Page 84 - 1959-09
P. 84
Pag- 4 E/RbMUl SO CtAbíSM -JLU] ' Hr. 1478
• ?xliuruaiB s iiiu • ju itlrrie le s iuri • -uliliuelß s ilr i SgJairBSSS^ă8Knraf!&ir5~>iai^'
(Urmare din pag. l-a) La întoarcerea spre hotel, specialişti agricoli din Uniunea
N. S. Hruşciov a făcut o scurtă Sovietică a vizitat statul Iowa,
ţeni ai oraşului, lui N. S- vizită prin oraş, cu prilejul că- iar o .delegaţie similară ameri
Includerea pe ordinea Hruşciov şi familiei sale i-au reia populaţia şi-a manifestat în cană a vizitat Uniunea Sovie
de zi a sesiunii
Lucrările enerale fost oferite flori. continuare bunele sale senti tică. El a salutat ideea între
Adunării Generale In cursul după-amiezii zilei mente faţă de înaltul oaspete. cerii în domeniul producţiei a-
a O.N.U. a propunerilor gricole între U.R.S.S. şi S.U.A.
de marţi, N. S. Hruşciov şi-a In seara aceleiaşi zile, în
cinstea lui N. S. Hruşciov a fost Primarul oraşului arătîndcă
început vizita prevăzută în Des oferit un dineu în sala mare N. S. Hruşciov se pronunţă
Moines. El urma iniţial să vi-
guvernului sovietic ziteze o fabrică a industriei ali a hotelului „Port Des Moines“. pentru întrecerea economică în
cu privire la dezarmarea mentare, filială a întreprinderii La dineu au participat aproxi tre U.R.S.S. şi S.U.A., a pro
„Swift And Co.“, întrucît însă mativ 600 de persoane. In afara pus să aibă loc o întrecere în
NEW YORK (Agerpres). — în şe lele întunecoase ale „războiului rece“. In două zile s-au succedat în Aduna generală şi totală salariaţii întreprinderii se aflau gazdelor, primarul oraşului, tre oraşul Des Moines şi oraşul
dinţa uin după-amiaza zilei de 21 Delegaţia sovietică, a spus el, spri rea Generală 28 de vorbitori. In ciuda
septembrie a Adunării Generale a jină în modul cel mai hotărît propune dorinţei Statelor Unite, discuţia în NEW YORK 23 (Agerpres). In şe în grevă, vizita a fo s t7contra Charles Iles, şi guvernatorul sta sovietic Krasnodar. El a propus
O.N.U. a fost reluată examinarea pro rea delegaţiei indiene de a include pe Adunarea Generală a O.N.U. a luat o dinţa plenară din 22 septembrie a mandată, iar N. S. Hruşciov s-ă tului Iowa, H. Loveless, au mai de asemenea să se facă un
blemei cu privire la reprezentarea Chi ordinea de zi a sesiunii adunării pro mare amploare. Faptul că mai mult de Adunării Generale a O.N.U. a fost exa îndreptat spre fabrica „Des Moi participat fostul candidat la schimb de delegaţii între cele
nei în O.N.U. Primul a luat cuvîntul blema reprezentării Chinei în O.N.U. o treime din şefii delegaţiilor au inter minată recomandarea Comitetului ge nes Parking Co.“. Aceasta este postul de preşedinte al S.U.A. două oraşe şi a subliniat că a-
V. V. Kuzneţov, prim-locţilior al mi şi cere să fie respins proiectul de re venit în discuţie este în sine o dovada neral de a se include pe ordinea de specializată în producţia prepa din partea partidului democrat, ceasta va contribui la o îmbu
nistrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. zoluţie prezentat comitetului general de a însemnătăţii care se acordă proble zi a celei de a 14-a sesiuni a Adunării ratelor de carne. Oaspetele so A. Stevenson, senatorul T. Mar nătăţire a relaţiilor între cele
V. V. Kuzneţov a atras atenţia de reprezentantul S.U.A. Delegaţia sovie mei justei reprezentări a Chinei în Generale propunerile guvernului sovie vietic a îmbrăcat o bluză lungă tin din partea statului Iowa şi două ţări.
legaţilor asupra faptului că de 10 ani tică va vota pentru amendamentele de culoare albastră şi a vizitat alţii.
