezis- cele mai minunate trăsături ale
considerîndu-l ca o
victorie asupra adepţilor
pretutindeni în oraşele şi satele „războiului rece“ ^en'a duşmanilor păcii“. BERLIN 21 (Agerpres)' La 21 W. Ulbricht a propus ca par- alcătuit din reprezentanţi ai gu- creaţiei muzicaîe populare. EI a
Uniunii Sovietice — în secţiile septembrie ziarul „Neues Deut famentele şi guvernele celor vernefor celor două state ger- declarat de asemenea că ansam
uzinelor, în mijlocul famjliillor, PEKIN (Agerpres). - După „Hruşciov a SOSÎt în schland“ a publicat raportul două state germane, partidele mane care trebuie să se ocupe blul] se remarcă printr-o profun
în instituţiile de învăţâmînt, pe S.U.A. tiu ca Utl cuceritor, prezentat de W. Ulbricht, prim- democratice, sindicatele, orgahi- de problemele menţinerii păcii, dă originalitate şi o înaltă teh
străzi, în metrou, în şirul' lung cum transmiţe China Nouă, în cj ca un goj gj păcii" seoretar al C.C. ai P.S.U.G., la zaţiile ţăranilor şi celelalte or- pregătirii tratatului de pace şi nică de interpretare. Prin aria
al oamenilor care în fiecare di revista „Huntzi a apărut un ganizaţii, să ceară ca cele două creării premisellor pentru reuni- lor plină de vioiciune, membrii
mineaţă asaltează chioşcurile de amplu articol semnat de Sun MEXIGO CITY 21 (Agerpres) cea de-a Vl-a plenară a G.G. state germane să ajungă ia o ficarea Germaniei, ansamblului dezvăluie sufletul
ziare pentru a afla mai repede Tzin-lin, vicepreşedinte al Repu- TASS anunţă: Presa mexicană aii P.S.U.G. Vorbind despre ou- înţelegere înlre ele asupra ur- poporului romîn şi aceasta ii.
noutăţi despre vizita lui Hruş blicii Populare Chineze, consa- comentează pe larg vizita lui vîntarea rostită de N. S. Hruş mătoarelor probleme- Sîntem convinşi, a subliniat captivează pe spectatori. Cei
ciov în S.U.A. crat celei de-a 10-a aniversări a N. S. Hruşciov în S.U.A. Sub W. Ulbricht, că tratativele din- 7.000 de spectatori care au um
constituirii republicii populare. liniind importanţa acestei vizi ciov în faţa Adunării Generate 1. încetarea tuturorexperien- tre tovarăşul N. S. Hruşciov şi plut teatrul în aer liber în care
Te bucuri din toată inima cînd Referindu-se în acest articol la te, ziarul „Excelsior" scrie că a O.N.U., W. Ulbricht a subliniat ţelor ou arma nucleară. Aceasta preşedintele Eisenhower vor a avut ioc spectacolul, au a-
pe cer se împrăştie norii, scrie schimbul de vizite între N. S. „este vorba de o nouă atmos -că populaţia din R. D. Germană înseamnă că Germania occiden- sluji ia destinderea încordării în plaudat călduros pe talentaţii
în ziarul „Izvestia" Borisov, lă Hruşciov şi D. Eisenhower ca feră internaţională mai caldă şi şi toate forţele iubitoare de pace tată renunţă să participe Ia ex- Germania. In ce priveşte însă artişti.
cătuş la uzina constructoare de la un rezultat al eforturilor per mai umană care a început să din Germania occidentală mulţu perienţele cu arma nucleară reunificarea, aceasta este o ches-
maşini-unelte din Moscova. Ne manente depuse de Uniunea So se concretizeze din momentul mesc guvernului şi poporului proiectate de Franţa în Sahara. tiune care priveşte numai po- Cu spectacolele pe care Ie vor
dăm seama cu bucurie că vizita vietică, China şi celelalte ţări cînd doi oameni despre care s-a sovietic pentru această propune porul german. Prin eforturile prezenta la Chişinău, artiştii îsi
lui Hruşciov în S.U.A. se des socialiste în favoarea creării crezut că nu se vor întîlni' ni re constructivă îndreptată spre 2. Ceie două state germane forţeior iubitoare de pace din încheie turneul prin U. R~. S. S.
