Page 86 - 1959-09

> DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1479

GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT Din primele zile de şcoală

Toată atenţia procesului

instructiv-educativ

miriştile de orz s-a însămînţat de satisfăcăwar al însiiozărilor este al elevilor
asemenea porumb pentru masă determinat de condiţii obiective
¦ Sarcina tuturor .unităţilor a- verde care se -poate :însitoza. Spre (trupuri împrăştiate şi insufi­ (Urinare ,'djn pag. t-a) rii în ce priveşte întreţinerea localului
grioole socialiste şi în special deosebire de gospodăriile agricole cientele mijloace de transport), de şcoală, iniţierea de excursii la locuri
a gospodăriilor agricole de stat colective, gospodăriile agricole s-ar.fi putut totuşi însiloza •mai irizaţiilor de partid din şcoli. Procesul istorice şi în întreprinderi, organizarea
este de a realiza o producţie de de stat au tocători suficiente, au mult dacă ar fi existat mai mul­ de instruire şl educare a elevilor, fe­ pentru clasa Xl-a a practicii în com­
lapte mare pe cap de vacă fura­ lul cum cadrele didactice se pregătesc binatul siderurgic etc. Asemenea acţiuni
jată şi de a livra statului can­ pentru predarea lecţiilor, cum predau se preconizează şi în alte şcoli. Po­
tităţi de carne din ce în ce mai silozuri pregătite şi posibilităţi tă preocupare din partea cadre­
lor tehnice ale unităţii respec­ la ore, cum se ocupă de întărirea dis­ sibilităţi însă există pretutindeni, şi

mari şi la un preţ de cost cît 'de a le pregăti. ciplinei, felul cum diriginţli îşi înde­ este necesar ca o astfel de activitate

mai scăzut. Chezăşia îndeplinirii Ea G.A.S. din Căla-n, unde tive. plinesc sarcinile lor, trebuie să stea de educare a elevilor să se organizeze

acestor sarcini stă în îngrijirea tehnicienii şi lucrătorii au -înţe­ După cum rezultă din anali­ în .permanenţă în atenţia comuniştilor. în toate şcolile elementare, medii şi

corespunzătoare şi în -furajarea les importanţa nutreţului murat, za , făcută, cu excepţia cîtorva Şi dacă acest lucru se discută în or­ profesionale.

raţională a animalelor. In gos­ ş-au însilozat 1.300 tone po­ gospodării de stat în care se ganizaţiile de partid din primele zile Procesul de instruire ş i .educare a