reprezentanţii unor guverne, în primul propuse de delegaţia Nepalului. Organizaţia Naţiunilor Unite. Este tic „Cu privire la dezarmarea generală uzina în care toate operaţiile se Preşedintele Camerei de co După cuvîntarea rostită de
rînd ai S.U.A., cu o încăpăţînare dem demn de relevat că, cu excepţia unor şi totală". Adunarea Generală a hotă- făceau la o temperatură de frigi reprezentantul personal al pre
nă de o cauză mai bună, în pofida A. Rapacky, ministrul Afacerilor Ex aliaţi ai Statelor Unite din diverse rît în unanimitate ca această proble der. merţ din Des Moines. Frank şedintelui S.U.A., H. Locîg'e,
Chartei O.N.U. şi a normelor elemen terne al Poloniei, conducătorul dele blocuri militare, ceilalţi reprezentanţi mă să fie inclusă pe ordinea’ de zi a D. Pluie, l-a salutat în limba N. S. Hruşciov, întîmpinat cu
tare ale dreptului internaţional, fao gaţiei poloneze, a declarat ca proble ai ţărilor Asiei şi Africii — Nepalul, sesiunii ca punct de sine stătător şi După aceasta, oaspetele so rusă pe N. S. Hruşciov şi per căldură de asistenţi a rostit o
obstrucţie la rezolvarea acestei proble ma restabilirii drepturilor legitime ale Afganistanul, Ghana, Indonezia, Irakul, să fie trimisă spre examinare Comi vietic a vizitat uzina de maşini soanele care îl însoţesc. El i-a amplă cuvîntare.
me. Autorii proiectului de rezoluţie Im Chinei în O.N.U. a fost discutată des R.A.U. şi Ceylonul s-au pronunţat în tetului politic. agricole a societăţii „Deere And prezentat pe înalţii oaspeţi par
pus comitetului general, a subliniat el, tul de amănunţit şi pe deplin clari favoarea discutării propunerii indiene. Comp“. In drum spre aceasta, ticipanţilor la dineu care f-au îri- In cursul zilei ce astăzi, N. S.
vor să închidă gura participanţilor la ficată. Nici un fel de vot în Adunarea Alături de ţările socialiste acest punct A fost adoptată de asemenea hotă- mulţimea care aştepta în con tî'mpinat cu aplauze furtunoa Hruşciov va viz'ta în oraşul
adunare, să-i lege la ochi şi să declare Generală nu poate forţa poporul chi de vedere a fost susţinut de Finlanda rîrea ca ce-a de a 14-a sesiune a tinuare trecerea lui N. S. Hruş se. Jobnslon (statul Iowa) clădirile
inexistentă această problemă arzătoare, nez să se abată de Ia calea pe care Adunării Generale a O. N. U. să ia ciov, l-a salutat cu acelaşi en întreprinderii „Pioneer Hybrid
care îşi aşteaptă de mult rezolvarea. şi-a ales-o. China este o mare putere şi de Irlanda. sfîrşit la 5 decembrie 1959. tuziasm. N. S. Hruşciov a vizi Luînd cuvîntul în continuare, Sorii Gompany“ , proprietatea şi
şi în lipsa ei nici o problemă inter tat uzina, a luat cunoştinţă de guvernatorul, statului Iowa a construcţiile agricole anexe ale
Delegatul U.R.S.S. a demascat în naţională importantă nu poate fi re Discursul delegatului american Ro în Germania occidentală procesul de producţie, a exami relevat faptul că statul Iowa a omului de afaceri american,
cercările stîngace ale unor ţări care zolvată. bertson, cunoscut membru al grupului continuă prigonirea nat diferitele maşini agricole fost iniţiatorul contactelor între Garst, Universitatea de ştiinţe
„China Lobby" şl partizan fervent al popoarele Uniunii Sovietice şi
au recunoscut R. P. Chineza, de a Problema reprezentării. Chinei, a de agresiunii împoiriva R. P. Chineze, a
motiva poziţia lor negativă în ce pri clarat Hashim Jawad, ministrul Afa
veşte restabilirea drepturilor ei legi cerilor Externe ai Irakului, este una fost o încercare evidentă de a sufla elementelor progresiste expuse pe o platformă în faţa Statelor Unite ale Americii. El agricole din Iowa şi staţiunea
Adunării Generale cuvîntul războiului a reamintit că o delegaţie de experimentală din Ames (Iowa).
