Page 83 - 1959-09

/

Ht. 1478 DRUMUL SOCIA Pag. 3

W fcF A ffilE (PAIHtTB© In întimpinarea „Lunii
prieteniei romîno-sovietice“
Exercitarea dreptului de control

factor hotărîtor în îndeplinirea Sărbătorirea în fiecare an ă In această direcţie se vor orga­
„Lunii prieteniei romîno-sovieti- niza numeroase conferinţe şi
sarcinilor de producţie ce“ a devenit o tradiţie scumpă simpozioane în oraşele Petro­
pentru oamenii muncii din regi­ şani, Hunedoara, Deva, Aibă Iu-
Organizaţia de bază din sec­ atunci cînd se ivesc probleme parte tovarăşii Ioan Suciu, Si- unea noastră. iia, Sebeş şi alte Localităţi, pc
mion Rancea, Ioan Lăncrăjan, teme ca „înaltul nivel al ştiinţei
torul reparaţii al depoului C.F.R. comune. De fiecare dată Nicolae Comşa şi Ioan Moraru. In acest an „Luna prieteniei şi tehnicii sovietice“, „Dezvolta­
Inovaţia, în afară de faptul că rea industriei siderurgice sovie­
Teiuş se foloseşte din plin de cînd se impune analiza­ prelungeşte viaţa boitei de la romîno-sovietice“ are o semnifi­ tice“, „Avîntul industriei con­
circa o lună la 2-3 luni, costă caţie deosebită. Sărbătorirea ei structoare de maşini“, „Impor­
dreptul de control asupra con­ rea unor astfel de probleme, cu 185 lei mai puţin decît ve­ coincide cu două evenimente de tanţa industriei carbonifere a
ducerii administrative a depou­ birourile celor două organizaţii chiul sistem. seamă. Pe de o parte, aniversa­ U.R.S.S. şi dezvoltarea ei în a-
lui. Ea foloseşte acest drept în organizează adunări generale rea a 25 de ani de la crearea nii septenalului“ etc, precum şi
scopul mobilizării tuturor resur­ comune, la care participă toţi O altă măsură stabilită în pla­ asociaţiei cunoscută sub denu­ concursuri „Cine ştie cîştigă“
selor în lupta pentru îndeplini­ comuniştii din depou şi iau ho- nul de măsuri tehnico-organiza­ mirea de „Amicii U.R.S.S.", iar organizate în colaborare cu
torice a fost prelungirea braţu­ Utopistul Roland Wilcsek de la fabrica „I Mai" Petreşti, lucrează la pe de altă parte, împlinirea a A.S.LT. In scopul cunoaşterii a&-
rea sarcinilor de plan. Deosebit tărîri comune, iar birourile au lui coloanei de alimentare a lo­ <5 maşină modernă de refilat caiete, primită recent din R.D. Germană. Cu
comotivelor cu păcură pentru ca ajutorul acestei maşini el îşi depăşeşte norma lunară cu 15-20 procente. 15 ani de la constituirea „Aso­ tei şi literaturii sovietice, vor fi
de important în activitatea or­ obligaţia de-a veghea la aplica­ această operaţie să se poată e- ciaţiei romîne pentru strîngerea organizate în căminele culturale,
ganizaţiei este faptul că în a- rea lor în viaţă în sectorul în feotua de pe două linii. Lucrul IN CLIŞEU: Tovarăşul Wilcsek lucrînd la maşină. legăturilor cu Uniunea Sovieti­ cluburile de pe lîngă întreprin­
acesta a scurtat procesul tehno­ ca“. , derile şi unităţile agricole socia­
ceastă muncă sînt antrenaţi toţi care activează. O astfel de adu­ logic de echipare a locomotive­ Scrisoare deschisă liste, bibliotecile regionala şi r a ­
lor cu două minute. Ţinînd sea­ minerilor Văii Jiului Anul_ acesta', ca şi în ceilalţi ionale, concursuri „Cine ştie
