Page 81 - 1959-09
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI Vizita lui N. S. Hruşciov
în Statele Unite
DES MOINES 23 Trimisul spe nostru ştie să se poarte cu oas cum relatează presă, înaintea
cial Agerpres, G. Răduoanu, a- sosirii înaltului oaspete, avusese
nunţă: Marţi 22 septembrie N. S. peţii“. ŞJ loc chiar un concurs pentru cel
Hruşciov şi persoanele ce îl în mai bun mesaj de salut adre
Anul XÍ Nr. 1478 Joi 24 septembrie 1959 4 pagini 20 bani soţesc şi-au început vizita de Gu aceeaşi simpatie s-S-u pre sat lui N. S. Hruşciov, concurs
două zile în statul lowa, prin gătit să-l primească pe N. S. care a fost oîştigat de o gospo
Una din manie, A începui recoltatul cipala regiune agrară a S.U.A., Hruşciov şi locuitorii din Des dină din Des Moines, d-na Lon-
construcţii indus porumbului Moines, capitala staţuluT lowa'. ger, care cu mîndrie îşi înalţă
triale ce se va da care produce o zecime din în Oraş de 210.000 locuitori, a i că modesta pancartă scrisă în limba
în folosinţă anul treaga producţie de cereale şi â- rui nume se datoreşte unor emi ru s ă „ T o v a ră ş e Hruşciov, îm
acesta în regiunea niriiallieră a ţării. Aproape 97 la preună pentru pace în lume“.«
noastră, este şi laminorul de sută din suprafaţa statului lowa granţi^ francezi din secolul tre
650 mm. din Hunedoara. o reprezintă fermele agricole, cut, Des Moines, străbătut de In faţa, hotelului „Fort Des
care. îndeosebi în cultura po- rîul cu acellaşi nume, nu are în Moines“, N. S. Hruşciov a fost
Fotografia reprezintă un rumbului hibrid au înregistrat o făţişarea marilor oraşe pe care aşteptat de peste 10.000 de lo
aspect din hala laminorului înaltă productivitate, furnizând le-am vizitat pînă acum. Este cuitori ai oraşului care l-au o-
o cincime din necesităţile de un orăşel plăcut, liniştit, ferit vaţionat pe conducătorul sovie
Un nou succes de zgomotul marilor metropole,
al oleiariior cu case rustice şi viu colorate,
Colectivul de muncă 'de la O- porumb ale S.U.A. StatuT lowa aşezate în mijlocul unor pajişti tic.
ţelăria Martin nr. 1 a Combina
tului siderurgic din Hunedoara La G.A.C. din Rapoltu posedă un bogat şeptel de porci pline de verdeaţă. Avionul care In momentul în care N. S.-
a iniţiat acţiunea de reducere
a preţului de cost pe fiecare tonă Mare şi bovine, fiind după Texas cea a adus aci grupul de ziarişti, ca Hruşciov a cob'orît din automo
de metal şi întrecerea !pentru îm bil, în faţă hotelului au izbucnit
bunătăţirea indicilor de utilizare Colectiviştii din Rapoltu Mare au în- m ai,m are regiune furnizoare de şi în alte ocazii, a sosit cu câ aplauze care s-au prelungit mi
a agregatelor siderurgice. Des- sămlnţat în primăvara acestui an 230 carne a S.U.A. întreaga presă teva ore înaintea delegaţiei so nute în şir. El este rugat să
îăşurînd o muncă mai bine or ha. cu porumb. Porumbul cultivat a fo st americană continuă să acorde vietice. Pe străzi se văd nume se apropie de microfon. Ea în
ganizată, harnicii oţeluri au re dublu hibrid. Semănat la timp în teren bi un larg spaţiu atmosferei deo roşi cetăţeni care se îndreaptă trebarea unui corespondent dacă
uşit să obţină anul acesta re ne pregătit şi îngrăşat cu gunoi de grajd, sebit de prieteneşti oare a ca spre aeroportul unde va avea 'i-a plăcut primirea care i s-a
zultate deosebite. Numai în opt porumbul s-a dezvoltat bine şi a legat racterizat şederea iui N. S. loc sosirea. Unii dintre 'aceştia făcut în lowa, N. S. Hruşciov
luni şi jumătate ei au dat 20.000 rod bogat. In timpul vegetaţiei colecti Hruşciov în California şi admi poartă insignele comitetului _de răspunde că populaţia Iowei 1-ă
tone oţel Martin peste prevede viştii l-au prăşit de trei ori, astfel că rabila primire care i-a fost re organizare a primirii "şi spriji întâmpinat cu multă căldură. Iri
