Page 87 - 1959-09

Nr. 1479
Pregătirea deschiderii noului an şcolar
in înv
In anul şcolar 1958-1959 al
învăţămintului de partid, la
U.M. Gugir s-au obţinut o serie
de realizări. Astfel, a crescut in­
teresul membrilor şi candidaţi­
lor de partid pentru studierea
marxism-leninismului, a sporit
exigenţa birourilor organizaţiilor
de ba,ză pentru conducerea în-
văţămîntului de partid, pentru
educarea candidaţilor de partid
în spiritul respectării normelor
leniniste ale vieţii de partid, ai
apărării purităţii învăţăturii
marxist-leniniste.
¦ S-au obţinut, de asemenea,
rezultate bune pe linia întăririi
legăturii studiului cu 'problemele
concrete ale construcţiei socia­
lismului ; numeroşi cursanţi, si-
. tuîndu-se în primele rîndurţ în
lupta pentru îndeplinirea sarci­
nilor de producţie, au venit în
sprijinul producţiei cu o serie de
inovaţii şi raţionalizări preţi­
oase.
Gu toate succesele obţinute în
anul şcolar trecut, în învăţămîn-
tul de partid au existat şi o se­
rie de lipsuri în ce priveşte or­
ganizarea şi conţinutul lui, In
unele .locuri frecvenţa la cursuri
a fost slabă ; unele organizaţii
de bază s-au preocupat mai mult
de latura organizatorică, scăpînd
din vedere problemele de con­
ţinut. Nu s-a asigurat în toate
organizaţiile de bază o compo­
ziţie socială corespunzătoare a
cadrelor de propagandişti. In ce
priveşte ^conţinutul, trebuie spus
că nu întotdeauna propaganda
de partid s-a ridicat la nivelul
sarcinilor actuale.
Măsuri eficiente
pentru viitorul an şcolar
Pe baza învăţămintelor trase
cu prilejul analizării felului cam
s-a desfăşurat anul trecut învă-
ţămîntul de partid, comitetul de
C resc rmdurile
ciii lo rilo r
In 1956, cînd s-a procedat la cen­
tralizarea bibliotecilor cooperativelor
meşteşugăreşti din Alba Iulia, la bi­
blioteca clubului cooperativelor meşte­
şugăreşti existau în total doar un nu­
măr de 150 cititori. Numărul acestora
a crescut treptat, ajungînd în 1958
la 286, iar în prezent la 834 de citi­
tori.
Pnnfru a atrage cît mai mulţi ci­
titori spre biblioteca clubului, aii fost O preocupare însemnată a co--!
organizate seri literare şi prezentări
de cărţi, au fost înfiinţate 21 de bi­
blioteci mobile în secţiile cu peste 7
cooperatori.
Cititori ca tovarăşii loan Opreau,
Anisie Biriş, Carol Solvan, loan Ghe-
nescu şi alţii, servesc drept exemple
pozitive pentru tovarăşii lor de muncă.
Bibliotecara Maria Dlujanschi de la
secţia de perii a cooperativei „Munca
nouă" îşi îndreaptă atenţia spre for­
marea de cititori din rîndul tuturor
cooperatorilor existenţi în această sec­
ţie. In urina muncii depuse, ea a reu­
şit să antreneze la bibliotecă 90 la
sută din totalul cooperatorilor din sec­
ţia de perii.
Rezultate frumoase în munca cu ci­
titorii 'obţin şi bibliotecarii Emil Radu
de Ia cooperativa „Mureşul" şi Cor­
nelia Vintilă de la cooperativa „Pro­
gresul".
MARIA BOLDURA
corespondentă
Din experienfa colectivelor fruntaşe
Pentru a doua oară în posesia
Anul trecut în Valea Jiului
s-a instituit distincţia „Gaşca de
aur. a tehnicianului“, trofeu pe
oare-1 cîştigă colectivul cu cel
mai bun punctaj în întrecerea
dintre sectoare. E uşor de înţe­
les deci că lupta este deosebit
de aprigă şi că un cîştigător al
acestei dispute trebuie să aibă
rezultate valoroase. Gu toate a-
cestea ne găsim în faţa unui
fapt puţin obişnuit: sectorul II
al minei Petrila deţine pentru a
doua oară mult rîvnitu) trofeu.