rece. Dar argumentele' sale au ' găsit BERLIN 23 (Agerpres). — uzinei.-
time în O.N.U. prin' aşa-zisa inopor din cele mai importante probleme pen In Germania occidentală conti
tunitate a examinării acestei pro tru orientarea păcii în întreaga lume puţin ecou chiar şi în cuvîntările ace nuă procesele politice cu ajuto
şi pentru menţinerea prestigiului Orga lor delegaţi care urmează linia ame rul cărora autorităţile vest-ger-
bleme.
Nu putem să nu subliniem în le nizaţiei Naţiunilor Unite. Schimbarea ricană. mane caută să reprime pe acei îa Camera de comerţ a oraşului Des Moines
gătură cu aceasta, a spus V. V. Kuz sistemului politic şi social din China Trecîndu-se Ia vot, 29 de delegaţi care luptă împotriva înarmării
neţov, că datorită eforturilor ţărilor şi nu trebuie să afecteze statutul ei in atomice a Bundeswehrului, pen
s-au pronunţat în favoarea înscrierii
popoarelor, în ultimul an s-au făcut ternaţional. problemei reprezentării Chinei pe or tru înţelegerea între oameni, DES MOINES 23 (Agerpres) păcii, de a îmbunătăţi şi dez caracterizare a succeselor reali
multe pentru destinderea încordării în dinea de zi, 9 delegaţi s-au abţinut, pentru anularea interzicerii Par Luînd cuvîntul Ia 22 septembrie volta relaţiile de pritenie şi. co zate de agricultura U.R.S.S. în
relaţiile dintre state şl micşorarea pri A luat apoi cuvîntul reprezentantul iar 44 au votat împotrivă. tidului Comunist din Germania. la Camera de comerţ a oraşului laborare dintre U. R. S. S. şi ultimii 5 ani şi şi-a exprimat
mejdiei de război. In relaţiile interna R. P. Romîne, Silviu Brucan, care a Potrivit relatărilor agenţiei Des Moines — capitala statului S.U.A. şi între popoarele tutu convingerea că fermierii şi spe
ţionale s-a accentuat tendinţa de a se susţinut necesitatea recunoaşterii drep Discuţia în problema reprezentării ADN, tribunalele din Düsseldorf Iowa, N. S. Hruşciov, şeful gu ror ţărilor. Acesta, a spus el, cialiştii americani ar putea în
rezolva problemele litigioase pe calea turilor R. P. Chineze în O.N.U. Chinei la O.N.U., s-a transformat în- şi Nürenberg au condamnat Ia este scopul propunerilor cu pri văţa multe din realizările Uni
tratativelor. Gheaţa „războiului rece“ a tr-un eşec moral pentru diplomaţia a- închisoare pe diferite termene 7 vernului sovietic, a subliniat din vire la dezarmarea generală şi unii Sovietice atît în ce priveş
început să se topească. O uriaşă însem Pentru includerea pe ordinea de zi mericană. Acesta este eşecul care în persoane care au participat la totală prezentate în cadrul te practica cît şi ştiinţa agri
nătate în această privinţă o are schim a celei de-a 14-a sesiuni a Adunării soţeşte, inevitabil, abdicarea de la rea această «luptă patriotică. nou hotărîrea fermă a poporu O.N.U. de către guvernul sovie colă. Şi la dv. există multe lu
Generale a O.N.U. a problemei repre litate.
zentării Chinei în O.N.U. s-au pronun lui sovietic de a apăra cauza
bul de vizite dintre preşedintele Con ţat de asemenea reprezentanţii Indo — 11 --------------s i s s a s ------------------------- tic. Acesta este scopul propune cruri preţioase şi instructive, a
siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. neziei, Cehoslovaciei, Republicii Arabe rii Uniunii Sovietice cu privire remarcat N. S. Hruşciov. Suc
Hruşciov, şi preşedintele S. U. A., D. Unite, Albaniei. şi Finlandei. Pentru restabilirea legăturilor la încheierea Tratatului de pace cesele dv. sînt demne de laudă,
Eisenhower. A te pronunţa în aceste muncitorii sovietici şi americani cu Germania. După părerea iar experienţa merită să fie stu
condiţii împotriva restabilirii drepturi Reprezentanţii Tailandei şi Angliei noastră, a spus N. S. Hruşciov, diată şi însuşită.