făşoară cu succes, că barometrul unei atmosfere de coexistenţa ciodată, şi-au întins mina unul dezarmarea totală a tuturor .sta renunţă ia armamentul atomic, Germania occidentală trebuie să Timp de o lună ei au dat apro-
relaţiilor sovieto - americane in paşnică, Sun Tzin-lin scrie: altuia. „Excelsior" apreciază ca Ele sprijină crearea unei zone se obţină ca şi acolo să fie zimativ 30 de spectacole ia Mos
dică „senin“. Aceasta bucură pe telor în decurs de 4 ani. Po den udlearizale. create premisele necesare reu- cova, Lvov, Minsk, Simîeropol,
toţi oamenii iubitori de pace de „Opinia publică mondială sa- ..istorică“ vizita lui N. S. Hruş- porull german, a spus el. este nificării. Odesa şi alte oraşe.
pe pămînt. Iută cu căldură această acţiune deosebit de interesat ca statele 3. Cele două state germane a-
care urmăreşte îmbunătăţirea 5‘0V în S.U.A., care a coincis să realizeze un acord privitor jung Ia o înţelegere asupra în-
Declaraţiile unor relaţiilor politice dintre cele în ^ mP cu 'lansarea cu succes a la acest program, deoarece pe
două mari puteri — Uniunea rachetei sovietice pe Lună. pămîntuJ german există cel mai cetării imediate a înarmărilor, W. Ulbricht a declarat că ar Plenara C .C . al P .C .
personalităţi din Finlanda, Sovietică şi S.U.A. Oamenii îşi periculos focar de război. asupra încheierii unui pact de ti util ca între guvernul R. D. din Finlanda
dau seama că această acţiune în ciuda prezicerilor unor oa- neagresiune şi duc tratative cu Germane şi senatul vest-berli-
R.P.D. Coreeană, va conta „tară doar şi poate la meni, remarcă ziarul ,,La Pren- W. Ulbricht a arătat că pro
micşorarea continuă a încordării privire la efectivul, armamentul nez să aibă Ioc tratative cu pri- HELSINKI 21 (Agerpres). —
Japonia, R. Cehoslovacă internaţionale, Ia menţinerea pă-
cii în întreaga lume. Poporul sa“' Hruşciov a sosit în S.ţJ.A. punerea guvernului sovietic cu şi amplasarea forţelor armate. vire Ia normalizarea relaţiilor. Ziarul „Kansan Uutiset“ anun
MOSCOVA 21 (Agerpres). — chinez salută acest schimb de nu ca un cuceritor, ci ca un sol privire ia dezarmarea totală în
TASS anunţă: Ziarele care apar vizite, considerîndu-l ca o victo- al păcii. La cea mai mirjuţioa- trei etape a tuturor statelor, este 4. Reprezentanţii ceior două înţelegem prea bine, a spus ţă că la 19 septembrie a început
la Moscova continuă să publice rie asupra adepţilor „războiului să analiză a cuvîntării rostite r o propunere realistă. Pentru
declaraţii ale unor personalităţi rece“ şi asupra anumitor perso- state germane depun eforturi co- el, că problema Berlinului oc- la Helsinki plenara C.C. al
de peste hotare în legătură cu nalităţi americane care se opun
vizita lui N. S. Hruşciov în slăbirii încordării internaţionale, mune pentru retragerea treptată cidental nu poate ti rezolvată Partidului Comunist din Fin
S.U.A.
