Page 78 - 1959-09

Fag. BküM Ü h !SUCTAÉYSIVtDWt Nf. 1477

G U V I N T U L ! ANGAJAMENTUL LUAT VA FI ÎNDEPLINIT

M IN E R IL O R D IN L O N E A

Ne vom strădui să fim Cu ocazia dezbaterii documentelor plenarei OólecTiüul exploatării miniere Lonea — 'deţi­ Cuvîntul dat va fi

mereu în frunte G.O. al P.M.R. din 13— 14 iulie 1959, oamenii nătorul drapelului de colectiv fruntaş pe ra* respectat întocmai
muncii din regiunea noastră, răspunzînd noilor mură — a chemat recent la întrecere cotedi*
măsuri luate de partid şi guvern tn vederea cele celorlalte mine 'din Valea Iiulut, în vederea

iiî'p § 6 ’dm ei- ?• A Factorul Hotă* ridicării nivelului de trai al poporului munci­ îndeplinirii cu succes a angajamentului pe com­ Sectorul nos­ In mină există

le opt luni Care Ing. IOAN FOCŞA rîtor în dobîndi- tor, şi-au sporit angajamentele tn întrecerea binat, propunin'du-şi, printre altele, să dea peste tru este unul din ADALBERT UPSANSCH1 un număr des­
socialistă, obligîndu-se să realizeze pînă la sflr- planul anual 30.000 tone de cărbune, să ridice
âu trecut de lă şeful sectorului V reia succeselor şitut anului, economii la preţul de cost de productivitatea muncii la 1,050 tone pe post şl cele mai mari miner sectorul IV. tul de mare de
133 milioane lei. să realizeze economii în valoare de 2.000.000
-începutul .affuluî, - noastre l-a Con* sectoare ale ex- cratere scoase

în sectorul rtbstfU S-a realizat stituit munca desfăşurată de or* ploatării miniere Lonea’. De ac- din funcţiune. Ele au nevoie

lozinca: „Toate brigăzile cu gânizaţia de partid, influenţa şi tivitătea lui depinde în mare mă-- doar de mici reparaţii pentru a

planul îndeplinit l“L Luna aceas­ rolul ef condilcăior care se sim­ în angajamentele oamenilor muncii 'din re­ lei. sură îndeplinirea planului pe putea fi refolosite.

ta va fi încheiată de asemenea, te puternic în activitatea colec­ giunea noastră, un loc de frunte îl ocupă an­ Gare esté preocuparea colectivului acestei rríiné mină. Gînd el rămirte sub plân, Economii serioase se pot face
lucrul acesta se resimte asupra
•de către toate brigăzile cu sar­ tivului. gajamentul minerilor din Valea Jiului. Ei şi-au fruntaşe perdru îndeplinirea angajamentului întregii exploatări. Noi comuniş­ la consumul de material lemnos
cinile' de plan îndeplinite. propus să pună în acest ăn la 'dispoziţia eco­ luat ? tii din sector sîntem conştienţi prin răpirea unei cantităţi mai
In adunările generale ale or­ nomiei naţionale 130.000 tone de cărbune peste de marea răspundere ce ne re­ fflâ-ri de lemn înainte de prăbu­
Realizarea şi îndeplinirea pla­ ganizaţiei de bază s-a analizat plan, să ridice productivitatea muncii în medie In pagina 'de faţă, publicăm cuvintul unor mi4 vine şi de aceea depunem toate şirea abatajelor exploatate, Bri­
nului de către toate brigăzile a- în mai multe fîndUft felul în ta ­ neri, tehnicieni şi ingineri de la mina Lonea — gada noastră, spre exemplu, e-
proâpe lună de lună, ne-â per­ re se aplică măsurile tehniCo-
eforturile pentru mobilizarea co­
mis să dăm în lunile Îanuafie-^- crganizatorlce luate în vederea pe bazin la o tonă ide cărbune pe post şi să în Care se oglindeşte frămîntarea întregului co­ lectivului lă îndeplinirea nu nu­ conomiseşte la fiecare prăbuşire
âugust aproape 12.500 tone de îndeplinirii sarcinilor de pian. reducă preţul de cost planificat eu cel puţin 20 mai a sarcinilor de plan, ci şi ă circă 20 bucăţi de lemn de 4
cărbune şi să aducem un aport problema creşterii productivită­ milioane lei. lectiv şi voinţa lui de a-şi respecta întocmai óüa angajamentelor luate în întrece­ metri. Din păcate lucrul acesta
însemnat la Creşterea' producti­ ţii muncii, a luptei pentru eco­ rea socialistă, nu-1 fac toate brigăzile. Econo­
vităţii şi reducerea preţului de nomii, ă sprijinirii brigăzilor vînţul dat în faţa partidului. miile de lemn nu sînt stimulate
Cost pe. exploatare. de mineri de către ingineri şi In ultima Vreme, sectorul a nÎ6î măcar prin popularizarea
tehnicieni. De fiecare dată, du­ ??Z* »'' trecut printr-o serie de greutăţi. Celor care Ie fac în faţa celor­
Gum am reuşit sa obţinem ă- pă astfel de analize făcute de 0 parte dintre acestea se dato- lalte brigăzi.
Avem m ari rezerve interne
Ceste rezultate ? organizaţia' de bază, conducerea râsC urtor cauze din afară. Sînt îfi CUrsul lunii trecute, mi Ca