Obţinerea acestei performanţe
n-a fost deloc uşoară, pentru că
ceilalfi pretendenţi (sectorul I
Uricani, V Lonea etc.) au obţi­
nut lună de lună rezultate deo­
sebit de frumoase, punîndu-1
mereu sub semnul întrebării pe
cîştigător.
Pe primul loc
In lunga sa călătorie trofeul
a trecut şi pe la Uricani şi pe
la Lonea. Petrilenii doreau însă
foarte mult ca să cîştige din constituit o adevărată şcoală a
nou ceea ce pierduseră cu un an muncii, un bun prilej de intr-a­
în urmă. Acest lucru nu era de­ jutorare tovărăşească. Minerii
loc uşor, pentru că şi celelalte • cu mai multă experienţă n-au
colective obţineau rezultate din­ precupefit nici un efort pentru
tre cele mai frumoase. Şi totuşi, a-i ajuta pe cei mai tineri.
maistrul! comunist Gjieorglie Ge- Un rol deosebit de însemnat
in
partid de la U.M. Gugir a luat mitetului de partid -şl a organ!,- \
din timp cele mai eficiente mă­
suri'pentru a asigura deschide­
rea în bune condiţiuni-a. noului
ân şcolar în învăţămîntul de
partid.
Birourile organizaţiilor de ba­ munca de propagandişti.
ză ,au fost instruite ca paralel cu Jn, miioşa de selecţionare a ¦ \ mai stea închisă cu rdouă la-<
încheierea anului şcolar îb în­ • propagandiştilor de ia tóate tor- ! ; căte, ptefoe îndelungată%
văţămîntul de partid, -să-, pregă­ .mele- de învăţămînt s-a tners pe i
tească temeinic şi deschiderea
noului an şcolar, să dea-cea mai
•mare atenţie recrutării cursanţi­
lor şi selecţionării propagandiş-
ftilor.
Pe baza' indicaţiilor primite,
•organizaţiile de bază, avînd per­
manent sprijinul cornitetulfu'i de
partid, :au asigurat încadrarea capabili să conducă cu pricepere •>cărţi, <pe care insă nu le pot j
în cercuri şi cursuri .a tuturor activitatea .Upor. cercuri salí >obţine de la biblioteca cămi-.<
membrilor şi candidaţilor de cursuri de învăţămînt. Printre ’mdui cultural.
.partid, precum şi a .unui însem­
nat număr de tovarăşi din acti­
vul fără de partid oare s-au do­
vedit a fi mai bine pregătiţi şi
care s-au achitat conştiincios de
sarcinile încredinţate.
In felul acesta, la U.M. Gugir.
în cele 17 organizaţii de bază,
¦vor funcţiona :în anul şcolar
•1959-1969 : 12 cercuri de studi­
ere a Istoriei P.M.R. anuil I şi
4 cercuri anul II, 4 cursuri se­
rale anul I, 14 cercuri de studi­
ere a Statutului P.M.R., 4 cer­
curi de studiere a Istoriei
P.G.U.S. anul I şi 3 cercuri a-
nul ÎI, 8 cercuri de economie
concretă şi un cerc de economie
politică. Numărul celor care vor
studia în aceste cercuri şi cursuri
se ridică la peste 1.100 membri
şi candidaţi de partid, precum şi
tovarăşi din activele fără de par­
tid. Deva cu prilejul cursurilor de in ­ ‘ indicată. Aşa a fost cazul, d e )
$-a urmărit extinderea acelor struire a propagandiştilor orga­ >exemplu, în ziua de 12 sep-)
forme de studiu care au avut o
mai mare eficacitate în munca
membrilor şi candidaţilor de
partid, atît în ce priveşte pro­
ducţia cît şi educaţia partinică
a acestora. In mod deosebit s-au
înfiinţat mai multe cercuri de
studiere a Statutului P.M.R., a
Istoriei P.M.R. şi cercuri de eco­
nomie concretă.
Recrutarea
şi selecţionarea
propagandiştilor—
sarcină importantă
_ lu ?
naru, şefii de brigăzi Nicolae
Păsărică, Nicolae Gdstea, Gheor-
ghe Michiev şi Peter Moise, me­
canicul de locomotivă Anton Do­
mniţa şi inginerul Liviu Felea,
împreună cu ceilalţi membri ai
colectivului, au dovedit că ei
sînt cei mai buni. Organizaţia
de partid a desfăşurat o muncă
politică de masă mai rodnică,
pentru ca fiecare muncitor să
depună tot interesyl la locul lui-
de muncă. In fruntea brigăzilor
au fost puşi cei- mai capabili
mineri, membri şi candidaţi de
partid. Aceştia au ştiut să-şi
conducă astfel ortacii îneît a-
proape în fiecare lună toate bri­
găzile şi-au îndeplinit sarcinile
de plan.