Sîntem de părere că aceasta de el la Washington nu s-ar putea Germania ea înseamnă că cele a forţelor militare străine şi pen- dintr-o dată. De aceea am fi landa. După raportul lui Iuntti-
V. MELTTI, guvernatorul pro găsi nici o expresie ameninţă- două state germane vor trebui
vinciei finlandeze N yland: tru licihidarea bazelor militare bucuroşi dacă între N. S. Hruş- la, secretar al C.C. al P.C. din
toare. In aceste cuvîntări se pot să ajungă la o înţelegere în le străine. ciov şi preşedintele Eisenhower Finlanda, cu privire la situaţia
găsi numai cuvinte despre pace, gătură cu efectivul forţelor ar 5. Trebuie să se creeze un co- s-ar realiza un acord cu privire internaţională şi internă şi sar
îndemnuri la prietenie şl armo- mate, amplasarea şi înarmarea mitet pentru întreaga Germanie la o rezolvare provizorie a pro- cinile P.C. din Finlanda, au în
nie. Ziarul „Excelsior“ scrie că lor. bazat pe principiul parităţii şi biemei Berlinului occidental. ceput dezbaterile. . .
însuşi faptul că N. Ş. Hruşciov Este cît se poate de clar, a 'de
Principalul este să se stabileas este o victorie a principiului a V' ZI^ ®asa Aibă înseamnă o clarat W. Ulbricht, că pentru „Să se interzică bomba eu hidrogen!18
că o înţelegere reciprocă între esent,i.al, al, pr ol..i.t.ici.i. ext,erne p\ e vciucntooraişet,eraeaUniud,neii căS.,torveietiSccet,a, t,erle.e- destinderea încordării în Ger
cele două mari puteri. Popoa care o promovează toate ţările Unite a puterii ei politice, ştiin- mania sînt necesare tratative în
rele mici nu au decît de cîşti- socialiste împreună şi fiecare în tre reprezentanţii celor două gu
gat în urma acestui fapt pen parte. Acest principiu constă în
tru că contradicţiile dintre ma tifice şi militare. verne germane. LONDRA 21 (Agerpres). -— atenţie discursul rostit de lor
rile puteri au complicat totdea aceea că ţările cu orînduiri so „Să se interzică bomba cu hi dul Bertrand Russel. Arătînd că
una viaţa ţărilor mici. ciale şi politice diferite pol şi __ ______ _______ ¦ drogen“, „Nici un vot în alegeri M area demonstraţie explozia întîmpiătoare a une
partizanilor înarmărilor nuclea bombe nucleare ar aduce ome
Scriitorul coreean LI GI EN : trebuie să coexiste în pace. Cu Gaitskelî a cerut guvernului englez să accepte re“ — sub aceste lozinci s-a de duminică a londonezilor nirii suferinţe şi pierderi inca!
Război sau coexistenţă paşni propunerea cu privire la dezarmarea desfăşurat Ia 20 septembrie ma culabile, Russel a declarat
că ? La această întrebare care cît devin mai prieteneşti aceste generală şl îotală rea demonstraţie a londonezilor cleară“, încheiată Ia 19 sep „Sînt necesare acţiuni hotărîte
frămîntă întreaga omenire nu care au participat la „Săptămî- tembrie. Scopul evident trebuie să fie in
există decît un singur răspuns: relaţii, cu atît va ti mai bine LONDRA 21 (Agerpres). — „La urma urmei, a spus Gait- na luptei pentru dezarmarea nu- terzicerea totală a armei nude
coexistenţă paşnică. Poporul co TASS anunţă: Intr-un discurs skell, noi am dori cu toţii ca Cu acest prilej a luat cuvîn are. Acest lucru este d a r oricu
reean a trecut printr-un război pentru popoarele tuturor ţări rostit în seara zilei de 19 sep întregul armament să fie ©re- BERLIN — După cum trans tul Ernst Roberts, secretar ge şi totuşi conferinţele asupra de
de trei ani. Bl preţuieşte în mod tembrie la postul de radio Lon dat pentru a fi distrus“. Gait- mite agenţia ADN, la Augsburg neral adjunct al Uniunii sindi zarmării nu au făcut nici cel
deosebit pacea şi de aceea sa lor". dra, liderul partidului laburist skell a declarat că după păre în timpul unei serbări populare, catului constructorilor de ma mai mic pas în această direcţie.