membrii şi candidaţii de partid. nare a avut loc nu de mult. Pro­ ma de numărul mare de locomo­ ani „Lună prieteniei romîno-so­ •cîştiga“, simpozioane, seri litera­
tive aparţinînd depoului Teiuş, re şi recenzii.
Analizarea periodică în adunări blema pusă în discuţie a fost cea economiile anuale ce se realizea­ vietice“ va constitui un minunat
ză prin scurtarea timpului, se prilej de exprimare a dragostei Pe la mijlocul lunii octombrie,
generale a modului în care se cu privire la traducerea în viaţă ridică la aproape 12.000 lei. şi recunoştinţei neţărmurite pe în oraşele Deva şi Hunedoara,
care, poporul nostru le poartă întreprinderea cinematografică
îndeplinesc sarcinile de plan dă a măsurilor tehnico-organizato- Ca urmare a preocupării or­ gloriosului popor sovietic^ regională va organiza „’Festiva­
ganizaţiilor de bază pentru în­
posibilitate tuturor comuniştilor rice stabilite încă la începutul a-, deplinirea sarcinilor ce stau în Pentru buna desfăşurare a lul filmului sovietic“ care vff
faţa colectivului, la depou au manifestărilor ce vor fi organi­ cuprinde filmele „Gociubei“, „O
să-şi expună deschis părerea în nu/Iiui în vederea îndeplinirii sar­ fost luate şi alte măsuri tehnico- zate în acest an în cadrul „Lunii întîmplare extraordinară“, „Ulti­
organizatorice care au adus în­ prieteniei romîno-sovietice“, Con­ ma primăvară“ ş.a. In celelalte
legătură cu problemele puse în cinilor de plan. semnate economii. Trebuie spus C Recunoscător grijit pe care partidul o poartă oamenilor muncii, colee- J localităţi se vor organiza ăCîe
că aceste măsuri au fost susţi­ siliul regional A.R.L.U.S, a ţi­ cicluri de filme sovietice.
discuţie, să facă propuneri con­ In adunarea generală în care nute în mod activ de către or­ I tivul uzinei cocsochimice din cadrul Combinatului siderurgie din Hune- 3 nut recent o şedinţă de lucru la
crete în direcţia lichidării unor ă fost discutat planul de măsuri care au participat membrii con­ Sub îndrumarea Casei regid-.
lipsuri ce mai există etc. tehnico-organizatorice, mai mulţi ganizaţiile de bază, care au des­ | doara depune ejorturi sporite pentru ca lună de lună să-şi îndeplinească ^ siliului regional şi reprezentanţi
tovarăşi au arătat că se întîm- făşurat o vie muncă polifică în ai organizaţiilor ele masă. In ca­ nale a creaţiei populare şi a'
O altă latură importantă, că­ rîndul mecanicilor şi muncitori­ şi depăşească sarcinile de pian. De la începutul anului şi pină In prezent, ] drul acestei şedinţe a fost prelu­ consiliului sindical regional, cer­
lor din sectorul de întreţinere. curile de artă plastică vor or-;
reia biroul organizaţiei de bază pină greutăţi în asigurarea Aşa se face că în primele 8 luni ^ uzina noastră a livrat jurnalelor peste 53.000 tone cocs metalurgic in ajara 5 crat plănui de acţiune privind ganiza un concurs de lucrări
ale anului au fost realizate eco­ manifestările ce vor avea loc în expoziţii pe tema prieîenieî ro ­
îi acordă atenţie deosebită, este disciplinei din cauză că 0 nomii la preţul de cost în va­ [ sarcinilor de pian şi a economisii la preţui de cost mai bine de 5.000.0001 această perioadă. mîno-sovietice.
loare de peste 293.000 lei. A-