podăriile agricole de stat din rumb furajer şi resturi de la dă atenţia cuvenită însilozări- de -şcoală, există garanţia că lucrurile elevilor cere multă perseverenţă, dra­
regiunea noastră adăpostirea şi grădina de zarzavat, .faţă de lor, însilozarea furajelor se des­ vor merge bine în tot timpul anului,
îngrijirea animalelor de produc­ 1.100 tone cît prevede planul. făşoară sub posibilităţi. Gospo­ goste de muncă, multă pricepere şi
ţie stă în atenţia zootehnicieni- .Realizări frumoase au obţinut dăriile agricole de stat trebuie Paralel cu activitatea de instruire a timp. De aceea el trebuie început cu se­
îor. !Dar nu ,e suficientă numai şi lucrătorii din gospodăria de să fie model în organizarea elevilor trebuie să se desfăşoare şi o riozitate din primele zile de şcoală. A-
îngrijirea zooigienică a animale­ stat din Apold care au însilo­ muncii şi îndeplinirea la timp 3 bogată activitate educativă. Din expe­ cei profesori sau învăţători care mai
lor. Ea trebuie îmbinată cu o zat 1.100 tone din cele 1.820 sarcinilor. Din., exemplul lor tre­ rienţa anilor şcolari trecuţi, reiese că manifestă superficialitate în îndeplini­
procesul de educare patriotică a elevi­ rea acestor sarcini, trebuie tăcuţi să
lor se complectează şi se dasăvîrşeşte,
alimentaţie raţională care să tone planificate. La fel, lucră­ buie să. înveţe gospodăriile co­ înţeleagă răspunderea mare (îe care
ducă la creşterea şi dezvoltarea torii din G.A.S. Petreşti şi O- lective şi întovărăşirile agricole. antrenîncju-i pe aceştia înîr-o seamă o au. Organizaţiile de partid, condu­
de activităţi obşteşti. Este lăudabil
Din punct de vedere tehnic, cerile şcolilor, consiliile padagogice, au
animalelor. răştie, au însilozat mai mult de stadiul actual de vegetaţie al Viţa de vie a gos­ faptul că la şcoala medie din Hune­ datoria să combată astfelde lipsuri
Se ştie din experienţa anilor jumătate din cantitatea de nu­ porumbului siloz impune urgen­ podăriei de stat Apol- doara, conducerea şcolii, împreună cu oricît de neînsemnate ar părea ele, să
treţ planificaţă a se însiloza. tarea însiiozărilor. Se ştie că cel du de Sus a fost în­ comitetul U.T.M., la îndemnul organi­ vegheze ca această nobilă muncă de
trecuţi că producţia de lapte a ma< bun nutreţ murat se obţi­ instruire şl educare a elevilor să se
vacilor tinde să scadă în timpul Nu aceeaşi este situaţia în ne cînd se însilozează .porum­ zaţiei de partid, preconizează un pro­ desfăşoare în permanenţă şi cu toa­
iernii, din cauza hrănirii anima­ -restul gospodăriilor agricole de bul cu boabele în stadiul de gram obştesc cu elevii, în scopul ,e- tă răspunderea. Toate cadrele didacti­
lelor cu mult nutreţ uscat, mai stat din regiune. Gospodăria a- lapte-cear.ă. In prezent acest sta­ ducării mai complecte a acestora. Con­ ce, in frunte cu profesorii şl învăţă­
sărac în vitamine şi în celelalte gricolă de stat din Boz, ou toa­ diu a început să fie depăşit. Po­ ducerea acestei şcoli îşi întocmeşte un torii comunişti, şînt chemate să dea
substanţe nutritive. Acest nea­ te că are un plan de însilozări rumbul a început să se usuce program care şă cuprindă printre altele tpată atenţia, chiar din primele zile
juns se poate uşor înlătura, prin mic, 360 tone, nu a însilozat de­ şi să piardă din valoarea nutri­ activităţi în diferite cercuri, pe disci­ de şcoală, sarcinii nobile ce le-a fost
hrănirea animalelor cu nutreţ cît 100 tone nutreţ. Gospodă­ tivă. Se impune ca sarcină ac­ pline şi după înclinaţia elevilor, con­
murat. Avantajele nutreţului mu­ ria agricolă de stat din Galda tuală tuturor gospodăriilor a- ferinţe cu caracter politic, ştiinţific şi încredinţată de pşrtid, aceea de instru­
rat, şi în special a porumbului, şi din Mintia au condiţii foarte grieole de stat din regiunea noa­ literar, organizarea tuturor şcolarilor
constau în aceea că el este mult bune pentru ca însilozarea să stră, urgentarea Însiilozării nu- i în brigăzi de muncă patriotică, organi- ire şi educare temeinică a generaţiei
mai ieftin decît toate celelalte decurgă în ritm satisfăcător. treţurilor. Gadrele tehnice din i
furaje. Admimistrînd în hrana' Personalul tehnic al acestor u- zarea ia clasele VIII-XI a autodeservi- de viitori constructori ai socialismului.
animalelor coceni "uscaţi de po­ nităţi nu acordă însă suficientă
------------------— ^<55*0) — ------ ----------------

rumb', rămîn foarte multe res­ atenţie însiiozărilor. Din cele G.A.S. trebuie să organizeze în j grijită după ioaie re­ li^ AJIUTOIRHUiL A\CiniVilSirillL€B CttJlLFtlWAflJ