lută cu căldură schimbul de vi Gaitskelî a cerut guvernului en rea lui este necesar să se ajun nişte soldaţi americani au pro şini. Preşedintele Consiliului de Propunerea prezentată de Hruş
zite dintre N. S. Hruşciov şi D. Declaraţia conducerii glez „să accepte în principiu^ gă la un „acord general“ in a- vocat o încăierare cu cîţiva lo Miniştri al U.R.S.S., a arătat ef, ciov în Organizaţia Naţiunilor
Partidului Comunist propunerea cu privire Ia dezar ceastă problemă fa conferinţa calnici. La Verberg (regiunea a propus un plan de dezarmare Unite ca guvernele să-şi des
Eisenhower. marea generală şi totală expusă şefilor de guverne, după care Bruckenau) 8 soldaţi americani totală şi generală în 4 ani. Cu fiinţeze forţele armate lăsînd nu
K. TOZABURO, reprezentant Italian subcomitetul comisiei O. N. U. în stare de ebrietate au devas toţii năzuim spre acest lucru mai contingente de poliţie în
de preşedintele Consiliului de pentru dezarmare ar trebui să tat un restaurant. Ei au sjpart Să sprijinim deci această ideie. zestrate qli armament uşor pen
al asociaţiei cooperatiste din ROMA 21 (Agerpres). —- La perfecteze toate amănuntele. ferestrele şi uşile şi au rănit 4 tru menţinerea ordinei, a elec
Japonia: Noi japonezii care am 19 septembrie conducerea Parti Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruş „Nu este nimic mai rău, a «pus germani. Cinci soldaţi ameri Despre noua propunere a gu trizat întreaga lume. Această
suportat ororile bombardarpen- dului Comunist Italian a dat pu el, decît să respingi acesţe pro cani au bătut la trier un ger vernului sovietic a vorbit şi ca propunere corespunde speranţe
tului atomic înţelegem cît se blicităţii ta Roma o declaraţie în ciov, în cuvîntarea rostită la 18 puneri ca propagandă“. man invalid. nonicul L. John CoHiins, preşe lor oricărui partizan aJ păcii“.
poate de bine ce calamităţi şi care se spune: „Intîlnirile con dintele „Mişcării pentru dezar Russel a cerut ca diplomaţii oc
ducătorului guvernului sovietic septembrie în Adunarea Gene REYKJAVIK — Ministrul A- marea nucleară“. cidentali să studieze în amănun
cu conducătorii Statelor Unite facerilor Externe al Islandei a ţime propunerea şefului guver
rală a O.N.U. In cuvîntarea sa, Collins a
ironizat poziţia acelor diplomaţi nului U.R.S.S. „Să ieşim din
va M M ţ i m : p r i m u l O M I IN L U N A , occidentali care au declarat că
ULTIMUL SO LD A T PE PAMINT planul sovietic de dezarmare ar umbra fricii şi să trăim în lu
îi „propagandă“. Eli s-a pro
nunţat pentru schimbarea ime mea nădejdilor realizabile şi a
In această toamnă ne-a fost dat să urci pe drumul stelelor primul cele mai paşnice ocupaţii ale omu- torului şt al comunismului, şi cind dat publicităţii un comunicai cu diată a întregii orientări a di fericirii întregii omeniri“, a spus
lu i! privire la rezultatele tratativelor plomaţiei occidentale. N. S. el.