mobilizarea tuturor membrilor şi parte din muncitori locuiesc ceasta reprezintă 76 la sută din I lei. De asemenea, colectivul nosiru a sporit productivitatea muncii ou mai s Printre acţiunile preconizate, Pentru tineret şi femei se vor;
candidaţilor de partid, a între­ angajamentul anuali. figurează numeroase manifestări ţine conferinţe despre „Viaţa fe­
gului colectiv la aplicarea în vi­ la mare distanţă de locul de L bine de 18 la sută. j cultural — sportive, întîlniri cu ricită a tineretului sovietic“,
muncă. S-a pus problema ca în De curînd, în mod special oameni ai muncii care au vizi­ despre „Femeile sovietice, con­
aţă a hotărîriior luate în adu­ măsura posibilităţilor, muncito­ după apariţia hotărîrii plenarei L Dumneavoastră, tovarăşi minerii Ştiţi că noi ne aflăm In întrecere cu 1 tat Uniunea Sovietică, con­ structoare ale comunismului'“ si
nările generale. Un exemplu e- rilor să li se asigure condiţii de G.G. al P.M.R. din 13-14 iulie, cursuri literare, de artă plastică se va organiza un corrctirs dL
locvent în aceasta direcţie îl locuit cît mai aproape de locul au fost luate noi măsuri tehnico- [ sidecurgiştii reşiţeni. Pentru a cîştiga această întrecere, am făcut destul ţ etc.
constituie faptul că în această de muncă. organizatorice şi politice menite poezii pe tema „Marea noastră
să asigure îndeplinirea tuturor C de mult şi mai facem încă. Astfel, prin mărirea graficului de piloţi, prin j Deschiderea „Lunii prieteniei prietenă“ .
angajamentelor pe care şi le-a romîno-sovietice“ va avea loc
luat colectivul depoului. . . [¦ creşterea densităţii şi înălţimii piloţi lor, prin eliminarea cil mai mult po- ] între 4 şi 10 octombrie, cu care Manifestările culturat-sportLve
prilej se vor ţine adunări festi­ ce se vor organiza îrj cadrul
C. ARMEAN L sibil a spargerilor şi prin creş ierea productivităţii muncii, am 1 ve urmate de programe artisti­ „Lunii prieteniei romîrrb-sovieti­
ce. ce“ vor constitui un minunat
organizaţie de bază toţi membrii Conducerea administrativă a [_ depăşit cu mult planul de producţie, prin creşterea indi- I prilej de afirmare a hotărîrii b‘L-:
şi candidaţii de partid au sarci- depoului a luat măsuri ca în In cadrul „Lunii prieteniei ro- meni lor muncii din regiunea
l 'cilor de recuperare a produselor chimice din gazul de ( mîno-sovietioe“ se vor organiza noastră, de a strînge tot mai pu-’
acţiuni consacrate popularizării tern ic legăturile de prietenie cu
cini concrete de îndeplinirea că­ cele două centre importante ale j- cocs ş i prin reducerea consumului specific de aburi, materiale directe şi J marilor victorii obţinute de eroi­
rora răspund în faţa adunărilor complexului — Teiuş şi Goşla- L auxiliare şi de căldură am redus sim filor preţul de cost al cocsului şi al 1 cul popor sovietic în lupta pen­ oamenii sovietici, constructori ai
tru construirea comunismului, comunismului.
generale. îmbinarea activităţii riu — să se construiască în a- [ celorlalte produse. ^ cunoaşterii literaturii, artei, mu­
zicii, ştiinţei şi tehnicii sovietice.
vii a comuniştilor cu controlul cest an cel puţin 10 apartamen­ t Cu toate acestea, înregistrăm tu nâ de lună importante depăşiri la ^