lor legitime ale Republicii Populare au încercat să obiecteze împotriva In MOSCOVA 23 (Agerpres). — pronunţă pentru restabilirea le- rii AFL-CÎO răspund Ia toate aceste probleme nu sînt de ne
Chineze la O.N.U. nu înseamnă nimic cluderii acestei probleme pe ordinea de TASS anunţă; Vrem să primim gâturilor dintre , muncitorii din aceste ehemărb la manifestările rezolvat dacă există dorinţa de Referindu-se la afirmaţiile
altceva, a subliniat V. V. Kuzneţov, zl a celei de-a 14 sesiuni a Organi la noi, pe pămînt sovietic, pe S.U.A. şi cei din ,U,R.S,S.* de,...bunăvoinţă, priutn-un „ N u “. a le reglementa. Pentru obţine unor adversari ai dezvoltării
decît de a împiedica continuarea des zaţiei Naţiunilor Unite. muncitori americani, activişti categoric. Domnul Meany nu do- rea scopului celui mai nobil şi contactelor economice, reciproce,
tinderii care s-a observat în relaţiile sindicali, să le împărtăşim gîn- Credem, scriu semnatarii seri- reşte relaţii cu sindicatele so- de importanţă vitală, menţine în legătură cu aşa-zisa „primej
internaţionale, a acţiona împotriva ori NEW YORK (Agerpres). - TASS durile noastre, să le arătăm sorii, că activiştii sindicali a- vietice' — este treaba luî. Ren- rea păcii, toate ţările trebuie să die a ofensivei economice so
entării spre întărirea păcii şi dezvol anunţă: La 22 septembrie Comitetul cum trăim, să le strîngem mîna mericani ar putea vedea la noi tru ce însă el împiedică stabili depună eforturi şi să manifeste vietice“, N. S. Hruşciov a de
tarea colaborării internaţionale. General al Adunării Generale a O.N.U. puternic, muncitoreşte, scriu în- la uzina „Krasnîi Proletarii“, ca rea de legături între colectivele maximum de dorinţă. Este ne clarat: Da, poporul nostru a lan
a recomandat includerea pe ordinea de tr-o scrisoare adresată redacţiei şi la alte întreprinderi, multe întreprinderilor din ţările noas- cesară colaborarea tuturor ţări sat lozinca: „Să ajungem din
Referindu-se la declaraţia reprezen zi a celei de-a 14-a sesiuni a Adu revistei „Sovetskie Profsoiuzi" lucruri interesante şi instructive, tre? — întreabă semnatarii seri- lor din lume şi în primul rînd a urmă şi să depăşim Statele Uni
tantului S.U.A., V. V. Kuzneţov a nării Generale a propunerii preşedinte („Sindicatele sovietice") Piotr iar ceea ce es!e. mai important sorii. te în ce priveşte producţia pe
sp u s: „Nu pentru prima dată am vă lui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Samanov, preşedintele comitetu S.U.A. şi U.R.S.S. pentru ca să cap de locuitor“. Dar oare se
zut pe reprezentantul Statelor Unite N. S. Hruşciov, „Cu privire la dezar lui de fabrică al sindicatului restabilirea legăturilor între Semnatarii scrisorii sublinia urmeze încălzirea şi să se topeas-, poate vedea în aceasta vreo
ale Americli în postura nedemnă de marea generală şi totală". uzinei constructoare de maşini- sindicate ar da posibilitatea oa ză că actuala poziţie a conduce „ameninţare" Ia adresa ameri
avocat al ciankaişistului, care 'nu re unelte „Krasnîi Proletarii“ din menilor muncii din cele două rii AFL-CIO este singura cau că definitiv gheaţa „războiului canilor ? Noi, de exemplu, nu
prezintă pe nimeni în afară de pro ? Moscova, inginerul Dmitri Ma- ţări să intre în contact direct ză care împiedică pe muncitorii sîntem deloc înclinaţi să consi
pria sa umbră. NEW YORK 23 (Agerpres). - Co terghin şi muncitorul Kuzma unii cu alţii, iar acest lucru este din S.U.A. şi U.R.S.S. să facă rece“. derăm pe fermierii din Iowa oa
respondenţă specială: După cum s-a Belov. calea sigură spre înţelegere şl meni agresivi din cauză că pro
Cuvîntarea d-Iul Robertson, a spus anunţat, marţi Adunarea Generală a prietenie. schimb de delegaţi. Această po Salutînd populaţia statului
V. V. Kuzneţov, nu poate fi conside O. N.U. a continuat dezbaterea asupra duc porumb şi carne în cantităţi
rată altfel decît ca o încercare a de recomandării comitetului general de Sindicatele din U.R.S.S. si-au Iowa, preşedintele Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S. a arătat că
legaţiei S.U.A. de a îndepărta aduna respingere a cererii Indiei de a se in In numele muncitorilor acestei exprimat în repetate rînduri do ziţie contravine intereselor şi do pentru oamenii sovietici agricul mult mai mari decît produc în
rea de la examinarea problemei dezbă clude pe ordinea de zi a sesiunii pro mari întreprinderi industriale din rinţa de a restabili legăturile cu rinţelor oamenilor muncii din tura Statelor Unite prezintă un prezent colhozurile din Kuban.