nouă, generaţiilor mult încercate ale emisar al pâmlniului / conteinerul celei de-a doua rachete dintre guvernele îslandei şi Hruşciov, a arătat el, a prezen
Noi sintern generaţiile de foc a>le S.U.A. în legătură cu insultarea tat o propunere admirabilă... Ar După încheierea mitingului,
secolului XX să trăim zile care cu Omenirea se află in faţa acestei sovietice e în idilă cu Luna, bătăile unor funcţionari superiori islan Ii o nebunie ca noi sa nu-f acor participanţii au trecut pe stră
clţiva ani In urmă ni s-ar fi părui perspective de-a dreptul miraculoase secolului XX, sîntem contemporanii dezi de Ia baza militară a JUA dăm toată seriozitatea. zile Londrei, scadînd lozinca
marii Revoluţii din Octombrie, care turnului Spaski răsună cu un vuiet de la Keflavik, de către militari „Să se interzică bomba cu hi
am văzul legănindu-se pe apele Na Asistenta a ascultat cu multă drogen !“.
de domeniul celei mai straşnice uto intr-un moment cînd geniul uman a vei, fafă-n faţă, predindu-şi parcă şi ecou adine, nepieritor, peste glob . t-
ştafeta strălucirii progresului, unu! Val de greve în Argentina
pii. creat asemenea îngrozitoare unelte altuia, vasul „Aurora“ şi spărgătorul şi peste univers, anunţind spaţiul şi americani. In comunicat se spu
de gheaţă atomic ,,Lenta“. Fără a- ne că la cererea guvernului is- BUENOS AIRES 21 (Ager Membrii corpului diplomatic
Probabil, nici pină acum mulţi de ducere a măcelului, cum ar fi ar ceastă revoluţie n-am cunoaşte in a- timpul fără sfirşit de vremurile noi iandez, generalul Gilbert Pri- pres). — TASS anunţă : Ga ur din provincia Tuouman sînt în
ceste zile de începui de toamnă nici chard, comandantul forţelor ar- mare a grevei generale decla grevă de aproximativ două săp
dintre pămlnteni rut şi-au elucidat mele nucleare şi rachetele hahslicc zbor în Lună şi nici perspectiva des- care răsar pentru umaniţale. i mate de Ia această bază a fost rate la 18 septembrie de sindi tămîni. Autorităţile au declarat
fiinţării statelor majore. înlocuit din postul său. catul feroviarilor şi sindicatul greva ilegală şi au adoptat o
întrebarea: oare ce să fie mai fan intercontinentale. Te salutăm cumpănă a secolului mecanicilor de la căile ferate din serie de măsuri represive împo
Ţinem minte, şi nu sini mulţi ani, MONTEVIDEO — Editura Argentina, transportul feroviar a triva participanţilor. Zilele a
tastic, perspectiva zborului primului Npi sinlem generaţiile de foc ale cind in cea mai . neagră ile.ga..l.itate, XX care ne arăţi din inima lumii braziliană „Vitoria Limitada*7 a fost paralizat în întreaga ţară. cestea a avut loc o grevă gene
in beciuri şi poduri, comuniştii as tipărit într-un mare tiraj în lim rală a muncitorilor şi funcţio
pămintean în Lună, ori demobilizarea secoMuj XX care ne-am bătut in două cultau la radio, glasul Moscovei, in- care merge înainte, Moscova, o cale ba portugheză, broşura cu ra De aproximativ 4 săptămîni narilor municipali din Cordova
corcind să culeagă in întunecimea portul lui N. S. Hruşciov pre continuă greva generală a celor
ultimului soldat pe globul terestru ? războaie mondiale, care ani cunos tocurilor ascunse, razele de soare din nouă pe care să pornească mult in- zentat Ia cel de-a'l XXI-Iea Con 300.000 de metalurgişti argen Potrivit datelor oficiale pu
Sîntem pur şi simplu uluiţi şi a- cut Hiroşima şi Auschvmtz-ul, care vorbele crainicului, care anunţa fie gres al P.C.U.S. „Cu privire Ia tinieni. Greva generală a celor blicate de poliţia federală, nu
am lăsat pe câmpiile Europei, pe victoria epocală a Stalingradului, fie cereala omenire! cifrele de control ale dezvoltării 180.000 de la întreprinderile tex mai în cursul lunii august ar
meţiţi de perspectivele unice în ana stepele Asiei si pustiurile Africii, cel eliberarea cuiârui oraş. In aparat se Noi sinlem generaţiile de foc ale economiei naţionale a U.R.S.S. tile din ţară a durat 4 zile. A- avut loc 65 de greve la care
lele istoriei cu care-şi prezintă rodul mai mare număr d,e oameni muşci.na. auzeatl bătăile turnului Spaski, mă- pe anii 1959-1965“. ceastă grevă a luat sfîrşit la au luat parte aproximativ un
această toamnă din cumpăna veacu pămîntul in agonie. secolului XX, care au fost muşcate 18 septembrie, dar întrucât par
surindgrav scurgerea vremii, bătăile de lipsuri şi greutăţi. Noi sîntem TEHERAN — La Teheran a ticipanţii la grevă nu au ob milion de oameni.