rile planului de producţie, reu lanul s-a menţinut curat de buruieni, zervată la San Francisco. N u -. nirii activităţii presei. „Pentru cadrul acestei „conferinţe de
şind să ajungă Ia nivelul anga ceea ce a permis plantelor de porumb meroşi cetăţeni din California statul lowa astăzi este o zi măre presă" improvizată, un alt zia
jamentului luat Ia începutul a- să crească viguroase. şi din alte state americane a- în istoria sa — scrie ziarul „Des rist îl întreabă dacă nu se sim
nului, care prevede îmbunătăţi dresează scrisori primarului Nor- Moines Register“, care îşi inti te obosit îri urma călătoriei sa-leV
rea indicelui de utilizare al cup In aceste zile, porumbul colectivişti ris Paul son din Los Angeles în tulează editorialul „Bun sosit în N. S. Hruşciov răspunde că nu
toarelor cu cel puţin 10 Ia sută. lor din Rapoltu Mare a ajuns în sta care protestează împotriva lipsei lowa, d-le Hruşciov“ şi în oare are dreptul să obosească. Tre
diu de maturitate cînd este numai bun de politeţe de care a dat acesta do se poate citi: „Sperăm ca di. buie folosit la maximum fiecare'
Iu cursul zilei de ieri — 23 de cules. In cursul zilei de 21 septem vadă şi se desolidarizează d eo a- Hruşciov şi d-na Hruşciova, moment al vieţii care şi aşa este
septembrie 1959 — oţelarii de ta brie, brigada l-a condusă de brigadie destul 'de scurtă pentru realiza
secţia amintită au raportat un rul Emllian Florea a început culesul titudine care urmăreşte practicile membrii familiei şi alţi oaspeţi rea Sarcinii pe care o ai. In fond
nou succes : îndeplinirea planu porumbului. De pe suprafaţa recoltată a treia parte din1 v-ia.ţă omul*
lui de producţie mărit, ne cel de circa 2 ha. «-au obţinut 6.000 kg. războiului rece. Intr-o scrisoare vor avea o şedere plăcută şi fo doarme şt trebuie să folseasca
de-al Ill-lea trimestru al anului porumb ştmleţi. După o evaluare nu cît mai bine celelalte doua
acesta. Dacă se apreciază după de mult făcută, producţia probabilă de semnată de dl. Evans din Whit- lositoare în acest stat. Premie treimi. întrebat ce l-a impresio
realizările obţinute de la înce porumb va atinge la gospodăria co nat mai mult în StateleUnite,-'
putul anului şi pînă în prezent, lectivă din Rapoltu Mare circa 3.000 tier —¦California, aceasta sorie: rul sovietic vine să vadă cu pro N. S. Hruşciov a răspuns: „Fap
înseamnă că oţelarii au un a- kg. boabe la hectar. tul că poporul american, ca şi
vans de peste 20 zile în ceea ce ÎNTRECEREA m in e r il o r „Sper că vei avea bunul simţ să prii săi ochi anumite aspecte poporul sovietic, doreşte pacea“.«'
priveşte îndeplinirea planului a- DIN VALEA JIULUI In aceste zile recoltarea porumbului
nual de producţie. Realizările a- se desfăşoară din plin, colectiviştii de încerci să înlături răul pe care l-ai din agricultura statului. Noi nu El ă arătat în continuare ca
mintite au îost posibile dajorită aici vrînd cu tot dinadinsul să se treoînd pe străzile oraşului ă
întrecerii socialiste care se des situeze fruntaşi în murtca de recoltare. făcut“. Asemenea scrisori au putem decît să aplaudării obiec văzut o pancartă pe care scria :
făşoară Ia oţelărie, precum şi „Nu sîntem totdeauna de acord
preocupării pentru îmbunătăţi La G.A.S. Gălan fost trimise şi dinafara S.U.A. tivul său de a ne egala sau de ou dv. dar vă salutăm“. Sînt
rea procesului tehnologic. De e- cuvinte foarte rezonabile, a spus
xemplu, s-au elaborai peste 550 Paralel cu însămînţatul orzului şl a ca, de pildă, din Toronto — 6a- a ne întrece în această nobilă N. S. Hruşciov. Putem să nu
şarje rapide, iar fiecare echipă altor munci ce se cer a fi executate fim de acord unul cu altul dar
şi-a depăşit planul cu peste 1.000 în toamnă, lucrătorii de Ia (i.A.S. Că ţiada şi Brisbane — Australia'. muncă 'de îmbunătăţire a ali S.U.A. şi U.R.S.S. trebuie sa
tone metal. Rezultate bune au lăii au început recoltatul porumbului. trăiască în pace şi prietenie.