Pe de altă parte, consfătuirile
de producţie au devenit adevă­
rate şedinţe de lucru. Acolo ve­
neau ou încredere minerii şi fă­
ceau cunoscute ortacilor lor gre­
utăţile pe care le întîmpinau, le
cereau sprijinul şi le ascultau
sfaturile. Aceste consfătuiri“ au
zaţiilor de baz;ă pentru noul an |
şcolar , au constitui t-o recrutarea f
şi selecţionarea mult'mai', atentă
a propagandiştilor,', -promovarea *
muncitorilor direct, productivi în
linia menţinerii mai departe a - sfatului popular, împreună cu*
propagandiştilor - &-u experienţă, directorul căminului cultural¦
înlocuind totodată -pe'cei neco­
respunzători şi promovirijd în a- I
ceasta muncă iun număr de" 18
tovarăşi caro în anul trecut,
cînd au.fost.cursanţi, au doVedlt
că sînt bine .pregătiţi- şi câ.stot cultură, să studieze diferitei
propagandiştii care conduc de
mai .mulţi ani una din formele
de învăţămînt se'num ără strun­
garul loan Nori1, laborantul Nl-
CQlae Suciri. turnătorul Nicolao
Vinţân, .inginerul Cornel Oniga,
loan Cernea şi mulţi alţii.
In prezen t noi punem un mare
accent pe pregătirea propagan­
diştilor, urmărind ca în fiecare zi
cînd se' face instruirea acestora
de către Cabinetul raional .de
partid OrăŞtie, ia punctul, de
consultaţie din Cugir, să .nu lip­
sească nici unul şi mai ales
să-şi însuşească cele predate la
şedinţele de instruire. Trebuie
amintit că o bună parte din pro­
pagandişti au fost instruiţi în
nizate de către Comitetul regio­
nal de partid.
Măsurile luate în vederea des­
chiderii noului an şcolar în în­
văţămîntul de partid, precum şi
munca de îndrumare şi control
pe care o vom depune vor con­
tribui cu siguranţă ia ridicarea
nivelului învăţămintului de par­
tid, la educarea oamenilor mun­
cii din uzina noastră în spiritul
ideilor socialismului,
NICOLAE ROŞU
secretar al Comitetului de partid de la
U. M. Cugir,
în obţinerea acestui valoros suc­
ces l-au avut măsurile tehnico-
organizatorice luate de colecti­
vul de conducere al sectorului.
Aşa, de pildă, aprovizionarea cu
materiale şi cu vagonete goale
s-a îmbunătăţit simţitor în.ultima
vreme. Folosind căi de transport
pentru lemn mai economicoase,
s-a redus !a jumătate durata de
transport a acestui material şi
s-a redus numărul de posturi
neproductive, factori care au
contribuit în mare măsură ia
sporirea productivităţii mţincii
şi deci a producţiei de cărbune.
Aşa au reuşit minerii de la
sectorul II Petrila să extragă în
primele 8 l-uni ale acestui an
mai bine de 18.000 tone cărbune
peste plan. In luna iulie minerii
de aici au livrat patriei aproape
cu 2.500 tone mai mult cărbune
decît prevedea planul,_ iar în au­
gust, în loc de 1<374 tone pe
post, cît era randamentul plani­
ficat, ei au realizat 1,726 tone
pe post.
Un alt obiectiv rpreţul
de cost
In afa-râ de depăşirea planului
de producţie, în întrecerea pen­
tru cucerirea preţiosului trofeu,
un rol însemnat îl are realizarea
DRUMUL s o c ia l is m u l u i Pag. 3
R A IO N U L H A Ţ E G
preocupare
...sfatul popular cd eomu-
\tiel‘ Furcşoara, raionul ilia,
\ ar lua măsurile necesare pen-.
