Page 85 - 1959-09

i lUliv v. a-üev.í
Anul XI Nr. 1479 Víneri 25 septembrie 1959
VA PREZENTAM: ÎNAINTEA
M uncitori fru n taş¦i Se ştie că siderargiştii hune-
de la seefia doreni se află în întrecere cu
de vagoane cei din Reşiţa. In această între­
a Atelierelor cere însă, reşiţenii nu sînt sin­
gurii adversari ai siderugişti-
C. F 0 R. S im eria lor hunedoreni. Ei se străduiesc
zi de zi să întreacă încă un ad­
yw w \ versar: timpul. Şi nu se poate
spune că hunedorenii nu obţin
,¦> GHEORGHE BANU RADU succese grăitoare şi în întrece­
** maistru. Organizează bine munca ¦ rea cu timpul. Dimpotrivă, co­
lectivele multor secţii ale com­
partidelor de reparaţii. binatului au luat-o înaintea
timpului. Deşi pînă la sfîrşitul
trimestrului 111 al acestui' an
mai sînt câteva zile, unele sec­
ţii ale Combinatului siderurgic
din Hunedoara, au şi raportat
că şi-au îndeplinit, sarcinile de
plan ce le reveneau în acest tri­
mestru.
Cocsani, ţn ffunte
Cocsarii hunedoreni au un a-
vans apreciabil, faţă de cei din
Reşiţa. De la începutul anului
şi pînă în prezent, ei au produs
pesta plan 52.000 tone cocs me­
talurgic. Au reuşit acest lucru
datorită preocupării permanente
a întregului colectiv pentru în­
deplinirea angajamentelor luate,
luptând neobosit pentru mări­
rea graficului de piloţi şi mic­
şorarea numărului de spargeri.
întrecerea socialistă, bine or­
ganizată, între schimburi şi pe loroase măsuri tehnico-organi­
locuri de muncă, a dat cîştig de
cauză, rînd pe rînd, fiecăruia
din cele trei. schimburi. Ca ur­
mare. productivitatea muncii a
sporit în această perioadă cu
mai bine de 18 procente, ceea
ce reprezintă un deosebit¦suc­
ces pentru harnicii cocsari.
De cîteva zile, cocsarii au ra­
portat îndeplinirea cu aproape
10 zile mai devreme a planului
E conom ii de p este
7 1 0 0 0 (ei
Urmînd exemplul minerilor, nească planul! de producţie în
sondorii din Lupeni au îmbrăţi­ proporţie de 290 la sulă.
şat -si ei iniţiativa brigăzii lui Depăşind productivitatea mun­
Tucaciue, însă sub altă formu­ cii şi gospodărind cu grijă ma­
lare : omul şi metru forat peste
plan în fiecare lună. Cel care a terialele. harnicii sondori au re­
adoptat-o primul este comunis­ uşit să realizeze în aceeaşi lună
tul Dumitru Piţigoi, maistru o economie Ia preţul de cost in
sondor. valoare de peste 71.000 Iei.
Organizîndu-şf bine munca ş? . In prima jumătate a lunii sep­
aplicînd noua iniţiativă, mais­ tembrie brigada iui Piţigoi şi'a
realizat planul pe întreaga lună
trul sondor Dumitru Piţigoi, Îm­ în proporţie de 60 la sută.
preună cu brigada sa, a reuşit
ca în luna august să-şi îndepli­ GRIGORE GOANŢA
corespondent
DIN PRIMELE ZILE DE ŞCOALA
Toată atenţia procesul
instructiv-educativ al elevilor
Precedate de intense pregătiri de or­ sate şi de ia oraşe, încă din prima zi
din material, în majoritatea şcolilor din de şcoală elevii au simţit grija ce Ii
regiunea noastră cursurile şcolilor de se poartă pentru a-şi însuşi cit mal
toate gradele s-au putut deschide la bine cunoştinţele predate.