turi neconsumate. Dar dacă ă- 2.000 tone furaje planificate a aşa fel munca la însilozări, în- gulile agrotehnice. Pra- Cu brigada Cut
cest porumb' a fost însilozat lă se însijloza, la G.Ă.C. Galda cît folosind întreagă capacitate
timpul potrivit, el este consu­ s-au însilozat abia 500 tone, iar de lucru a tocătoarelor, planul şilele date la timp şi stropirile con­
mat în întregime. Porumbul si­ la G.A.S. Mintia, din cele 1.090 însiiozărilor să fie realizat în
loz produce mult mai multe u- tone', cît prevede planul, s-au cel mai scurt timp. E necesară tra bolilor, au ajutat la formarea
nităţi nutritive la hectar decît însilozat doar 310 tone. Nici la o însilozare masivă a nutreţuri­
porumbul boabe, dă o mare can­ gospodăria agricolă de stat din lor pentru ca fiecărei vite mari în ¦acest an a unui rod bogat. In zilele de 19 şi 20 septem­ studiate de către membrii bri­ de a se mai face deplasări cu
titate de masă vegetativă la Sîntămărie Orlea, situaţia în-si- să-i fie asigurate pe timpul ier­ brie, la casa raională de cul­ găzii la Sebeş, şi fiecare mem­ brigada în comuna lor. După
hectar care, murată, înlocuieş­ lozărilor nu se prezintă mai nii circa 10 tone nutreţ murat. In clişeu : Ciorchinii încărcaţi de tură din Sebeş, a avut loc o con- bru din brigadă şi-a pregătit ce au fost date răspunsurile,
te cu succes iarba verde din ,tim-- siătuire cu activiştii culturali răspunsurile la întrebările lega­ cetăţenii au vizionat un bogat
pul -verii. bine. Gu toate că aici ritmul ne- I. COSTEA boabe sini culeşi cu atenţie de că­ ,din regiune, organizată de secţia te :de specialitatea lui. program artistic, dat de echipele
regională de învăţămînt şi cul­ artistice din localitate, de bri­
Jinînd cont de aceste multi­ -şţeas- tre lucrătorii gospodăriei de stat tură şi de Casa regională a crea­ In componenţa brigăzii au gada artisitcă de agitaţie din
ple avantaje ale nutreţului mu­ ţiei populare. La consfătuire au fost aleşi un medic, un jurist, comuna Draşov şi echipa de
rat, unităţile agricole' socialiste din Apolda de Sus. participat şi şefii secţiilor de în­ un inginer agronom, un p.rofe- dansuri din satul Sîngătin.
din regiunea noastră au plani­ văţămînt şi cultură de la sfatu­ sor de istorie, un profesor de
ficat să însilozeze '46.000 tone _ rile populare raionale. fizică, un profesor de ştiinţele Ieşirea cu brigada ştiinţifică
furaje. Din această cantitate, naturii şi un profesor de IMe- pe teren a constituit totodată şj
Cînd lucrurile sînt tărăgănate Ga aplicaţie practică, lă cart ratură. un bun schimb de experienţă
între activiştii oulturafi, atît
de pe o zi pe au luat parte cei prezenţi la con­ Duminică, înainte de masă,

G.A.S.-urile vor însiloza 11.000 Anul acesta, conform Hotărîrli gaţiile pe care le au întreprin­ din scurt şi situaţia va fi reme­ sfătuire, secţia de învăţămînt brigada s-a deplasat la căminul pentru cei care au mai organi­
tone porumb furajer. C.G. al P.M.R. şi a Consiliului derile pe lîngă care se deschid diată grabnic. Dar iată că ne şi cultură a raionului Sebeş şi cultural din Gut, .unde se adu­ zat brigăzi ştiinţifice, cît şi pen­
de Miniştri cu privire la îmbună­ şcoli medii serale. în ce priveşte naseră numeroşi cetăţeni din co­ tru cei rămaşi în urmă (Orăştie,
Din constatările făcute, reiese tăţirea învăţămîntului seral şi asigurarea condiţiilor materiale. aflăm la aproape două săptămîni casa raională de cultură, au or« mună. Trebuie arătat că deşi Ili-a, Brad), care urmează a or­
că gospodăriile de stat din re­ fără frecvenţă de cultură gene­ •-Aceşţ luermrba/'cunţjspnt. şi - con­ căminul' cultural din Gut este ganiza asemenea brigăzi.
giune au însilozat doar 50 la. rală şi superior, ,l.a Hunedoara ducerea Combinatului siderurgic de la deschiderea cursurilor şi e- --ganizat dep lasarea’unei'.brigăzi o construcţie 'nouă, cu o ' sală
sută din cantitatea prevăzută a levii muncitori ai noii şcoli me­ de festivităţi destul de mare, ea Ţinînd seama că ne aflăm în
se însiloza. Sînt gospodării de a luat fiinţă pe lîngă combina­ din Hunedoara. Dat fiind impor­ perioada cînd ne pregătim pen­
dii serale din Hunedoara, conti­ din comuna C ui Deşi această
nuă să frecventeze cursurile fie