) tru ca biblioteca căminului\ In baza Indicaţiilor date de s-au realizat deja 35.000 lei. dacă o urmăresc, n-o fac aşa
către comitetul raional de par­ Demn de .amintit în legătură cum trebuie.
tid, încă de ,1a apariţia chemării cu aceste două unităţi, este şi
>din această localitate să nu\ lansate de către cele opt între­ faptul că, zilele acestea, ele De proasta stare a lucrurilor,
prinderi bucureştene, conduceri­ şi-au reînnoit angajamentele, în ce priveşte urmărirea felului
le unităţilor din raionul Haţeg propunîndu-şi ca, pînă la sfîr- cum se realizează economiile,
analizînd posibilităţile de care şitul anului să realizeze econo­ se fac vinovate şi organizaţiile
dispun, s-au .angajat ca pînă la mii de încă 15.000 Iei f 10.000 sindicale care nu -s-au preocupat
şfîrşitul anului în curs să rea­ lei la cooperativa „Retezatul“ de repartizarea 'Cifrelor de an­
Tovarăşii din conducereaj lizeze şi alte economii în afara şi 5.000 lei la .Sfatul popular o- gajament pe secţii, brigăzi, e-
celor planificate. Faţă de aceste răşenesc Haţeg). Acelaşi lucru chipe etc., şi nici nu au orga­
angajamente, o bună parte din l-a făcut şi conducerea Uniunii nizat consfătuiri în care să se
întreprinderile raionului au ma­ raionale a cooperativelor care, analizeze realizarea angajamen­
nifestat atenţia cuvenită. Stu­ în urma îndrumării organizaţiei telor. La rîndul lor, organizaţii­
!din Furcşoara, iov. . Gap/ diind amănunţit toate posibili­ de partid, s-a angajat ca pe le de partid -poartă şi ele vina
Glijan, ar trebui să-şi dea\ tăţile de folosire a rezervelor lingă economiile realizate pînă pentr-u că n-au controlat şi n-au
>seama că cetăţenii dm aceas- _ interne (organizarea mai bună acum, să mai obţină pînă la 31 dat la timpul potrivit indicaţiile
'tă localitate sînt dornici de\ a procesului de producţie, redu­ decembrie a.c., alte 172.000 lei. necesare privind îndreptarea a-
cerea consumurilor specifice de cestor situaţii.
materii prime şi auxiliare, re­ Din păcate, trebuie spus că
ducerea cheltuielilor de circula­ nu în toate unităţile din raion Felul superficial de-a privi
ţie şi a celor administrativ-gos- s-a manifestat acelaşi interes problema economiilor în unele
podâreşti), întreprinderi şi insti­ în ce priveşte realizarea anga­ unităţi, este oglindit şi prin a-
tuţii cum sînt: „Ceramica“ Ba- jamentelor luate. In unele uni­ ceea că muncitorii nu numai că
De dorit ar fi ca să se pu­ rif .Mare, Uniunea raională a tăţi se face mare caz de sumele nu cunosc sarcina de economii
nă in funcţiune şi aparatul'- cooperativelor de consum, coo­ obţinute drept economii, se ra­ ce le revine din angajamentul
de radio ai căminului cultu-' perativa meşteşugărească „Re­ portează chiar forurilor compe­ secţiei, brigăzii sau echipei în
ral din Furcşoara, aparat ca-1 tezatul“, fabrica de marmeladă tente, pentru ca atunci cînd care ei lucrează, dar în unele
[ re nu funcţionează de mai bi-J şi Sfatul popular orăşenesc din conducătorii acestor întreprin­ cazuri nu cunosc, nici cifra de
ne de 4 mhi. Haţeg, au obţinut rezultate fru­ deri sînt puşi să ilustreze con­ angajament sau economiile pla­
moase. Angajamentele luate de cret faptul, să se dovedească nu nificate pe întreaga unitate.