âub îndrumarea organizaţiei sectorului, întregul Colectiv, au Muncitorii, tehnicienii şi in­ bunătăţirea granulaţiei se expe­ însă Unele determinate de exis­ noastră a fost penalizată cu a-
tenţa anumitor lipsuri ce se ma­
de partid din sector, am căutat, simţit un ajutor preţios prin ginerii de la exploatarea minie­ lng. GHEÔRGHE FÉ1ER rimentează, în vederea extinde­ nifestă în activitatea colectivu­ proape 160.000 iei pentru calita­
în primul rînd, să asigurăm hotărlrile şi măsurile juste lua­ ră Lonea, luorîiid cu însuflefire rii, burarea cu nisip a găurilor lui. tea necorespunzătoare a cărbu­
muncitorilor condiţii de lucru te, prin activitatea vie 'desfăşu­ pentru traducerea în viaţă a sar­ şeful exploatării de mină, iar Un coleotiv de teh­ nelui trimis preparaţiei. Această
•cît mai bune* aceasta printf-6 rată de comunişti în mijlocul Co­ cinilor trasate de conferinţele re­ nicieni şi ingineri lucrează Ia urt De exemplu, în prima jumă­ penalizare se putea evita dacă
bună întreţinere ă cailor de tran­ lectivului şl prin exemplul lof gională şi raională de partid, âu tone de eărbune. In tuni!le vi­ studiu privind plasarea mai ju­ tate a acestei luni, sectorul nos­ s-ar fi acordat mai multă aten­
sport şi aefâj. In aî doilea rînd, mobilizator în producţie. reuşit să depăşească în perioa­ itoare însă, c-a urmare a fere- dicioasă a găurilor. tru a îndeplinit planul de pro­ ţie calităţii cărbunelui. Unele
am reglementat, ohiar.de la în­ da ianuarie — iulie â.e., sarci­ ării unor abataje de rezervă în ducţie în numai cinci zile iar
ceputul -anului, problema profi- Dezbătînd documentele recen­ nile de plan eu aproape 14.000 zonele care sînt acum -în avan­ Rezerve importante de micşo­ în rest a rămas sub plan, avînd brigăzi neglijează alegerea şis­
¦lelor abatajelor şi — în sfîrşit tei plenare a G.G. al P.M.R., co­ tone de cărbune, să ridice pro­ sare, vom putea depăşi planul rare a cheltuielilor de producţie ta 16 septembrie un minus de tului din cărbune, iar tehnicie­
lectivul sectorului nostru s-a an­ ductivitatea muncii la peste cu 4.000---5.000 tone de cărbune există şi în ce priveşte amortis­ 400 tone de cărbune. Aceasta se nii, îndeosebi maiştrii, manifes-