stat care s-au preocupat de a tul siderurgic, o şcoală medie tanţa deosebită ce se acordă în şcoala medie din O.M., fie în comună este destul de aproape a fost plină pînă la refuz. tru activitatea de iarnă, secţiile

asigura animalelor cît mai mult serală. Munca desfăşurată do şcolilor medii serale, hotărîrea a cîteva barăci a!e I.C.S.H. Aceas­ de oraş, totuşi, ţăranii muncitori După ce brigada ştiinţifică a raionale de învăţămînt şi
comisiile de selecţionare, îndru­ .subliniat că asigurarea condiţi­ ta, pentru că deşi localul a fost
nutieţ siloz, dar sînt şi altele ca­ în sfîrşit amenajat, lipseşte încă doreau să afle răspunsuri la o •fost prezentată ,’de către tov. Bo- cultură, casele raionale de cul­
r t aii d.ât prea puţină atenţie mate de organizaţiile de partid, ilor materiale trebuie să se în­ mobilierul. Conducerea combina­ serie de probleme care îi fră- jiiţa Traian, inspector la secţia tură şi subfilialele S.R.S.G., tre­
însiiozărilor. Gospodăriile agri­ tului n-a tras încă învăţămintele mîntau.'fapt pentru care ei şi-au raională de învăţămînt şi cultu­ buie să acorde toată atenţia or­
cole' de ştat au opeate toate a făcut ca numeroşi ţineri mun­ făptuiască în timpul cel mai necesare din felul defectuos cum exprimat dorinţa să li se trimi­ ră, membrii brigăzii au început ganizării ieşirilor pe teren cu
condiţiile pentru a însiloza can­ au decurs pînă acum lucrările de tă un colectiv format din oameni să dea răspunsurile la întrebă­ brigăzi ştiinţifice în special în
titatea de nutreţ planificată şi citori din combinat şi din aitc scurt. Conducerea Combinatului amenajare a localului Şi ?ton ti- de specialitate. Secţia raională rile puse. Iată cîteva probleme satele de munte, cu mai puţine
chiar de a o depăşi. Pe terenul întreprinderi ale oraşului să cea­ .siderurgic din Iţunedoara — nuă să dea o atenţie mică înzes- de învăţămînt şi cultură, şi casa care au fost discutate: oum se posibilităţi din punct de vedere
tuturor s-a î.nsămînţat în prLţriă- ră înscrierea la examenele de vorbesc faptele — n-a dat toată strării acestuia cu mobilierul ne­
admitere în cilasa VIII-a. Ajutaţi atenfia acestei importante preve­
-ya-ră porumb' pentru siloz iar în prin cursurile de pregătire care deri. Din această cauză, la 15
au durat toată vara, cei mai septembrie cînd au început

mulţi dintre tinerii care au so­ cursurile noii şcoli medii, elevii cesar. Din felul cum se lucrează raională de cultură, ca să poată explică eclipsele de soare şi lu­ cultural. Extinderea acestei for-
în prezent ia pregătirea mobili­ asigura' calitatea răspunsurilor nă ; pum se formează norii şi mfe de activitate va asigura răs-
licitat înscrierea s-au pregătit muncitori s-au găsit într-o situ­ erului, este puţin probabil că în
temeinic, prezentîndu-se fără e- aţie încurcată. Pur şi simplu,
moţii ia examenul de admitere. n-au ştiut unde să-şi îndrepte săptămîna viitoare şcoala va pu­ "ce aveau să le dea membrii bri­ ploaia'I ce sînt rachetele Cosmi­ pîndirea şi mai largă a cunoş­
Cerc co reg ra fie
Aşa şe face că noua şcoală me­ paşii. Aceasta, pentru că localul tea funcţiona în localul său. găzii, înainte cu 4 zile au trimis ce şi cum sînt lansate; dacă tinţelor de cultură generală în