timp şi în condiţii mai hune decît în
anii trecuţi. Au fost amenajate noi Experienţa anilor trecuţi ne învaţă
săli de clasă, s-au dat în folosinţă că acolo unde încă din primele zile
şcoli noi, s-au făcut aproape peste tot de şcoală învăţătorii şi profesorii au
zugrăveli, reparaţii de mobiliVr, s-au dat toată atenţia desfăşurării procesu­
amenajat mici laboratoare. In multe lui de instruire şi educare a elevilor,
locuri, elevii şi părinţii acestora, au lucrurile au mers bine tot timpul anu­
participat cu dragoste la pregitirea lui şcolar. Sint numeroase exemple de
localurilor de şcoală în vede-ea înce­ acest fel. Aproape nu există şcoală
perii noului an şcolar. din care să nu se poată cită învăţă­
tori şl profesori cu multă tragere de
Marea majoritate a învăţătorilor şi inimă, care se dedică cu toată seriozi­
profesorilor s-au pregătit din timp, cu tatea şi răspunderea predării cît mal
sîrguinţă, pentru începerea noului an bine a lecţiilor, educării elevilor în
şcolar. Ca răspuns la măsurile adop­ spiritul disciplinei, a dragostei faţă de
tate de plenara C.C. al P.M.R. din patrie, de poporul muncitor.
iulie a.c., privind îmbunătăţirea con­ Din păcate, mal sînt unii profesori
diţiilor de trai a!e oamenilor muncii sau învăţători pentru care” experienţa
— măsuri care prevăd şi o majorare anilor trecuţi n-a constituit un izvor
substanţială a salariilor cadrelor di­ preţios de învăţăminte. In unele şcoli,
dactice — profesorii şi învăţătorii din puţine la număr, deşi n-au trecut nici
regiunea noastră au început munca în două săptămîni de şcoală, s-au sem­
noul an şcolar cu entuziasm, cu hotă- nalat predări de lecţii nu tocmai bine
rîrea de a contribui din plin la instru­ pregătite, o slabă îmbinare a cunoştin­
irea şi educarea generaţiei de mîiriew a ţelor predate cu realitatea nouă din
constructorilor vieţii noi. Cei mai patria noastră şi chiar lipsuri rfemoti-
mulţi dintre ei au studiat programele vate ale unor cadre didactice de la
de învăţămînt, au schiţat planurile pri­ ore. E regretabil faptul că chiar de la
melor lecţii, au luat legătura cu pă­ începutul noului an şcolar, unele cadre
rinţii elevilor pentru a-şi coordona didactice nu dau atenţia cuvenită în­
munca instructiv-educativă. Datorită a- deplinirii sarcinilor lor nobile de in­
cestor fapte, în majoritatea şcolilor din struire şi educare a elevilor. De pildă,
PROLETARI DIN TOATE TARI LE, UNITI-VA ! O iniţiativă lăudabilă
aferent 'trimestrului 111. Avansul
acesta, cumulat cu avansul luat
in celelalte trimestre încheiate,
dă certitudinea că vrednicii coc­
sari vor putea raporta îndepli­
nirea planului, anual cu cel pu­
ţin o lună mai devreme.
întrecerea oţelarifor
In ziua de 23 septembrie, cind
au raportai îndeplinirea planu­
lui de producţie pe trimestrul
III, oţelarii secţiei O.S.M.
nr. 1, au constatat că se află
în avans faţă de planul anual
la zi, cu 20 de zile. Aceasta în­
seamnă că tovarăşii de muncă
ai lui Alexandru Nojogan, Du­
mitru Brujan şi Jescu Silves­
tru au luat-o timpului înainte.
Ei au produs peste plan, de la
începutul anului şi pînă în pre­
zent, mai bine de 21.000 tone
oţel martin. De remarcat că
toate echipele de oţeluri sînt
fruntaşe. Acest lucru este oglin­
dit şi de faptul că fiecbre echipă
a elaborat peste prevederile pla­
nului anual la zi o cantitate ce
depăşeşte 1.000 tone oţel.
Succesul acesta se datoreste
în bună parte faptului că între­
cerea socialistă a căpătat, un a-
vînt sporit In urma recentei ho-
tăriri a-partidului şi a unor va­
Brigada lui Ioan
M. Popa este una
din fruntaşele în-
§ trecerii socialiste
de la mina Teliuc.
Ea îşi depăşeşte cu regulari­
tate sarcinile de producţie.
In clişeu: Tov. Ioan M.
Popa, discutînd probleme de
producţie cu membrii brigăzii.
lipsuri ale unor profesori de ia ore,
s-au semnalat la şcoala medie „Dece-
bal“ din Deva ia şcoala medie din
Hunedoara şi în alte părţi. Este grav
faptul cînd lipseşte de fa cursuri un
elev, dar şi mai grav este faptul cînd
absentează de la ore profesorul sau
învăţătorul.