tute de noi şi de a ne întoarce la zi blema reprezentării Chinei în O.N.U. Moscova, semnatarii scrisorii se sindicatele americane. Dar lide- cele două ţări. In continuare N. S. Hruşciov
mare interes.
Ar fi însă greşit să se com a arătat, citînd o serie de fapte,
W « A / \ A A A A / V W / / iA A A A p«A / V ' / V W W A ' « Î V W / vW V V S Z ^ ‘> W W V \ V V W V W ' / ' (f« A ^ /W W W V « A r V W o iA i W ' / ^ W W W w V ^ ' / ^ V V / « M /V « \V W S /W V V V V V W ( A A /W ce perspective uriaşe deschide
ANGLIA pare în mod mecanic datele des dezvoltării paşnice a Uniunii
pagandă“. Această poziţie a fost pre producţia agricolă a ferme Sovietice planul septenal.
însă criticată vehement de opi
LONDRA 23 (Agerpres). — tăţi burgheze în legătură cu ca perfecţionează tot mai mult, pen Borisov, transmite următoarele: nia publică vest-germană, şi, în lor dv. şi a colhozurilor noastre Amintind că în ultimii ani
La 22 septembrie primul minis racterul realist al planului de tru prosperitatea omenirii, pen In rîndurile opiniei publice vest- primul rînd, de cercurile opozi Uniunea Sovietică a fost vizi
tru al Angliei, Macmillan, a ros dezarmare totaiă, ziarul scrie: tru cauza păcii nu există un alt gertnane stîrneşte o profundă ţiei social-democrate, ca o în socotind pe cap de locuitor. tată de numeroşi americani,
tit la Manchester un discurs „Nu trebuie să aşteptăm decla drum în afara dezarmării totale, nedumerire tăcerea mormîntală cercare de eschivare de la exa . Agricultura U.R.S.S. şi S.U.A. printre care de cunoscuţi oa
electoral. raţiile Iui Hruşciov pentru a în în afara politicii de coexistenţă a cercurilor oficiale de Ia Bonn minarea concretă a propunerilor meni de stat şi' fruntaşi ai vieţii
ţelege că ne aflăm acum Ia pra paşnică. în legătură cu propunerile gu sovietice. Atunci un reprezentant se întemeiază pe baze diametral publice, reprezentanţi ai cercuri
Referindu-se la problema de gul dintre viaţă şi moarto. Toc vernului sovietic cu privire la al guvernului R.F.G. a pretins opuse, a arătat N. S. Hruşciov. lor de afaceri. N. S. Hruşciov
zarmării, Macmillan şi-a expri mai de aceea este necesar să se dezarmarea totală şi generală, că planul de dezarmare propus a spus că ei au putut să se con
mat părerea că un acord atot de U.R.S.S. ar fi adresat în pri In gospodăriile dv. capitaliste vingă personal de dragostea de
cuprinzător cu privire fa înce mul rînd marilor puteri şi că de particulare tot ce este nerentabil pace a poporului sovietic, de
tarea experienţelor cu arma nu aceea trebuie aşteptată reacţia din punct de vedere economic faptul că el nutreşte sentimente
cleară este posibil şi că un ast guvernelor acestor ţări. de prietenie faţă de poporul a-
fel de acord aproape s-a reali este lipsit de dreptul la viaţă şi merican. Oamenii sovietici, a
zat. „Din punctul meu de vede O serie de ziare vest-germa încetează de a mai exista. La declarat N. S. Hruşciov, vor ca
re, a spus primul ministru, ar dv. este în vigoare legea concu
obţină prin toate mijloacele de prezentate de N. S. Hruşciov în ne au dezminţit afirmaţia aces renţei — proprie capitalismului,
zarmarea totală“. cadrul sesiunii Adunării Gene tui reprezentant al guvernului,