La oasa raională de cultură die serală de pe lingă C. S. Hu­ destinat scolii lor, nu era încă Tărăgănarea confecţionării mo­ un activist de. la casă raională există viaţă şi pe alte planete; rîndurife maselor de ţărani mun­
n Orăştie şi-a început de cu- nedoara numără — acum după amenajat. Conducerea combina­ bilierului, şi din aceasta cauză de cultură la Gut, unde ou spri­ cum trebuie îngrijit copilul ca­ citori, va ajuta la formarea li­
începerea cursurilor — 240 de tului a tărăgănat amenajarea lo­ ţinerea cursurilor în mai multe jinul organizaţiei de partid şi re se npşte din părinţi bolnavi nei ' concepţii ştiinţifice despre
id activitatea cerc cor.e- calului, de pe o zi pe alta, pînă locuri, are repercusiuni în des­ al sfatului populat-, a organizat de tuberculoză; ce este asolă- societate şi despre fenomenele
tineri muncitori, elevi în clasa cînd o „reuşit" să pună în în­ făşurarea procesului de învăţă­ un colectiv format din cadre di­ mentul etc. In total, au fost puse naturii, ,va contribui la combate­
afic la cart s-au înscris pînă curcătură pe cei aproape 400 de mînt. La unele materii încă nu dactice care, mgrgînd în comu­ peste 60 întrebări. rea influentelor înapoiate din
VIII-a. In totali, şcoala are' 389 elevi. Desigur, se vor ridica voci s-a intrat în programa prevăzu­ nă şi diseutînd .ou, cetăţenii, a conştiinţa oamenilor. •
i,iin 70 de copii între 6 şi 14 { de elevi muncitori. care vor spune că şi combinatul tă de Ministerul învăţămîntului cules şi a notat întrebările pu­ Participanţii au manifestat
a ayut greutăţi, a avut sarcini şi Culturii., Este oare aceasta o se de ei. Acestea au fost apoi satisfacţia faţă de această ac­ v mureşan
ii. Dacă în ce priveşte selecţio­ mai importante. Departe de noi situaţie normaflă, poate fi privită ţiune şi şi-au exprimat dorinţa
Deschiderea cercului ă fost { narea ţinerilor muncitori, pregă­ ea cu ¦uşufinţă ? îndrumător cultural
imită ou multă satisfacţie şi tirea lor pentru examene ş) exa­
icurie atît de oursanţi cît şi Este necesar ca în timpul cel
menele de admitere în clasa
părinţii acestora.
Cercul coregrafic, condus de VIII-?, lucrurile s-au desfăşurat
structoarea Ma-r.ia Barbu, şi-a bine, nu aceiaşi lucru se poate gîndul de a minimaliza cltiişi de mai scurt, şcoala medie serală
anificat să-şi desfăşoare acfti- spune despre pregătirea condi­ puţin importantele sarcini . pe din Hunedoara să-şi desfăşoare

Consiiltînd cîteva condici de sugestiitatea bisăptămînal, pe cîte ţiilor materiale pentru desfăşu­ care le au siderurgiştii hunedo- activitatea sa instructiv-edueati-
iuă grupe de cursanţi. rarea !activităţii în noua şcoală. reni în bătălia lor eroică pentru vă în localul ce i-a losl destinat.
Hotărîrea amintită la începuţuf asigurarea cu metal a patriei. Conducerea combinatului side- »0
’ lOAN POPA acestui articol, prevede clar obli- Dar oare o întreprindere atît de rurgid este datoare să ia măsuri
şi
corespondent