!EMILIAN POPA .acestea, ca urmare a chemării numai că angajamentele n-au
t ' oorespondetrt celor opt întreprinderi bucureş­ fost realizate, dar că, dimpotri­ Cele 700.000 lei economii rea­
tene, deşi sporite cu angajamen­ vă. unitatea respectivă a înre­ lizate de unităţile din raionul
•...conducerea • cooperativei} tele luate în cinstea zilei de gistrat pierderi. Un astfel de caz Haţeg, oa urmare a angajamen­
[„Ţara Haţegului0 ar lua mă- > 23 August şi a celor închinate îl oferă şi întreprinderea de in­ telor luate, sînt cu mult sub po­
Işurile necesare In vederea re- > apariţiei hotărîriî plenarei C.C. dustrie .locală „Vasile Roaita“ sibilităţile reale existente şi sînt
medierii lipsurilor care mai) ăl P.M.R. din iulie a.c,, au fost din N.ălaţ, care s-a angajat să departe de cifra totală a angaja­
Ipersistă ia unitatea sa din > realizate în mare, măsură, iar realizeze economii de 160.000 mentelor luate care prevede
în unele unităţi chiar depăşite. 1.900.000 lei.
[Ji.aţeg, unde se face distribui lei — mai tîrziu suplimentate
rea cărnii pentru populaţie:) Cele 120.000 lej economisite Toate aceste lipsuri trebuie să
Aici, uneori, din cauza .como- • la întreprinderea „Ceramica“ din cu alte 37.000 lei — pentru ca constituie o preocupare care să
iBaru Mare şi alte 147.700 lei stea în centrul atenţiei conduce­
unor persoane, nu se\ realizate la U.R.G.C. Haţeg, do­ pî.nă la ora actuală să nu rea­ rilor administrative, a organi­
respectă programul, deschi vedesc că conducerile acestora şi zaţiilor de partid şi sindicale în
; zîndu-se cu mult peste ora ţ organizaţiile sindicale, sub în­ lizeze nimic, din toate acestea. munca de viitor. Agitaţia vizua­
drumarea comuniştilor, au m a­ lă, consfătuirile de producţie,
nifestat. o continuă preocupare Ba mai mult, pe semestrul I al reactivizarea comisiilor de des­
faţă de. realizarea- şi chiar de­ coperire a resurselor locale, toa­
păşirea angajamentelor. acestui an, această întreprinde­ te trebuie folosite în scopul rea­
lizării în întregime a angaja­
ţ a fabrica de marmeladă, de re a înregistrat o pierdere de mentelor luate privind economii­
pildă deşi o unitate mică, co­ le, cu atît mai mult cu cît mul­
lectivul de muncitori, ingineri 36.000 lei, ca urmare a ne-rea- te din unităţi $-a.u angajat sâ
realizeze la economii sume care
tembrie a.o., cînd deşi la mă- 5 şi tehnicieni studiind posibili­ lizării planului de producţie şi sînt mult sub . posibilităţile rea­
le. Organizaţiile sindicale vor
celărie aştepta un mare nu-> tăţile lor reale, s-au angajat să a depăşirii cheltuielilor adminis- trebui să analizeze de urgenţă
stadiul economiilor în fiecare în­
; măr de cumpărători, măcelă­ tra.tiv-gospodăreşti în raport cu treprindere, sâ repartizeze ceea
ce n-a fost realizat, oe secţii,
ria a fost deschisă doar la volumul mic al producţiei rea­ brigăzi, echipe şi chiar pe ca.p
de muncitor, iar serviciile de
;ora 9,30! lizate. Curios e faptul că, într-o contabilitate, prin introducerea
fişelor analitice, să ţină eviden­
însuşi orarul de la şedinţă care a avut loc recent, ţă dară a economiilor.
ţ această măcelărie credem că> puşi să raporteze situaţia econo­ Plenara G.G. al P.M.R. din
13—14 iulie a.c., privind creş­
nu este cel mai potrivit, de- ţ terea nivelului de trai al po­
porului nostru muncitor pune în
; oarece măcelăria ar trebui să ' faţa tuturor oamenilor muncii
se deschidă m a i.de dimineaţă sarcina de a contribui la rea­
\ şi nu la ora 7. lizarea unui miliard de lei eco­
RADU TJT.US } nomii, peste Cele planificate ini­
coresponderlt
ţial. E de datoria tuturor între­
prinderilor şi instituţiilor din
,. realizeze, Jp „cu rsu l. .acestui a n . miilor, confabiluL Uiviu. Teodo-
raionul Haţeg, a tuturor .oame­
¦CJT- 1eecn'ofnîi 'd'e' '72vOO0"lei'.' Tri Cins­ sie şi ing. şef MărîuT'GotâUnU
nilor muncii de aci, să-şi aducă
tea zilei de 23 August, ei şi-au cunoşteau nici cifra angajamen­
din plin contribuţia la realiza­
sporit angajamentul cu încă telor luate de întreprindere şi rea acestei sarcini.