în al treilea rînd, am acordat gajat să dea peste plan pînă la 0,900 tone de cărbune pe post pe seama creşterii productivităţii mentele. datoreşte faptului că două aba-
0 deosebită atenţie omogenizării sfîrşitul anului 4.000 tone de şi să realizeze 911.000 Iei ©bo­ munoii. tă lipsa de exigenţă faţă de ca-
brigăzilor. nomii la preţul de cost. Mina noastră plăteşte lunar taje — nr. 402 şi 405 — se â- litatea producţiei date de aceste
cărbune (din care 1.200 tone au Gu sprijinul colectivului s-au — datorită lipsei de preocupare brigăzi. Sînt convins că intere­
Am enumerat fugitiv c-îţiva Avînd la bază aceste realizări, luat şi se vor lua în continuare Gare a existat pînă acum,-— cir­ flâu în curăţire pe culcuş, ori la
factori importanţi, de ordin teh­ şi fost extrase) şi să realizeze în urma dezbaterii documentelor noi măsuri menite să ducă la ca 330.000 lei lunar amortismen­ sul minerilor pentru îmbunătăţi­
nic şi organizatoric, care ne-au plenarei ®.@. al R.M.R. din obţinerea unor randamente mai te pentru unele mijloace de bază Curăţire şi mai ales CÎnd aceasta rea calităţii cărbunelui ar creşte
permis să îndeplinim planul în economii la preţul .de cost de cel 13-14 iulie a.o., colectivul minei mari. La mina Gimpă II, s-a şi care au ieşit din uz de ani de daca în rîndul lor s-ar duce mai
'mod ritmic chiar de la începu­ puţin 200.000 lei/ Preocuparea nbăstre şi-a sporit simţitor — pus deja în funcţionare noul cir­ zile dar care n-aU fost casate se face pe un culcuş cu multe multa muncă de lămurire în di­
tul anitlui şi să obţinem succese pentru a treia oară în acest an cuit automat prin care se vor încă. Se mai plătesc amortis­ recţia aceasta. Munca aceasta
întregului colectiv este îndrepta­ reduce 20 de posturi zilnic. Ur­ mente şi pentru o serie de uti­ ne-regularităţi se dă mai mull este însă slabă. Chiar şi un mij-
tă acum spre realizarea acestor •^angajamentele in întrecerea mează, de asemenea’, să se pună loc de agitaţie atît de important
socialistă. 30.000 tone de cărbu­ în funcţionare şi circuitul auto­ laje care stau neîolosite prin â- şist decît cărbune (în cazul nos*
Cbiective; atenţia deosebită dîn- tru producţia sectorului a fost
du-se aplicării măsurilor .menite bataje sau galerii. Pentru iden­
trasă înapoi atît din punct de