lui XX. D estul! Ne ajunge t Niciodată nu i M UmiL sosit o misiune militară_â SUA ţinut satisfacerea revendicărilor
Noi sîntem generaţiile de foc ale ni s-a părui mai aproape ziua cind generaţiile de foc ale secolului XX pentru a duce tratative în pro cu privire Ia majorarea salarii Extinderea mişcării greviste se
nu vor mai exista state majore, mi In acest începui de toamnă, cînd bleme militare cu guvernul ira lor, ei au hotărît ca la 22 sep datoreşte scumpirii traiului şi
secolului XX, care a minţii cu sîn- nistere de război şi industrie de ar- [a New YorA. de la tribuna O.N.U. pe care ii vor preamări copiii, ne- nian. tembrie să declare din nou o pauperizării maselor muncitoa
gele nostru in două măceluri ţaţa mameni. Din lunurile şi tancurile e tovarăşul Nichita Sergheievici HruŞ‘ grevă generată pe termen neli re. Principala revendicare a
neagră a pământului. De cînd există cîqv a prezentat propunerile de de poţii şi urmaşii generaţiilor viitoare ATENA — La 19 septembrie greviştilor este majorarea sa
om pe pămînt, el s-a încăierai. Mai xislenie se pot face tractoare, care zarmâre totală a lumii, în numele în Grecia şi Turcia au început
inii/ cu pietre, apoi cu ciomege, su- guvernului sovietic, in numele omeni- milenare fiindcă am .icos din voca- mari manevre ale N.A.T.O., ta
aţe, Săbii, lănci, archebuze şi la urmă rii iubitoare de pace, in numele vii- care participă navete flotei a
biliarul tuturor limbilor rasei umane Vi-a americane, forţe terestre şi
maritime militare ale Greciei şi
cuvîntul „război" şi am reuşit să
trimitem in veacul nostru primii soli
ai globului pămintesc in universul
ru arme automate, tancuri, tunuri şi să irai ă brazde adUlci in lunSul ?l'n fără sfirşit. '
avioane cu reacţie. laiul pdminiului greu încercai al glo- Te salutăm greu încercatul nostru
Pentru prima oară in istoria ha- bului nostru. Din aripile uşoare de secol a! XX-lea, secol al progresului,
gică a existenţei umane pe pămînt. aluminiu ale avioanelor de hambar- a! lumii noi, al lumii comuniste, ca
dement cu reacţie se pot face şi o-
ne aflăm in perspectiva de a nu mai biecie de uz casnic. re vei urca in Lună primai om, şi
avea războinici.
Te salutăm cumpăna secolului XX vei face ca ultimul soldai- de pe pă-
Te salutăm cumpănă a secolului care vrei să faci din Uneltele de
XX, care vrei să desfinfezi ocupaţia om-ucidere in mbsă, unelte pentru mint să-şi predea mundirul şi arma
militară ca ocupaţie umană şi vrei
la magazie,
GH. CRISTIAN
Turciei. mitat. lariilor.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188|I89| 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mal" — Deva