La noi însă agricultura se
îi o demenţă să se renunţe la DELHI 23 (Agerpres). Pro subliniind că propunerile sovie dezvoltă pe principii socialiste. experienţa colaborării prieteneşti
aceasta“. punerea lui N. S. Hruşciov cu tice sînt adresate în măsură Colhozurile sînt gospodării co dintre popoarele ţărilor noastre
egală tuturor ţărilor care dis
Macmillan şi-a exprimat spe Arătînd că în propunerile so privire la dezarmarea generală rale a O.N.U. Tăcerea^ persisten pun de forţe armate. Propune operative mari create în urma să fie întărită şi să fie lărgită
ranţa că activitatea Comitetului vietice problema preîntîmpinării şi totală se află în centrul aten tă a guvernului R.F.G. este cu rile guvernului sovietic cu pri unirii de bună voie a gospodă tot mai mult, în interesul con
internaţional pentru dezarmare războiului „abordează esenţia ţiei presei indiene. atît mai surprinzătoare şi de ne riilor ţărăneşti. De aceea în fie solidării păcii în condiţiile ac
va îi „rodnică“. „Noi, fireşte, a lul“, ziarul cheamă puterile oc înţeles cu cît încă foarte recent vire Ia dezarmarea generală şi care dintre gospodăriile noastre tuale. Cercurile de afaceri din
declarat primul ministru, vom cidentale să studieze cu toată Ziarul „Hindustan“ scrie: nimeni altul decît cancelarul totală care au avut ceil mai mare nu lucrează minimul de oameni ţara dv. pot juca un rol impor
face tot posibilul pentru a asi seriozitatea planurile Uniunii „Propunerea (ui Hruşciov în le Adenauer a declarat în repetate răsunet în rîndurile opiniei pu pentru a face faţă cultivării pă- tant în îmbunătăţirea relaţiilor
gura acest lucru“. Sovietice cu privire la dezarma gătură cu dezarmarea pare rînduri că dezarmarea va avea blice mondiale au dezorientat in mîntului, îngrijirii semănăturilor sovieto-americane, a subliniat
re şi să răspundă prin acţiuni foarte revoluţionară în condiţi un sens numai dacă va fi „atot şi creşterii animalelor şi păsă N. S. Hruşciov. întreaga omeni
JAPONIA constructive în această direcţie. ile actuale. In lume nu pot exis cuprinzătoare şi globală“. Toc rilor, ci toţi lucrătorii din col- re speră cu tărie că Uniunea
ta două păreri în legătură cu ne
Ziarul declară că în confor mai un asemenea program de mod vădit cercurile guvernante hozul respectiv. Doar nu se poa- Sovietică şi Statele Unite vor
TOKIO 23 (Agerpres). — De mitate cu principiile constituţiei cesitatea dezarmării“. dezarmare este prezentat în pro de Ia Bonn. te admite o situaţie în care o parte aduce o mare contribuţie ia so
5 zile paginile ziarelor japoneze sale, Japonia trebuie să sprijine punerile sovietice. „Deşi de cîţi- din membrii cooperativei să mun luţionarea problemei fundamen
abundă în ecouri la propunerea aceste propuneri epocale şi să „Trăim în secolul bombelor va ani încoace, scrie în această „Fără îndoială că aplauzele cească iar ceilalţi să fie privaţi de tale a timpurilor noastre, la con
guvernului sovietic cu privire la devină promotorul luptei pentru atomice şi cu hidrogen şi al pro ordine de idei ziarul „Stuttgar furtunoase adresate primului mi dreptul de muncă. EI a făcut o solidarea păcii.