îndeplinirii sarcinilor asigură te. In momentul de faţă este în ţ consumul specific de şarjă (încărcăiu ră de cărbune), care valoric reprezintă )

succesul în lupta^ pentru tradu­ curs de construcţie cei de-al L peste 86 la şu ii din preţul de cost al cocsului. De exemplu, In cursul j

cerea în viaţă a angajamentelor 12-lea apartament. O parte din r_ lunii iulie, 'Consumul specific de şarjă a fost depăşii cu 15 kg, pe tonă, 1

luate în întrecerea socialistă, a acestea au şi fost date în folo­ Ciar In auguşi cu 12 kg. pé ionă, ceea té echivalează cu pierderea 'a 1

obiectivelor economice ce stau în sinţă. l peste 400.000 lei. Acesi fapt este In mare măsură o urmare directă a ca- ^

faţa întregului colectiv. De asemenea, la recomanda­ . litâţii necorespunzătoare a cărbunelui de Valea Jiului, care reprezintă 70 ^

Un specific al muncii la de­ rea comuniştilor au fost luate L la sidâ din canlHatea de cărbune con sumat. Conţinutul mare de maierii. vo- )

poul G.F.R. Teiuş este faptul că măsuri pentru extinderea în în­ [ latile şi în special de cenuşă — iată factorii principali care duc ta depă- }

aici activează două organizaţii tregul depou a inovaţiei cu pri­ t şirea consumului specific de şarjă. ţ

de bază : una în sectorul de ex­ vire la modificarea suportjlor de I Nu încape îndoială că do. dispuneţi de multé posibilităţi privind îm- J

ploatare, iar cea de-a doua în boltă în cutia de foc a locomo­ bwnăiăţirea calităţii cărbunelui. Pe de altă parte, dacă ne veţi trimite căr- -ţ

sectorul de reparaţii. In aceste tivelor, inovaţie a unui colectiv L bune cu un conţinut mai scăzut de cenuşă, ne veţi ajutasă ieftinim tona j

condiţii ele se orientează bine de inovatori din care au făcut l de cocs şi deci să realizăm la rîndul nostru economii, importante. De aceea, }

L noi, cocsarii apelăm la da. ca să faceţi tot ce vă Stă în putinţă pentru ^

Strungarul de precizie L îmbunătăţirea calităţii cărbunelui ce ni-l livraţi. -j

^ Noi primim cărbune extras de minerii de la Lapent, Uricanl şi Vulcan, j

Secţia a fost profilată pentru seu- în acest răstimp strungarul de pred-’ De aceea, maşina nu a Intrat nfeld- Pentru îmbunătăţirea
lărie. Aici oamenii execută operaţiuni
migăloase, necesare confecţionării unor zie de Ia secţia scuiărie a Uzinei de ,dat" in reparaţii capitale.
piese de precizie pentru maşinile com­
plicate din uzină. In inventarul secţiei reparat utilaj minier din Petroşani şi j Recent am făcut-o vizită în secţia endu
figurează doar cîteva strunguri, freze,
raboteze şi un polizor, iar în schema de cîte ori nu a fost martor ocular la !lucrează Gheorghe Kiss. Maşina strun­ L înrăutăţeşte] ceea' ce are 'drept urmare creşterea consumului specific d e ) transporturilor uzinale!