Cazurile arătate mai sus nu sînt
multe. Ele trebuie totuşi lichidate din
practica unor cadre didactice. Condu­
cerile şcolilor, consiliile pedagogice, au tor măsuri, în primele 8 luni
datoria de a le lua în discuţie, de a le
combate cu tărie, de a lua măsuri să
nu se mai întîmple. O sarcină impor­
tantă revine în această direcţie orga-
(Continuare fn pag. 2-a)‘
Pentru viitorii maiştri
In oraşul Brad funcţionează de cîţiva ani o şcoală de maiştri. Pînă
în prezent această şcoală a fost absolvită de cîteva sute de maiiştri nece­
sari industriei miniere. Numai fn anul de învăţămînt care a trecut au urmat
şi frecventat' cursurile un număr de 160 maiştri. Pentru anul de învăţămînt
care .va începe Ia I octombrie, conducerea şcolii a lu a t' măsuri de mărirea
capacităţii şcolii. Astfel, In acest an. vor urma cursurile 240 de elevi, re­
crutaţi . din rîndul, muncitorilor cu bogată experienţă în industria minieră. In
scopul asigurării sălilor de clasă necesare, conducerea şcolii a trecut la a-
rnenajarea unui nou local în apropierea gării. Aici au fost spoite ¦sălile
existente iar o parte din birouri au fost transformate în săli de clasă.
De asemenea, se lucrează intens pentru amenajarea unei săli de mese şi a
unei bucătării. Conducerea şcolii a luat măsuri şi a procurat din timp toate
materialele didactice necesare bunului mers al învăţămîntului.
4 pagini 20 bani
zatorice privitoare la folosirea
mai intensA a agregatelor.
Deşi mic, colectivul oţelăriei
electrice, a obţinut şi el rezul­
tate deosebit de frumoase. După
ce, perioada 1 ianuarie — 31 au­
gust ax. au încheiat-o cu un
plus de mai bine de 5.200 tone
oţel, în primele 21 de zile din
această lună, oţelarii de aici
au elaborat, în afara planului,
534 tone oţel, raportîncl totoda­
tă îndeplinirea planului trimes­
trului III înainte de termen.
Furnalîştiî
• Dacă in prima parte a anu­
lui, în întrecerea cu Reşiţa, con­
ta doar colectivul secţiei a Il-a
furnale, în a doua parte, succe­
sele înregistrate de furnaliştii
secţiei a l-a conturează şi mai
mult victoria finală a hutiedo-
renilor. Primele 21 de zile din
luna septembrie au înseninat
producerea peste plan a 1.800
tone fontă de către ¦furnaliştii.
secţiei a 11-a şi 946 tone de că­
tre colectivul primei secţii. Cu
aceasta, furnaliştii ¦hunedoreni
au livrat patriei,- de la începu­
tul anului şi pînă în prezent,
mai bine de 21.000 tone de fon­
tă.
Alte două colective care au
luat-o înaintea timpului.
deA. NICOLESCU Entuziasta primire
Recuperează pierderile
La sfîrşitul anului trecut în­
treprinderea de industrie loca­
lă „Crişana" din Brad a înche­
iat bilanţul cu un deficit de
1.400.000 lei. .Pentru înlăturarea
cauzelor care au influenţat a-
supra înregistrării acestor pier­
deri, conducerea întreprinderii
şi-a axat în acest an activitatea
spre rentabilizarea tuturor sec­
ţiilor.
Astfel, a fost întocmit un plan
de măsuri tehnico-organizatori-
ce care, aplicat în practică, a
dat rezultate bune. De aseme­
nea, toţi muncitorii, tehnicienii
şi inginerii întreprinderii au
fost. antrenaţi în întrecerea so­
cialistă, iar de ducerea ta în­
deplinire a obiectivelor prevăzute
în plan, au răspuns în primul
rînd comuniştii. Datorită aces­
ale anului, întreprinderea „Cri­
şana" a reuşit să recupereze din
cele 259.000 pierderi planificate
suma de 209.000 tei. Un aport
deosebit la obţinerea acestui
succes l-au adus muncitorii de
la cariera de piatră Crişcior şi
cei de la fabrica de var. Numai
de la cariera Crişcior au fost
valorificate aproape 4.000 tone
de piatră..Mari valorificări s-au
Elevii şcolii medii
din Cugir vor efectua
practica în uzină
Pentru a avea posibUitatea să
îmbine armonios noţiunile teore­
tice cu practica de producţie,
conducerea Uzinei metalurgice
din Cugir împreună o f conduce­
rea şcolii medii din localitate, au
căzut de acord ca dlevii şi ele­
vele acestei şcoli, să efectueze
Orele de practică în uzină. In a-
cest scop, comitetul de părinţi
ales recent, împreună cu direcţi­
unea şcolii medii, au întocmit
un program al efectuării practi­
cii în producţie stabilind toto­
dată şl lecţiile ce vor fi predate.