mare cum este combinatul, n-ă concrete pentru terminarea grab­ In condica, de sugestii şi reclamaţii servirii. Topte sezisările şi reclama- în seamă această sezlsăre deşi lipsu­
a restaurantului din Orăştie, munciio- ţiile relevă lucruri adevărate, care se rile semnalate continuă să persiste.
Au reparat puntea avut posibilităţi să amenajeze 8 nică a mobilierului. Forte sînt rul A. lonescu din iocalildle a con­ mai manifestă şi acum. Insă condu­
săli de clasă ţipip de aproape o suficiente, posibilităţi de aseme­ semnat, că din partea conducerii res­ cerea restaurantului (gestionar tov. La bufetul T.A.P.L. nr. 2 din Cu-
taurantului se manifestă o ' atitudine Vasile Tomescu), nu ţine seama de 'gir (gestionar tov. Romulus Blaga),
Cetăţenii 'din circumscripţia Printre cei 17 cetăţeni care au jumătate de an ? Scuzele nu pot nea. Mai multă preocupare din de dispreţ faţă de scopul pentru care propunerile oamenilor muncii. e o situaţie şi mai gravă. Aici, toate
\r. 42 Cindeni, comuna Cugif, depus cite 4 ore de muncă vo­ fi luate în seamă. Mai de grabă partea •celor în drept - şi situaţia a fost înfiinţată această condică. Fap­ sezisările oamenilor muncii trecute în
nobilizaţi de deputata Marga- luntară la repararea punţii,, se lipsa de preocupare, tărăgănarea poate reveni la. normal în timp tul că pînă acum nici una din cele Condica de sugestii trebuie consul­ condică, du fost rupte. Fapta a fost
eta Pd-răbapţ şi tovarăşa lu- numără Petru Muntean, Gheor- de pe o zi pe alta, lipsa unui scurt. Comitetul de partid al 50 sezisări na a primii răşpMiişul cu­ tată zilnic de către gestionar pi a- sezisată în registrul controlului intern
iana Păcurar, au reparat în ghe Dublés, Iustin Bogdan, Var control din partea comitetului de combinatului şi comitetul orăşe- venit, dovedeşte că aici sugestiile, oa­ ceşta este obligat să pună rezoluţie de către tov. inspector loan Zăvoianu,
sile Ghibu, Ilie Cătană şi alţii. partid, trebuiau înlăturate prin menilor muncii sînt privite , cu indife­ după fiecare sezisare sap propunere. încă din 24 mai, dar totuşi filele cu
:iua de 8 septembrie a.c., o pun- măsuri concrete, energice, şî a-, neş’c de partid, trebuje să aibă renţă., Este . o atjtudine. condţun/iabiiă Dar, m.ai important este ca această reclamaţiite din condică au continuat
MATILDA S1LER tunei noua şcoală medie serală în atenţie crea,rea urgentă f mij­ şi ca atare în numele unui grup de revoluţie să fie tradusă în praolică să fie rupte. Pe de altă parte, mur­
e ce se află în circuniscripţia n-ar fi ajuns ia deschiderea loacelor materiale necesare pen­ ¦muncitori, el a cerut s$ .se d a măsuri în scopul îmbunătăţirii mumii şi a dăria şi lipsa de atenţie faţă de con­
corespondentă tru ca şcoala medie serală de corespunzătoare. . deservirii consumatorilor. Conducerea sumatori continuă să persiste. Este ur
or. cooperativei ,(Fih)mon Sirbu" are dato­ caz grav, faţă de care conducerea
Muncitorul A. IOnescu are dreptate. ria ca prin măsuri concrete să deter­ T.Â.P.L.-ului trebuie să ia măsuri.
cursurilor în situaţia arătată pe lîngă C. S. Hunedoara, să-şi De ta data cînd ’ în ' condica ' amin­ mine pe gestionarul restaurantului să
tită a fost trecută această 'însemna­ facă acest lucru. Acelaşi lucru tre­ Faptele arătate mai sus, sint sufi­