de încadrare tot atîţia muncitori. Fie­
care om îşi are meseria sa şi se stră­ necazurile şl bucuriile proprii... garului Kiss continua să execute sin­ L cărbune raportai la tona de cocs metalurgic. ^
duieşte să se perfecţioneze în ea pentru
a putea cîştiga titlul de frezor, r.abo- ...Gheofghe Kiss, strungarul de pre­ gură comanda stăpînului său. Se aleza C In acest sens, vă cerem să nă sporiţi eforturile pentru a o'â înde- ^
lor, sau strungar de precizie. E un cizie — căci despre ei este vorba •— un cilindru pentru ciocanele, de abataj.
titlu înalt pe care deocamdată îl deţine şi-a ales această meserie în urmă cu Stăpînul maşinii nicăieri. I plini ritmic planul de producţie, avînd astfel posibilitatea să ne trimiteţi j j Activitatea transporturilor feroviare justifica întru totul depăşirea floript!
un singur om din secţie. E strungar peste 20 de ani. Ucenicia a făcut-o
de meserie. Maşina pe care lucrează într-o magherniţă particulară din Za­ Secţia era plină de zumzetul maşini­ q cărbune in proporţiile stabilite şi, fi reşte, dorite 'de noi, I din Combinatul siderurgic Hunedoara de staţionare.
de aproape 15 ani, i-a devenit un bun lău. Cînd a ieşit calfă,' proprietarului lor care lucrau de zor. Peste ele stă­
prieten şi îi îndeplineşte cu multă nu i-a mai convenit pentru că trebuia teau aplecaţi oameni de diferite virste. [ In urma hotărîrii plenarei C.C¦ al P.M.R. 'din 13—14 iulie d.c., sală- ^ în ceea ce priveşte îndeplinirea planu­ In ceea ce priveşte întreţinerea par­
„conştiinciozitate“ comenzile. Cu greu să-i dea un salariu şi atunci mai bine In mijlocul lor strungarul Kiss. Tre­
s-ar putea calcula cite piese a făcut i-a dat drumul. A şomat pînă în anul cea de (a o maşină Ia alta şi dădea C riile şi pensiile oamenilor muncii au crescut foarte mult / de asemenea, a -j lui de transport, a constituit obiectul cului de locomotive, s-a reuşit ca ma­
explicaţii celor care ie solicitau.
1944. Atunci s-a angajat la U.R.U-M.P. fost redjis preţul de vînzare 'a un mare număr 'de mărfuri. Not, ca şi J unei temeinice analize în cadrul şe­ joritatea locomotivelor să fie bine în­
Facem cunoştinţă. E un cm modest
şi 5 fost repartizat în secţia scuiărie. şi harnic. Mic de statură, dar plin de L 'dumneavoastră, nu putem rămine indi fereaţi în faţa acestor fapte. De aceea, ) dinţei de săptămîna trecută a comi­ treţinute şi utilizate. Totuşi, mai exis­
iniţiative, fapt pentru care muncitorii
A îndrăgit mult maşina pe oare lu­ din secţie îi apreciază cunoştinţele şi trebuie să luptăm pe toate căile pen trri ca să livrăm patriei produse mai I tetului de partid, unde au participat tă mecanici care nu-şi îngrijesc mă-,