vedefe cantitativ cît şi calitativ),

Care să ne situeze pe locul frun­ să ducă la creşterea productivi* ne peste planul anual, o produc­ mat de la mina Gimpa I. tificarea utilajelor şi materiale­ Dacă conducerea sectorului cum este staţia de radioamplifi­
taş în întrecerea pe exploatare. tăţii şi realizarea de economii. tivitate de 1,050 tone pe post şi lor care nu sînt folosite s-au
2 milioane lei economii fa pre­ Sînt în cürs de aplicare impor­ format brigăzi’ care urmează să s-ar fi preocupat într-o măsură care de la mina Jieţ nu este fo­
tante măsuri privind extinderea centreze lucrările miniere.
ţul de cost — iată ce ne-arri mecanizării transportului în sec­ mai mare de' eşalonarea întări­ losit pentru mobilizarea colec­
torul IV de la mina Jieţ, unde S-au luat măsuri pentru folo­
Nu ne dăm propus noi să realizăm ca răs­ s-au şi introdus două locomoti­ sirea mai raţională a compre- rii abatajelor din producţie, or- tivului la îmbunătăţirea câiităţii
puns lâ măsurile Mate ele par* ve electrice, şi alte măsuri câre, âoarelor, care Vâ duce la scăde­
împreună ou cele amintite, ne rea consumului de energie elec­ ganizînd fronturi de lucru de cărbunelui şi la îndeplinirea ce­
vor permite să realizăm incepînd trică',' pentru'economisirea mate­
tid privind majorarea salariilor din luna octombrie urt rari da-, rialelor — îndeosebi a materia­ rezervă, rămînerea în urmă ar fi lorlalte angajamente.
ment de 1,050 tone pe, post. a-, lului lemnos -* şi pentru ex­
in greu şi pensiilor, reducerea impoz'ite- dică randamentul pe care ni ploatarea mai raţională a trans­ putut fi evitată şî angajamente­ Am vorbit pînă acum maî
•ior pe salarii şi scăderea preţu­ portului de călători pe calea fe­
l-am propus să-l atingem pînă rată industrială. Menţionez că le ăf fi fost îndeplinite. mult despre lipsuri. Fireşte nu
rilor lâ © serie de fhârîuri. la mina noastră se va experi­
l-a sfîrşitul afiUÎUÎ. menta armarea metalică a aba­ Vreau să arăt că în activita’- . lipsurile caracterizează în pri­
rAtu~m, la cîte- nizatiei de ba- Tn 'Iurtă' 'tffectltâ :şi îi?" prffria tajelor cameră, care sînt. mari
GoleotiVul nostru esté adîno consumatoare de lemn de mină. tea tehnică a conducerii secto­ mul rîn'd activitatea colectivului
va săptăm im du-ma.situ ^ seCretaru, organizaiiei eăs brigada con- jumătate a acestei luni,' -colecti­
‘râmîntat de realizarea celor 2 Principala cale de reducere a rului au existat ş! alte lipsuri. nostru. Am vorbit despre ele
pă ce colectivul de bază din sectoriiI lt dusă de minerul vul nostru nu a reuşit să obţină preţului de cost rămîne însă
rezultatele pe care şi le-a pro* milioane lei economii lă preţul Nu mai departe, brigada mea, pentru că cei chemaţi să le lichi­
minei noastre a —— Trăiăn Molnăr, pus. Este adevărat câ planul de
de cost. în această direcţie noi care lucrează în prezent la pre­ deze nu sînt âdîno preocupaţi
chemat la întrecere celelalte membru de partid — brigadă producţie pe Itina august â fost
colective miniere din Valea Jiu­ care a muncii foarte bine lă ă- depăşit la aprOâpfc 1.000 torte de fié-am îndreptat atenţia bunind gătirea unul nou abataj, a întî-r- de a le cunoaşte pentru a le pu­

lui pentru îndeplinirea sarcini­ batajul 702 şi care nici odată cărbune şi s-a realizat şi © creş­ acCerttul pe îmbunătăţirea cali­ ziat cu lucrările de pregătire 3 tea învinge mai uşor. Şi — sub­

lor ce ne revin nouă minerilor n-a rămas sub plan, a fosl tran­ tere a productivităţii muncii. In tăţii cărbunelui, reducerea chel­ zile din cauza direcţiei greşite liniez — întregul colectiv al
din documentele plenarei C.C. sferată ta abatajul 701, unde privinţa preţului de cost însă
al P.M.R. din 13— 14 iulie a.c-., s-au ivit greutăţi mari. De ase­ noi âm dat înapoi faţă de reali­ tuielilor, amortismentele, micşo­ indiGate de topogrâful sectoru­ sectorului nostru, în frunte cu
sectorul nostru se află într-o si­ menea, organizaţia de bază d zările anterioare din cauză Unof
greutăţi obiective, precum şi a lui. Dacă abatajul ar fi intrat Ia comuniştii, este hotărît să în­

timp în funcţionare, brigada vingă aceste greutăţi, pentru a'

tuaţie care ne-ăr îndreptăţi, poa­ mobilizai comuniştii, şl prin ei unor lipsuri ale noastre de ordin noastră ar fi dat în plus cel pu­ îndeplini întocmai angajamente­