Un ţ f „aU „Ariciului“ nostru U lipsesc mai sus. poată instrui elevii muncitori In re, au trecut d teva săptămîni, timp ciente pentru a trage concluzia că in
Puşi în faţa acestui fapt, se localul ce i-a fost destinat. în ' care alte 20 de "file "cm "fo s t' um­ buie făcut şi la bufetele nr. 4 şi 6 multe unităţi ale comerţului de stat
5revenim cititorii că nu-i vor- plute -cu diferite sezisări ale oameni­ şi cooperatist din regiune, gestionarii
credea că lucrurile vor fi luate P. OH. lor muncii. Ţoale¦ insă •au rămas fără din Orăştie, unde sînt gestionari iov. tratează cu indiferenţă sugestiile şi
¦nici un răspuns. Oamenii au sezisat propunerile oamenilor muncii pe care.
despre o nouă specie a aces- însă ţepii şi încă ii lipsesc cam că ospătarii de cuci nu au o. atitu­ lo m Marou şi Hirş Mor. Şi aici, în aceştia le fac în condici. Este nece­
dine cuviincioasă ; faţă de , consuma­ sar deci ca forurile competente
animale, cu care să poată de multă vreme. Prin muncă voluntară tori, că ,în. local e murdărie, -că se condicile de. sugestii, oamenii muncii (T.A.P.L., U.R.C.C., O.C.L. Industrial,
îmbogăţit conţinutul unui la- serveşte cu lipsă ¦la gramaj şi că Q.C.L. Alimentara etc.), să ia .măsli­
ator de ştiinţe naturale, ci de Oprit in faţa gazetei, numită în mod artificial se încarcă ¦ notele cui făcui numeroase propuneri, dar, nie cele mai corespunzătoare pentru
totul altceva. Iată despre ce ca toate propunerile oamenilor muncii
— se vede că în glumă -r- „de de plată, că mincareă 'nil e pregă­ ca şi ia restaurant, ele au rămas fără trecute în condicile de sugestii să fie
e vorba, aplicate în practică in scopul practi­
faţada clădirii agenţiei satiră şi umor'“, poţi să deduci Mobilizaţi de comitetul de ce­ strucţia -căminelor, culturale şi tită în. Qondiţiuni igienice etc. Tolodar răspuns. De exemplu, la bufetul nr. 4 cării unui comerţ cu adevărat socia­
list.
mtnale P.T.T.R. Demsuş am două lucruri: în primul rînd că tăţeni din satul Peşteana, raio­ au săpat, prin muncă volunta­ ,iă, în ¦,această , condică,, oamenii fac (geşlionar Ioan Marcu), tovarăşul in­
nit o ramă ce încadrează un 1. MANEA
ton.pe care e desenat un a- la filiala de cooperativă a comu­ nul Haţeg, ţăranii muncitori din ră,- fundaţiile'acestor construcţii; şi propuneri pentru ¦îmbunătăţirea der giner 'Mircea Roşu din Şiboi, sezisea-
i purtind un măturoi ridicat ză că în local e murdărie şi că per­
sus, trei rubrici (goale) şi- nei nu se vînd ochelari pentru această localitate au terminat Alegătorii din circumscripţia
Ituri de toate astea inscripţio: sonalul de deservire, nu are- o atitu-
ridul, gazetă 'de satiră şi u- că dacă s-ar vinde, probabil a- construcţia unei clădiri necesa­ electorală nr. 1 a-comunei Clo­
dine] oaredă faţă de consumatori.
riciul ar căpăta ţepi, iar în cel ră instalării motoarelor electri­ pot!va, conduşi:de' deputatul I'O:
Conducerea bufetului nici nu a luat
de-al doilea că, poate la Dem­ ce destinate electrificării satu­ nel Florescu,' du; : muncit volun­

suş totul merge bine şi nu mai lui. tar la desfundare'?, unui şanţ pe

sînt lipsuri fbine-ar fi (1)1. Locuitorii satelor Vîlcelele o ' l u n g i m e d e ' 200 metri.

PETRE FARCAŞ IU Bune şi Govragi, au transpor- DOINA TEŞELEANU
Jtat materialele necesare la con­ corespondentă
corespondent