ca invitaţi secretari ai organizaţiilor şiniie, neachitîndu-se de sarcinile pre­

de bază şi şefii secţiilor de bază din văzute în instrucţia personalului de

combinat. Atrt raportul prezentat de locomotivă: mai mult, unii mecanifci

Ing. CORNEL GHERGHEL 1 tov. ing. Avram Moisi, directorul tran­ nu asistă ia spălări pentru a da in­
sporturilor, cît şi coraportul prezentat dicaţii asupra unor defecte.
crează şi o îngrijeşte cu toată atenţia. îi solicită ajutorul. 1. MANEA feSsi/. secţiei cocs a Uzinei cocsochimice — Hunedoara I de tov. Ilie Toma, din partea comite­
Combinatul dispune de un mare
UcJuJu/uJ w/u/teJbJuJbJv

tului de partid, au scos în evidenţă număr de vagoane. Dacă acestea ar

mai bun sudor de pe şantierul scuar, chiar Un mic parc cu ba­ părţile pozitive şi lipsurile manifestate fi întrebuinţate bine şi exploatate In­
laminorului bluming, a mobili­ lansoare, leagăne, bănci şi al­
Să-ţi fie drag oraşul, să-l faci zat cetăţenii la muncă volunta­ tele. Gît de frumos şi sănătos în activitatea transporturilor uzinale dicios, ar satisface în mai mare mă­
ră pentru amenajarea unui spa­ ar fi ca cei mici în loc să se
ţiu verde, cu rondouri de flori joace prin bălăriile în care au din combinat. , sură nevoile secţiilor,
în jurul blocurilor. Ţi-e mai ma­ fost aruncate fel de fel de gu­
mai frumos! re dragul să treci pe aici şi să noaie, s-ar juca într-un parc j Comparativ cu anul 1958, în primele In perioada de care ne ocupăm s-a
vezi oamenii stînd afară la soa­ frumos, unde ar avea la dispo­ 7 luni din acest an s-au transportat constatat şi o lipsă de control şi în­
re într-un loc curat, cu flori şi ziţie distracţii multiple. cu 46,3 Ia sută mai multe mărfuri, drumare tehnică, în special la atelier
verdeaţă, iar în jurul lor copiii reaiizîndu-se în permanenţă şi preţui rele de reparat vagoane din combinat.
jucîndu-se. Unii poate vor spune: Bine,
De Hunedoara noastră — Prin O. M. -ui Hunedoarei mîndrim cu blocurile noi, cit res­ bine, dar cu ce. mijloace se vor de cost planificai In ceea ce priveşte De asemenea, se simte lipsa unor pit;
spunea acum cîteva zile un de­ taurantul ^Corvinul“, cu spita­ O mîndrie a O.M.-ului poate putea face toate astea ? Le răs­ realizarea planului de expedieri a pro­ se de schimb şi materiale pentru re­
putat al sfatului popular oră­ carîmbul bocancului. încălţămin­ lul de contagioşi şi cîte altele. fi considerat şi blocul nr. 44. pundem : cu oamenii, cu aceşti duselor combinatului, şi aici s-au ob­ paraţii. Uneori, se lansează comenzi
şenesc — poţi să vorbeşti şi să tea la modă era atunci cizma Şi ce păcat că Unor lucruri mai Aici, deputatul Ioan Bîldea, fur- minunaţi constructori care aU ţinut rezultate pozitive depăşindu-se de piese care nu corespund din punct
sorii mult. Aici s-au schimbat de cauciuc. mărunte nu li se acordă aten­ nalist de nădejde al C.S.H., a făcut din Hunedoara o mîndrie planul cu 41,75 la sută tată de anul de vedere calitativ sau necesită ope­
uzina', oamenii, oraşul. ţia cuvenită. amenajat. împreună cu cetăţe a patriei. Prin contribuţie vo­ 1958. De remarcat că în acest an pia­ raţii suplimentare. Aşa de exemplu.
Aşa ă fost Hunedoara noa­ nîiV un scuar şi spaţii cu flori luntară şi muncă voluntară se nul de transport a crescut cu aproape exeCutîndu-se 22 bare de tracţiune din
Despre aceste lucruri, aproa­ stră, dar acum vino s-o vezi, nu Mergi, spre exemplu, în O.M. pot face lucruri măreţe. Dar 50 la suta, în timp ce mijloacele de material necorespunzător, s-au rebutat.
pe că, nu există om din oraşul mai este de recunoscut. Aici a Ajungi în piaţa de alimente. Dar nu peste tot există aceas pentru aceasta, rolul de seamă transport au rămas aceleaşi. In general comenzile lansate de biroul
Hunedoara care să nu-ţi vor­ răsărit un oraş modern, înflo­ Este o construcţie frumoasă. tă situaţie. Lîngă blocurile 1-4 revine sfatului popular, deputa­