dezarmarea generală şi totală, traducerea lor în viaţă. Ziarul iectilelor balistice intercontinen ter Zeitung“, guvernul R. F. G. nistru sovietic după ce el şi-a
expuse în cuvîntarea rostită de „Akahata“, organul C.C. al P.C. tale, arată ziarul „Nav Jivan“ vorbeşte despre măsurile pentru rostit cuvîntarea Ia Organizaţia Mesajul femeilor franceze către
N. S. Hruşciov în faţa Adunării din Japonia, caracterizează în şi există deja indicii că se apro dezarmare care trebuie să fie Naţiunilor Unite, scrie, ziarul N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower
Generale a O.N.U. Planul de articolul de fond din 22 sep pie secolul interplanetar. In a- — „globale şi atotcuprinzătoa „Die Welt“, au constituit pen
zarmării totale, propus de şeful tembrie propunerile şefului gu re" — iar planul propus de tru Bonn un adevărat şoc". Mo PARIS 23 (Agerpres). — doresc în mod fierbinte, se spu-
guvernului sovietic, declară zia cest secol de succese uimitoare
rul burghez „Hokkaido Sim- vernului sovietic ca începutul civilizaţia umană poate fi salva tivul nu este greu de înţeles.
tă numai prin dezarmare gene „Este evident că propunerile so
bun“, are o uriaşă importanţă unei noi ere în istoria omenirii. rală. De aceea planul lui Hruş N. S. Hruşciov cu privire la de vietice cu privire Ia dezarmare, TASS anunţă: In mesajul adre- ne în mesaj, ca schimbarea în
istorică pentru pacea în întrea Prjn toate cuvîntările lui N. S. ciov trebuie privit ca un ţel ex«- zarmare îndeplineşte din punct care reprezintă un pas hotăritor sat lui N. S. Hruşciov, şeful gu- relaţiile internaţionale să ducă
ga lume. Subliniem importanţa Hruşciov, scrie ziarul, trece ca trem de necesarşi trebuie adop de vedere teoretic această con pe calea spre destinderea încor vernului sovietic, şi preşedintelui la încetarea definitivă a expe-
faptului că premierul Hruşciov un fir roşu ideea necesităţii apă tată o anumităhotărîre pentru diţie, totuşi el manifestă acum Eisenhower, Consiliul naţional rienţelor cu arma nucleară, la
a prezentat primul în mod ofi rării de către toate ţările a prin a se face treptat paşi în direc- o rezervă accentuată“. dării internaţionale sînt de na
cial un plan pe care nici unul cipiilor coexistenţei paşnice şi tură să dejoace planurile Bonn a l’ Uniunii femeilor franceze îşi ‘0 dezarmare efectivă şi să des-
din conducătorii celorlalte mari ale colaborării. „Akahata“ rele rlia ace. s‘tui i t*e•l... Potrivit obiceiului, presa a- ului al căror scop este înarma exprimă dorinţa fierbinte ca în- chjdă calea spre 0 pace trainică,
puteri n-a îndrăznit să-I pre vă că în prezent, cînd ştiinţa propiată guvernului de la Bonn rea continuă a Germaniei occi tîlnirile dintre N S Hruşcrov şr
R. F. G. dentale şi înzestrarea Bundes D: Eisenhower sa duca la sla- els vor depu„e
i
despre energia atomică se dez
zinte“. voltă în ritm rapid şi mijloa BONN 23 (Agerpres). — Co a încercat iniţial să susţină că wehrului cu arma atomică şi cu birea încordării internaţionale şi toate eforturile pentru a obţine
Răspunzînd îndoielilor pe ca cele distrugătoare de război se întărirea păcii. Femeile franceze acest lucru.________ ______ ____
respondentul agenţiei TASS, I. propunerile sovietice sînt „pro- hidrogen“.
re Ie exprimă unele personali?
230.320 din 6 «oie.nb.i. 1909. - T ipam l, Inlrep,Indern, Pnllgrafkí 1 Mai" — Deva
W .l» l m I « '» num ,™ c o n t a «probării Direc|l„nii U .ner.le ' 0 J H i.