obţinut eahipale prim-topitorilor Fruntaşi pe bazin Pînă în prezent s-a cules porumbul de Ele demonstrează atenţia, cu ca mentării oamenilor.-
Gheorghe Andruţ, Petru Forţiu, pe o suprafaţă de 40 ha. din cele 369 La întrebarea dacă întâlniri
Dumitru Şerban, Alexandru No- Desfăşurîrid larg întrecerea socialis- Lăudabile sînt realizările ambelor ha. cultivate. Porumbul cultivat este re urmăreşte opinia publică Intr-un asemenea fel de în care să aibă loc anual între
jogan şi alţii.'Intre schimburi, tă, minerii din Uricani au reuşit să nu sectoare. Sectorul I, de pildă, a dat hibridul dublu Warwik 303, In condi mondială călătoria lui Plruşciov trecere pentru condiţii m al bune conducătorii S.U.A. şi U.R.S.S.-
fruntaş este cel al maistrului aibă nici o brigadă care să nu-şi rea peste plan în perioada amintită 1.159 ţiile pedoclimatice ale gospodăriei de în S.U.A. şi speranţele pe care de viaţă,, oricare dintre noi poa ar putea contribui la cauza pă
Vaier Lăbunet. lizeze sarcinile de plan. -Acest lucru tone de cărbune în afara planului, iar stat din Călan, acest hibrid s-a dove şi le pune în reuşita ei deplină. te îi învingător“. cii, N. S. Hruşciov arată că
le-a permis ca în primele 21 de zile sectorul II, 828. Dintre brigăzi, s-au dit a fi precoce şi productiv. Produc întâlnirile şi convorbirile sînt
ale lunii septembrie să-şi depăşească evidenţiat în mod deosebit cele con ţia va atinge 4.000 kg. boabe la hec In paginile ziarelor america Primirea care i s-a făcut lui mult mai utile decît schimbul
planul de producţie pe exploatare cu duse de Miron Năsăleanu, Dumitru tar. de note care sînt uneori neplă
peste 2.300 tone de' cărbune cocsifica- Rusu, Viorel Neamţu şi Dumitru Vas- ne se publică acum cu regulari SL S. Hruşciov la Des Moines cute. Poate că trebuie să te în
bil. \ cul. In zilele' ce urmează, la recoltarea tâlneşti nu o'dată pe an, ci de
porumbului vor fi mobilizate toate for tate anchete în rîndul cititorilor a confirmat odată mai muilt sen două ori.
ţele gospodăriei astfel incit această
muncă să poată fi efectuată în epoca asupra perspectivelor "deschise timentele pline de cordialitate cu L'ă 'intrarea în Hotel, în care,
optimă. ca şi pe întregul parcurs, se
do schimbul de vizite Hruşciov-- care poporul american întâmpi afla un număr mare de cetă-
La G.A.C. Lăpuşnic
Eisenhower. In ziarul „San nă pe solul poporului sovietic.- (Contlnuare în pag. 4-a^
Fiind necesar a însămînţa în acest
an cu grîu o suprafaţă mare şi după Francisco Chroniole“ citim azi După evaluările oficiale, peste
părerea gospodinei Sarah Go 25.000 de oameni au ieşit pe
Sporind prodociivStatea muncii lan, din Redwood City că „ase străzi pentru a-1 saluta' pe şeful
menea vizite vor ajuta înţelege guvernului sovietic. Pe tot par
In abatajele minei Petrila se duce Duptînd pentru realizarea noului o- rii «reciproce“, iar BiH Scanlon- cursul pe care trecea N. S. Hruş
în prezent o mare bătălie pentru spo bieetiv ei au reuşit ca în perioada 1— dir Sahmateo spune că „este un ciov într-o maşină decapotabilă
rirea productivităţii muncii. Obiectivul 21 septembrie inclusiv, să-şi depă
de a realiza o productivitate de o tonă şească sarcinile de plan cu peste 1.900 pas hotărât într-o direcţie justă. miile de cetăţeni ai oraşului îl
pe' post, pe exploatare, a fost demult tone de cărbune. Ambele părţi s-au izolat prea aplaudau, îl aclamau, făceau