te, să fim descurajaţi. Se ştie pe toţi ceilalţi mineri din aba­ tehnic şi organizatoric. In unele rarea consumului specific la creşterea productivităţii muncii ţin 350 — 400 tone de cărbune, le luate în întrecere.
zile din această perioada p.fepâ* adică ar fi scos minusul secto­ Brigada mea a hotăfît s-ă con­
că noi lucrăm la redeschiderea tajul din blocul IX al stratului raţia Pctrila nu fle-â putut pre­ materiale şi energie. şi depăşirea planului de produc­ rului. tribuie Ia angajamentul luat de
unor porţiuni de strate de căr­ III, să lupte pentru învingerea lucra producţia di& cauza lipse) In privinţa calităţii cărbunelui ţie. colectivul exploatării, dînd pes­
bune închise cu ciţiva zeci de greutăţilor şi pentru o cît mai de vagoane sl am fost nevoiţi Am dat numai două exemple te plan pînă la sfîrşitul anului
ani în urniă de către capitalişti. rapidă nivelare a abatajelor. Fe­ să descărcăm cărbunele oe vă* s-au luat măsuri pentru intensi­ Acţionîn’d cu hotărîre şi per­ din multele exemple de acest fel cel puţin 1.500 tone de cărbune.
Punerea in exploatare a acesto­ lul în care se achită de sarcini tră, pentru ea apoi sa-1 încărcăm ficarea controlului privind con­ severenţă, sub conducerea orga­ ce se pot da de la mina noastră Incepînd din săptămîna aceasla
ra este îngreunată de existenţa schimbul condus de candidatul dirt nou Şi deci să sufere calita­ ţinutul de şist din cărbunele ex­ nizaţiei de partid, pentru desco­ şi care arată ce posibilităţi mari
denivelărilor şi a lucrărilor ve­ de partid Anton Bălan şi cele­ tea şi s l cheltuim muncă ţl ml? tras, Acum conţinutul de şist se perirea şi folosirea noilor rezer­ avem de a spori producţia de cînd abatajul pe care îi des-
chi de pe acele timpuri, a căror lalte schimburi din brigadă con­ de lei în plus* controlează prin Sondaje făcute ve interne care le avem, vom cărbune şi de a ridica product!.- chidem va’ intra în plin — noi
poziţie nu este precizată pe hăr­ dusă de minerul Mihăi Dornes- la producţia dată de fiecare bri­ obţine un loc de cinste în între­ Vitatea muncii. Nu mai puţine vom lucra cu un randament de
ţile miniere. cu face cinste întregului colec­ <Su toate greutăţile întâmpina­ gadă. De asemenea, pentru im- cerea pe oare am iniţiat-o. posibilităţi avem de a reduce 10 tone de cărbune pe post,
tiv. • te. noi puteam te obţinem re­ preţul de cost, de a realiza eco­ străduindu-ne să ne achităm cu
Marea majoritate a abatajelor zultate economice cu mult ma( Cîteva din numeroasele nomii. cinste de angajamentul luat.
existente în sector sînt fie sub 'Avînd în sector astfel de oa­ bune. De exemplu, depăşirea. în

lucrări vechi, fie în porţiuni de meni nu ne îndoim că vom r.euşi luna august a cheltuielilor la .surse de economii ?

strat cu sărituri şi laminări. In să biruim greutăţile prin care materiale, amortismente şi ă Materialele publicate în pa­ temeinic de antrenarea muncito­
La indemina colectivului exploatării miniere Lonea, ca ¦ gina de faţă reflectă entuziasmul rilor vîrstnici şi a tineretului în
aceste condiţii nu se poate asi­ trecem în prezent, să recuperăm cheltuielilor de secţii nu este
gura nici măcar planul sectoru­ rămînerea în urmă, să îndepli­ justificată în întregime din cau­ \de altfel lo indemina tuturor minerilor din Valea Jiului, sta u( şi hotărîrea cu care colectivul întrecerea socialistă. Comitetul
inumeroase şi variate surse de reducere ă preţului de cost. Iată\ minei Lonea, în frunte cu oTga- de întreprindere şi comitetele de
lui, de cum angajamentele. nim angajamentul de a dă pes­ ze obiective.

Organizaţia de bază, cômu- te plan pînă la sfîrşitul anului Gonştient de răspunderea t* ' numai cîteva din sursele de economii pe care le indică planul( nizaţia de partid, îuptă pentru secţii sindicale trebuie să lichi­

niştil din sector nu S-ău dat Şi 1.006 tone de cărbune şi să fa- îi revine pentru îndeplinirea an \de măsuri elaborat de colectivul de muncitori, tehnicieni şi in- îndeplinirea angajamentelor mă­ deze cu slaba preocupare pentru

tîibi nu se vor da bătuţi în faţa cern o economie la preţul de cost gajamentelor luate, 'de obligaţia igineri de la mina Lonea : rite luate în întrecere. Mai mult ridicarea nivelului consfătuirilor

greutăţilor. La propunerea orga- de 100.000 lei. de onoare pe care o are ca ini­ .Creşterea productivităţii muncii în abataje cu numai 4 lat decît atît. Din cuvîntul mineri­ de producţie, pentru urmărirea