bească cu bucurie. De la an lă ritor. Şi ritmul construcţiilor Aici însă curăţenia lasă de do­ de pi'ldă, de pe Bulevardul 1848 ţilor săi, acestor oameni cărora Din punct de vedere calitativ, rea­ tehnic nu se întocmesc cu suficientă
an, Hunedoara a devenit alta. continuă şi acum. In Hunedoara rit, gunoaiele zac cu zilele. Mai s-a amenajat, prin muncă volun alegătorii le-au încredinţat sar­ lizarea planului de transport este con­ competenţă şî atenţie.
s-au construit pînă la sfîrşftul în sus puţin de piaţă, se înalţă tara, un părculeţ de toată fru cina de mare cinste de a con­
Iată Hunedoara anului 1947. anului 1958 (doar în 11 ani), o nouă construcţie, blocul coC- museţea. Alături însă, în faţa duce treburile obşteşti. Mulţi cretizată în indicele de regularitate a Pentru a înlătura lipsurile existen­
Un sat ceva mai răsărit, cu cî­ Un număr de 146 blocuri cu sarilor, cum i se spune. Cînd te blocurilor 1-4, spaţiul dintre tro dintre deputaţi sînt fruntaşi lă circulaţiei trenurilor de marfă şi Că­ te, conducerea transporturilor a luat
teva clădiri mai arătoase în cen­ 2.191 apartamente şi 157 gar­ uiţi în jurul acestui bloc, ai ima­ tuar şi clădire este neîngrijit locurile de muncă, se întrec cu lători. in perioada ianuarie—iulie unele măsuri printre care reorgani­
tru. In rest totul specific aşeză­ soniere. Valoarea tuturor con­ ginea' unui crin năpădit de bă­ Ge frumos ar f i ' arătat blocurile tovarăşii lor din atelier, secţie 1959, la o medie de 252 trenuri mar­ zarea sistemului de instruire a per­
rilor în care oamenii au trăit o strucţiilor se cifrează la suma lării. Aici bălăriile au trecut respective dacă în faţa lor ar f sau şantier, pentru a produce fă cate normală şi 28 trenuri marfă sonalului şi a sistemului de şcolari­
viaţă grea, plină de necazuri. de 148.586.000 lei. Anul acesta deja de înălţimea unui om. Şi fost amenajate rondouri cu flori mai mult. O asemenea întrecere călători cale îngustă, .circulate zilnic, zare, repararea parcului conform pla­
Gîrciumi la tot pasul, străzi des­ au fost date în folosinţă încă imaginea aceasta urîtă este Şi ce uşor s-ar fi putut face a este de dorit să fie şi în reali­ s-a realizat regularitatea circulaţiei nului, respectîndu-se cii stricteţe Sca­
fundate. Atunci în Hunedoara 18 blocuri cu 414 apartamente, complectată de alt aspect. De la cest lucru dacă deputaţii şi to zarea de acţiuni gospodăreşti. în proporţie de 95,4 la sută. Rezulta­ denţa locomotivelor ia reparaţii, na-
locuiau aproximativ 7.000 lo­ iar la sfîrşitul anului vor fi în blocul cocsarilor şi pînă lîngă varăşi care locuiesc în aceste Să fie o cinste a fiecăruia de a tul este foarte bun dacă ţinem seama vetizarea unor vagoane uzinale pen­
diferite stadii de construcţii circa spitalul de contagioşi, un spa­ blocuri ar îi depus un cit de mic fi fruntaş nu numai în produc­ că limitele între care activitatea de tru a asigura o mai bună deservire
cuitori. 700 apartamente. ţiu de cîteva hectare a fost „des­ interes. ţie, ci şi în munca obştească. transport poate fi considerată bună, a secţiilor productive.
tinat“ Ioc pentru depozitarea Nu va trebui să-i mulţumească sînt cuprinse între 90 şi 100 la sută.
In anii următori însă, aici s-a Noroaiele au dispărut, aproape gunoaielor şi cîmp de bălării. Nici pe străzile I. L. Cara- pe unii deputaţi, ca tov. ing. Din discuţiile purtate, a mai reieşit
deschis un vast şantier de con­ toate străzile au fo'st asfaltate Ce mîndreţe de parc s-ar putea giale, Alexandru Vlahuţă şi al­ Letiţia Gioroga.ru, Alexandru Un alt indicativ ia fel de important în evidenţă faptul că nici birourile
strucţii, poate cel mai mare sau pavate. In O.M., -oraşul noii face a ic i! Este oare un lucru tele, lucrurile nu stau mai bine. Hoţea, Romulus Iuga ş.a. faptul şi care oglindeşte calitatea muncii, organizaţiilor de bază din transporturi