lăsat îri urmă. Acum minerii ţintesc
mult mai s u s : să ajungă pînă la . Fruntaşe în întrecerea socialistă des mult în trecut“. Editorul A. Mac semne cu mina’. Oa-menii stă
sfîrşitul anului la 6 productivitate de făşurată între sectoarele minei tn a-
1,1 tone pe post ceastă perioadă sînt sectoarele. II, III Gorkindale din San Francisco, teau masaţi pe trotuare, la fe
afirmă că „Hruşciov face o deo restrele caselor, în balcoane şi
şi IV. Ele au extras cele mai mari sebită impresie, ei îşi prezintă' chiar pe acoperişuri. Pe diferite
personalitatea aşa cum este. pancarte se puteau citi „Bun ve
cantităţi de cărbune peste plan. nit în statul nostru“, „Să trăim
Buna primire pe care i-am ară şi să muncim în pace“, „Vă sa
tat-o demonstrează că oraşul lutăm, Nikita Hruşciov,“. După
La cei care au îm brăfişal porumb, colectiviştii din satul Lăpuşnic •sisa s-
noua Iniţiativa au început în cursul zilei de astăzi re
coltatul porumbului. Soiul de porumb Veşti din oraşul Orăştie
Lăpuşneac, cultivat pe cea mai mare
Iniţiativa lui Nicoliae Miliţaxu a fost De remarcat că îri primele 21 de parte din suprafaţă şi hibridul dublu Pregăfesc deschiderea primul trimestru, orgănizînd cop şi reactivi, creîndu-se astfel
aplicată pentru prima dată în Valea zile ale lunii septembrie, harnicul co Wiscansin 270 s-au dovedit a fi pro lecţii pe următoarele cicluri:
Jiului de către minerii de la Aninoasa, lectiv al sectorului I a înregistrat o ductivi în condiţiile anului acesta. De Universităţii populare ştiinţe sociale', cultură genera un mic laborator pentru execu
acei care anul trecut au lansat va depăşire de peste 430 tone de căr pe suprafaţa de 106 ha. cultivate cu Dornici să acumuleze cît mai lă, ştiinţă şi tehnică.
loroasa iniţiativă „O tonă peste plan, bune. porumb, gospodăria colectivă din Lă- multe cunoştinţe., peste 150 de tarea analizelor urgente. Secţia
de fiecare om, îri fiecare zi“. Mai pre puşnic va obţine o producţie de 2.500- oameni ai muncii s-a-u înscris Cursurile, care vor avea Iog
cis, iniţiativa lui Nicolae Militam ra Nu se poate trece uşor cu vederea 2.700 kg. boabe Ia hectar. pînă în prezent la Universitatea la' şcoala medie „Aurel Vlaicu“, de boli contagioase din Orăş
fost îmbrăţişată luna trecută de colec nici peste realizările colectivului sec populară din oraşul Orăştie. se vor ţine odată pe săptămână,
tivul sectorului I. Acest lucru, a permis torului II al minei Aninoasa. In aceeaşi Este necesar de menţionat că paralel Colectivul de conducere al U- de către un cdeotiv de Confe tie dispune de un apa-ra-t Roen
să se facă un mare pas înainte pe perioadă el a extras în afara planu cu recoltatul ştiuleţilor de porumb, se niversităţii populare a întocmit renţiari, alcătuit din profesori,
drumul ridicării tuturor brigăzilor la lui mai mult de 160 tone de cărbune. taie cît mai de jos şi cocenii iar te deja programul cursurilor pe ingineri, medici, jurişti şi acti tgen. '
nivelul celor fruntaşe. renul se ară imediat în vederea însă- vişti de partid.
mînţării griului. Infrurmusefeasă străzile
oraşului
' Femeile din circumscripţia nr.-
26 a oraşului Orăştie (preşedin
Constituţia — legea fundam entală a ţarii Pentru sănăfafea celor tă tov. Eleonora Haneş) sînt
ce muncesc cunoscute în întregul oraş peni
tru grija ce o depun la păstra
In oraşul Orăştie, pe lingă rea curăţeniei şi la înfruiţMse-
spitalul unificat, funcţionează tare-a străzilor.