......... . ............. ------------------------------------- ţiator al întrecerii între exploa­ isută va asigura o economie de35—40.000 lei lunar ; lor, tehnicienilor şi inginerilor îndeplinirii propunerilor juste fă­

tările miniere, colectivul minei Depăşirea planului de producţie cu 4—5.000 tone lunar,\ de fa mina Lonea, pe care-1 pu­ cute de muncitori în cadrul a-

L'onea, la iniţiativa comitetului duce ia o scădere a cheltuielilor pentru amortismente de 135- blicăm în pagină, reiese cu pri­ cestor consfătuiri.
de partid, a trecut tn aceste zi­ '175.000 lei şi a cheltuielilor constante cu 27—34.000 leii sosinţă că angajamentele luate Este de datoria comitetului de
nu epuizează nici pe departe
le la analizarea temeinică a le- • O îmbunătăţire de numai 0,5 la sută a grănulaţiei căr-' posibilităţile existente şi că în partid al minei de a veghea ca
lului în care se desfăşoară în 1bunelul înseamnă o bonificare (deci economie), de 26.000 lei ( fiecare sector, în fiecare abataj, planurile de măsuri întocmite pe
fiecare sector angajamentele lu­ 1tunar 1 în fiecare loc de muncă există mină şi pe sectoare în urma
ate şi a felului în care sînt tra­ încă importante rezerve interne dezbaterii documentelor plenarei
duse în viaţă planurile de mă­ Aceeaşi economie se obţine lunar dacă se micşorează\ care aşteaptă să fie descoperite C.C. al P.M.R. să fie îndeplinite
suri întocmite ou ocazia dezba­ >cu 1 la sută umiditatea cărbunelui extras] şi puse în valoare. pas cu pas şi să fie îmbogăţite
terii documentelor plenarei din în continuare cu sprijinul masei
iulie a G.G. ai P.M.R. Pe baza • Raţionalizarea transporturilor la suprafaţă, prin trecereaj Ce trebuie făcut pentru aceas­ largi de muncitori spre a se a-
la transportul producţiei în două schimburi şi scoaterea din func­ ta ? sigura noi căi de creştere a pro­
acestei analize putem afirma cu ţie a 2 locomotive în schimbul de noapte, face posibilă econo* ductivităţii muncii şi de sporire
toată certitudinea că angajamen­ imisirea în fiecare lună (la energie şi posturi) a cel puţin ‘ Este necesar în primul rînd ca a economiilor la preţul de cost.
tele luate vor fi îndeplinite. Ana­ 11.000 lei; - ' ' - organizaţiile de bază în frunte
lizele făcute în cadrul recentelor cu comitetul de partid să desfă­ Aplicînd aceste măsuri, condu­
consfătuiri de producţie au ară­ • Oprirea cite o oră a trei compresoare la fiecare sfîrşit( şoare o mai ihtensă activitate cerea exploatării trebuie să asi­
,de schimb, aduce lunar 15.000 lei economii; politică şi organizatorică în rîn- gure minerilor condiţii optime
tat.că avem rezerve interne încă duil minerilor mobilizîndu-i la în­ de m uncă: aprovizionarea la
nefolosite şi că mari posibili­ 0 Dacă angajamentul cu privire la reducerea cu 2 ta sută( deplinirea şi depăşirea angaja­ timp cu vagonete şi materiale,
fa consumului de lemn va fi respectat, înseamnă că mina Loneat mentelor luate. asistenţă tehnică, funcţionarea
tăţi ne stau în faţă. va economisi tunar între 7— 8.000 lei ] perfectă a mecanismelor, găsi­
Sub conducerea organizaţiilor rea de procedee tehnice mai pro­
Incepînd din zilele acestea • In sfîrşit, automatizarea circuitelor de la suprafaţă ta mi-' de partid, organizaţiile sindicale ductive, -.f
vom intra cu lucrările -minier* mele Cimpa 1 şi II şi mecanizarea transportului în sectorul IV ,t şi U.T.M. să se preocupe mai
’aduc pînă la sfîrşitul anului economii de peste 60.000 lei.
în normal şi pînă Ia sfîrşitul
lunii' vom realiza o depăşire de

plan mai modestă, de circa 1.000