De asemenea, cei 128 de elevi
ai şcollii medii au fost repartizaţi
în patru grupe — strungari, lă­
cătuşi, rectificatori şi frezori şi
încredinţaţi cîtorva dintre cei
mai buni muncitori din secţiile
respective. Elevii vor efectua cîte
4 ore de practică pe săptămină
iar Ia absolvirea şcolii, el vor
primi pe lîngă diploma de ma­
turitate şi un certificat de mun­
citor calificat.
LOSTEL COMAN
corespondent
Sui § . H n işo io v in S. II. 1,
55Perrf u r e a z ă bun venit lui Hruşciov
COON RAPIDS (Agerpres).
Miercuri după-amiază N. S.
Hruşciov şi persoanele care-1
însoţesc au sosit la Goon Ra­
pids pentru a vizita ferma lui
Roswe] Garst şi a lua cunoş­
tinţă de metodele folosite de
fermierii americani în cultiva­
rea cerealelor şi creşterea vite­
lor. După cum se ştie, Roswel
Garst a vizitat în mai multe
rînduri, în ultimii ani, U.R.S.S.,
fiind şi oaspetele lui N. S. Hruş­
ciov.
In drum spre ferma lui Garst
oaspeţii sovietici au trecut cu
automobilele prin cîteva locali­
tăţi mai mici în care populaţia
PITTSBURG (Agerpres). —
La 23 septembrie ora 20,17 ora
locală (3,17 ora ‘Bucureşti),
N. S. Hruşciov şi ceilalţi oas­
peţi sovietici au părăsit ospita­
lierul stat Iowa, plecînd cu a-
vionul la Pittsburg, marele cen­
tru industrial din Statele Uni­
te ale Americii. Pe aeroportul
din Des Moines, N. S. Hruşciov
a fost condus de guvernatorul
statului lowa, Herschel Lowe-
less, de preşedintele camerei de
comerţ a oraşului şi de alte per­
soane oficiale. Şeful guvernului
sovietic a fost de asemenea con­
dus de numeroşi locuitori ai o-
raşului. N. S. Hruşciov a mul­
ţumit guvernatorului statului
Iowa. primarului oraşului Des
-m -
făcut şi la fabrica de var. 'Aici,
resturile provenite din piatră de
calcar sînt concasate şi valori­
ficate. ¦- " ¦
PENTRU ELEVI
încă în preajma deschiderii no­
ului .an şcolar, conducerea Uniu­
nii raionale a cooperativelor de
consum din Orăştie, a luat o serie
de măsuri pentru aproviziona-
narea în bune oondiţiuni a tu­
turor magazinelor de pe raza
raionului, cu materiale pentru
confecţionarea uniformelor, cărţi
şi rechizite şcolare.
In această perioadă, prin ma­
gazinul de confecţii din Orăş­
tie s-au desfăcut mărfuri pen­
tru copii în valoare de 80.000
lei, iar prin celelalte magazine
din oraş, mărfuri în valoare de
120.000' lei.
MARI A ZDRENGHEA
corespondentă
-V
Laminorul Bluming de la Coin binatul siderurgic
locală le-a făcut o primire căl­
duroasă. In localitatea Perry o
treime din populaţie a ieşit să-l
întimpine pe şeful guvernului
sovietic. Pe strada principală a
orăşelului a fost ridicat un pa-
nou pe care era scris în limba
ru s ă : „Perry urează bun ve­
nit lui Hruşciov !“.
Pe drum N. S. Hruşciov a
discutat cu Roswel Garst, care
se afla în acelaşi automobil,
despre culturile de cereale care
se aflau pe marginea şoselei.
Convoiul de maşini s-a oprit în
apropierea unui mare lan de
sorg unde oaspeţii sovietici s-au
interesat de metodele de culţi-
la Pittsburg
Moines, precum şi locuitorilor
oraşului şi statului pentru os­
pitalitatea acordată. El a tran­
smis cele mai bune urări locui­
torilor din Des Moines,. şi din
statul Iowa.