Ziua de 24 septembrie este prilej de sărbătoare pentru po Constituţia consfinţeşte cele mai largi drepturi, la care şi o secţie de boli contagioase, In cursul verii, femeile din a-
porul nostru. Se împlinesc 7 ani de cînd într-o atmosferă in trecut nici nu puteam visa. Astfel, prin Constituţie, oame deservită de un medic, trei su ceastă' circumscripţie au văruit
de mare entuziasm., Marea 'Adunare Naţională a votat legea rori şi două infermiere. In acest pomii, au curăţat rigolele şi au
supremă a ţării noastre — Constituţia Republicii Populare Ro- nilor muncii din patria noastră le este asigurat dreptul la mun an această secţie şi-a mărit ca sădit flori, iar acum, în Săptă-
mîne. că şi odihnă, egalitate In drepturi, indiferent de naţionalitate, pacitatea cu încă trei saloane, mîna Crucii roşii, ele şi-au
Constituţia Republicii Populare Romine este legea funda dreptul de a alege şi a fi ales, egalitatea în drepturi a femei a fost refăcută instalaţia electri propus să treacă la curăţirea
mentală a ţării. Ea reprezintă un bilanţ al cuceririlor poporu lor cu bărbaţii etc. Toate aceste drepturi sînt o realitate vie, că . şi s-a amenajait un frumos tuturor gospodăriilor din cir
lui nostru pe drumul construirii socialismului, o mărturie vie concretă a zilelor noastre care demonstrează profundul demo parc. Paralel cu acestea, sec cumscripţie.
a voinţei întregului popor de a merge înainte pe acest drum, cratism al orînduirii noastre de stat. ţia a fost dotată cu un micros
spre ţelul final — construirea comunismului. La reuşita acestor acţiuni, to
varăşele Szocs Cornelia, Victo
ria Todea, Elena Botinanţ, Ana
Popa şi altele au adus un aport
preţios.
ELENA IOAN
corespondentă
-O -
'Articolul 77 din Constitu ţia R.P.R. prevede că ¦„Cetăţe In Constituţia R.P.R. articolul 78 prevede că: „Cetăţenii In regimul burghezo-moşie resc poporul era lipsit de. drep- Un nou şantier
nilor Republicii Populare Romine, le este asigurat dreptul la Republicii Populare Romine au dreptul la odihnă". Acest drept tul la învăţătură. Astăzi insă, Constituţia ţării noastre prevede
muncă, adică dreptul de a că păta o muncă garantată şi plă este reglementat prin faptul că ziua de muncă este stabilită în articolul 80 că „Cetăţenii Republicii Populare Romine au de construcţii
tită potrivit cu cantitatea şi calitatea ei". Munca a devenit dreptul la învăţătură".
astfel o chestiune de onoare, de cinste, de eroism. Apreciind la 8 ore sau sub 8 ore, prin concedii anuale plătite, prin pu La începutul acestei săptămâni
munca fruntaşilor în producţie mulţi din ei au fost distinşi cu In regiunea noastră, faţă 'de anul 1948, funcţionează cu în oraşul Deva au început lu
„Medalia muncii" şi „Ordinul Muncii", nerea la dispoziţie a caselor de odihnă, sanatoriilor ele. 21 mai multe şcoli elementare şi cu 12 mai multe şcoli medii, crările pe un nou şantier de con
In care învaţă peste 21.000 co pii. Pentru copiii oamenilor strucţii de locuinţe. Este vorba
Numai In acest an 16.000 de oameni ai muncii din regiu muncii aparţmînd minorităţilor naţionale, in regiune funcţio- de şantierul din strada Mînăsti-
nea noastră, şi-au petrecut con cediile de odihnă in cele mai nează 40 şcoli cu peste 4.000 elevi. rii. Aici se vor construi de mun
diferite staţiuni balneo-climate rice. citorii, tehnicienii şi inginerii
grupului nr. 1 al T.R.C.L.H. 4
blocuri a 24 apartamente fiecare.
In primele zile s-au făcut lu
crările de organizare. De ase
menea, la toate blocurile s-au
trasat fundaţiile, iar la două
s-au început deja săpăturile.
Proiectele acestor blocuri pre
văd construcţia apartamentului
sub 40.000 lei.
Conform graficului de lucru,
3 blocuri vor fi gata în roşu la
sfîrşitul anului acesta.