şantier din ţară. Au venit aici construit, toate străzile sînf as­ imposibil ? Desigur, nu. Aici, Deputaţii de pe aceste străzi că sînt fruntaşi în producţie, iar este modul de realizare a normei de nu au analizat în adunările generale
oameni din toate colturile' ţării: faltate. Pe scurt, Hunedoara' unde s-au construit giganţi, ca trebuie să se dovedească ade­ în munca obştească nu au nici staţionare a vagoanelor C.F.R. pe li­ de partid activitatea sectoarelor. Ele
moldoveni, olteni, munteni, do­ este de nerecunoscut, nu mai furnalele 5 şi 6, uzina cocsochi- văraţi gospodari ai treburilor o activitate. niile combinatului. Cu excepţia lunilor nu au luat măsurile celé mâl cores­
brogeni etc. S-a început cu a- seamănă nici pe departe cu cea mică, oţelăria Martin nr. 2, un obşteşti, să mobilizeze comite­ aprilie şi iulie, în celelalte luni ale punzătoare pentru întărirea simţului de
ceşti oameni o muncă titanica. de ieri ; esté' acum un oraş cu asemenea parc înseamnă aproa­ tele de stradă, de bloc — acolo Saorificîndu-ne din timpul li­ acestui an an existat lipsuri, care au răspundere şi a disciplinei în muncă.
care se mîndresc fufnaltşUi, o- pe nimic. Trebuie însă ca cine­ unde există — şi să pornească ber doar o oră pe zi pentru ă- făcut ca norma de staţionare a vagoa­ Organizaţia dé bază a sectorului fflîş-
Atunci, începutului i-au fost ţelarii, constructorii, toţi cei cé va să vină cu iniţiativa. Ce zic la lucru. ceastă măreaţă acţiune pornită nelor C.F.R. să fie depăşită, aducînd care-tracţiune, de pildă, nu a analizat
hărăzite şi greutăţi, majoritatea locuiesc aici, ca şi întreaga re­ deputaţii sfatului popular oră­ recent de Sfatul popular oră­ mari pierderi combinatului. Este ade­ cu tărie cauzele lipsurilor sezisate,
inerente. In primul rînd casele giune şi ţară. şenesc? Este oare aceasta o Lucruri frumoase se pot face şenesc Hunedoara de a înfru­ vărat că au existat şi cauze obiecti­ şî nu a venit cu propuneri concrete
de locuit. Numărul oamenilor treabă obştească, gospodăreas­ şi în spaţiul viran din spatele museţa oraşul, să nu fie h’une- ve, ca de pildă intrarea unor mărfuri în faţa conducerii administrative pen­
creştea în fiecare an (s-a ajuns Nimen’i nu poate' negă că aici că ?, gospodari ai treburilor ob: blocurilor de pe Bulevardul dorean care să nu participe la în cantităţi masive cu variaţii mari tru rezolvarea lor.
că în 1956 să fie de peste oamenii, aeeşti minunaţi con­ şteşti. 1848 (lingă creşa C.S.H.). Aici, aceasta, să nu lupte pentru a
36.000). Pe Dealul Chizidului structori ai zilelor noastre, nu un mare spaţiu este lăsat pradă face oraşul cît mai frumos! de la o zi ia aita şi de la o lună Secţia transporturi este ó secţie
aii început să se înalţe primele au muncit din toate puterile, u- Unii deputaţi s-au dovedit ă- bălăriilor şi gunoaielor ce se la alta, şi oare au depăşit capacita­ cheie şi de activitatea ei depind în
blocuri. S-a construit şi un ma­ neori chiar pînă la sacrificiu. devăraţi gospodari ai treburilor depozitează. Cineva spunea că V. FURIR tea de descărcare, lipsa fronturilor de mare măsură rezultatele pe care le
re număr de băracamente, 'spe­ S-au făcut lucruri mari. Ne obşteşti. Bunăoară, deputatul aici s-ar putea amenaja un descărcare organizate pentru prelua­ vor obţine siderurgiştii hunedoreni în
cifice şantierelor de construcţii. Gomei Govaliov, care este şi cel
rea surplusului de materiale peste con­ lupta pentru sporirea producţiei de
Forfota . creştea', pe străzile
sumul zilnic al agregatelor, îngheţa­ metal. De aceea, lipsurile semnalate
neăsfallate şi nepavate se ia-
ceău băltoace. Noroiul trecea de rea materialelor şi mărfurilor (căr- trebuie lichidate în cel mai scurt timp.

bufli, minereu etc.), dar ele nu pot A. SCHWARTZ

iî-