Lă ora 22,05 ora locală (4,05
ora Bucureşti) avionul cu care
au călătorit oaspeţii sovietici a
aterizat la baza aeriană din
apropiere de Pittsburg. Ei au
fost întîmpinaţi de primarul
oraşului Thomas Gallagher care
rostind un cuvint de bun so­
sit, a înmînat lui N. S. Hruş­
ciov o cheie a oraşului. Pri­
mind cheia, N. S. Hruşciov a
spus : Vă mulţumsec că îmi a-
cordaţi atîta încredere îneît îmi
daţi cheia oraşului dv. Sînt
foarte impresionat de primirea
pe oare mi-ău făcut-o america­
nii în cursul călătoriei mele şi
de aspiraţiile lor de pace.
-ir
PITTSBURG 24 (Agerpres)'.
— In dimineaţa zilei de 24 sep­
tembrie, preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri al U.R.S.S., N.S.
Hruşciov, a vizitat oraşul Pitt­
sburg, denumit „Capitala oţelu­
lui“. El a fost însoţit de prima­
rul oraşului, Thomas .Gallagher
şi de reprezentantul preşedinte­
lui Eisenhower, Henry Cabot
Lodge. La ieşirea sa din hotel,
primul ministru sovietic a fost
întîmpinat de o mulţime de
5.000 de persoane caire' l-a ova­
ţionat îndelung. In clădirile din
vecinătate, oamenii se înghesu­
iau la ferestre pentru a-1 zări
pe N. S. Hruşciov.
Prima etapă a vizitei în ora­
şul Pittsburg'.a fost uzina „Mes-
ta Machinery Comp“, unde se
fabrică utilajul destinat uzine­
lor de oţel. întîm pinat,cu căl-
------------------------ <35539-------------------------
Hunedoara.
vare a acestei plante cerealiere,
despre producţia pe care o dă
şi despre mijloacele de recolta­
re. N. S. Hruşciov s-a plimbat
p rin 'lan şi a cercetat cu .aten­
ţie maşinile care recoltau gri-.
nele. Mai departe oaspeţii s-au
oprit de asemenea la un lan de
porumb hibrid.
¦După sosirea la fermă oaspe­
ţilor sovietici li s-a oferit o ma­
să în aer liber la care au luat
parte 160 de persoane printre ca­
re mulţi prieteni ai lui Garst, pre­
cum şi fostul candidat al parti­
dului democrat la preşedinţia
Statelor Unite, Adlai Stevenspn.
La aeroport şl de-a lungul
şoselei străbătute de automo­
bilele în care se aflau oaspe­
ţii sovietici se găsea o mare
mulţime de locuitori ai oraşu­
lui. Cu toate că ¦era aproape
de miezul nopţii, în mulţime pu­
teau fi văzute numeroase femei cu
copii în braţe. Deasupra oraşu­
lui nu mai străluceau luminile
împrăştiate de cuptoarele şi fur­
nalele marilor oţelării, ele fiind
stinse în urma marii gre­
ve a oţelarilor. In semn de sa­
lut, locuitorii au lăsat însă a-
prinse to'ate luminile de pe ma­
rile clădiri. Pe străzile din ju­
rul hotelului Garlton, unde -îşi
au reşedinţa oaspeţii sovietici în
timpul şederii lor la Pittsburg,-
se aflau mai multe mii de per­
soane care au ovaţionat puter­
nic cînd şeful guvernului sovie­
tic a coborît din maşină.
.?
dură de muncitori, N. S. Hruş­
ciov s-a oprit deseori în faţă
maşinilor şi a discutat cu lu­
crătorii.
In continuarea vizitei prin 6*
rasul Pittsburg, preşedintele
Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. a trecut prin cartierul
de locuinţe Squirrel Hiill. Aici,
elevii unui liceu care se aflau
la oră- prînzutui, l-au ovaţionat
cu însufleţire pe N. S. Hruşciov.
Vizita a luat sfîrşit cu o plim­
bare în parcul Schenley.
La amiază, guvernatorul
Pennsylvaniei, David Lawren-
ce, primarul oraşului Pittsburg,
Thomas Gallagher şi decanul u-
•niversităţii din Pittsburg, dr.
Edward Liitchfield ă oferit un de­
jun în cinstea primului ministru
al U.R.S.S. şi a persoanelor care
îl însoţesc.
m
Din
patria
noastră
Vedere parţială a
Combinatului de
prelucrare a stu-
fiMui Chişcarii in
construcţie. Halele
de fierbere şi re­
generare•.
‘ *T