m 10.000 lei, jar după apariţia ho- nici stadiul realizării lor. Acest NICU SBUCHEA
tăririi plenarei C.C. al P.M.R. fapt Î-a făcut să raporteze drept
PETRE FARCAŞIU
din 13— 14 iulie a.c., au adău­ economii obţinute suma de
Ttnă-rul loan Szâlatn este unul gat la toate - acestea alte 46.000 56.000 lei eînd, de fapt, — aşa
dintre cei mai pricepuţi cocătorl lei. Deşi, pînă la şfîrşitul anu­ cum am mai spus — întreprin­
de lâ fabrica de pîine din Hune­ lui mai sînt peste trei luni, din derea înregistrase pierderi.
doara. El îşi depăşeşte norma în totalul de 128.000 lei angaja­
fiecare lună în medie eu 25 la ment, colectivul de la fabrica de Aceeaşi necunoaştere a situa­
ţiei în ce priveşte angajamen­
sută. marmelada a realizat deja su­ tele şi economiile obţinute a do­
IN FOTO : Tov. Szalam sco- ma de 94.283 lei. vedit-o, cu aceeaşi ocazie, şi tov.
ţind plinea din cuptor. Lucruri tot aşa de frumoase Nicolae Groza, inginer şef la
se pot spune şi despre coopera­ exploatarea minieră Boita.
tiva meşteşugărească „Reteza­ Toate acestea ilustrează sla­
m tul“-, unde din totalul angaja­ ba preocupare a conducerilor şi
mentelor — 67.000 lei — pînă în special a serviciilor de con­
acum au şi fost realizate 47.000 tabilitate, care n-au introdus şi
lei, iar la sfatul popular orăşe­ nu urmăresc situaţia economii­
nesc, din 40.000 lei angajament, lor pe bază de fişe analitice, iar
'de cît mai multe economii. Toc­ ţului de cost şi a sporirii pro­ „Casca de aur a tehnicianului“ ci ridicarea tuturor brigăzilor lâ
datorită muncii lor pline de a- nivelul celor mai bune.
mai de • aceea, colectivul secto­ ductivităţii muncii, un colectiv vînt, datorita dorinţei lor nestă­
vilite de i cîştiga întrecerea cu Pentru a se menţine în frun­
rului II Petrila a acordat o de­ condus de inginerul Liviu Fe­ cele mai bune colective de mi­ tea întrecerii însă, minerii secto­
neri din Valea Jiului. Victoria rului II Petrila vor trebui sâ de­
osebită atenţie acestui obiectiv. lea a propus o raţionalizare va­ lor însă. se cere repetată. între­ pună mai mult interes pentru
cerea nu s-a oprit, ci a intrat în­ obţinerea de economii la mate­
Rezultatele s-au concretizat în loroasă. Este vorba de „Ataca­ tr-o nouă etapă. Minerii de la rial lemnos şi la exploziv, să
Uricani se arată de pe acum de­ descopere noi posibilităţi pentru
însemnatele economii pe care rea panourilor în trepte răstur­ cişi să iasă victorioşi. La tel cei reducerea preţului de cost al to­
de la Lonea. Aşa că petrilenii nei de cărbune. Ln acest fel, vio-:
le-a realizat harnicul colectiv în nate, din suitor săpat cu fore- vor trebui să-şi sporească efortu­ toria petrilenrlor va putea fi re­
rile pentru a rămîne mai departe editată în etapa viitoare, iar pe
lunile trbeute. Dacă vom arhinti za“. Avantajele sînt deosebit de în posesia trofeului cucerit. Ex­ calea îndeplinirii angajamentului
perienţa pe care au acumulat-o
că în cursul lunii iulie, de pitdăf importante. Aplicarea acestei ra­ le poate fi de mare folos. La minerilor Văii Jiului, de a extra­
sectorul II Petrila nu se mai ge peste plan 130.000 tone de
sectorul II Petrila a înregistrat ţionalizări permite intrarea în pune în prezent problema ridi­ cărbune în acest an, se va mai
cării tuturor brigăzilor la plan, tace un pas.
economii în valoare de 118.000 producţie a fiecărui panou cu
•PRODUCĂTOR! !\ Ing. N. ANDRONACHE
lei, este suficient să ne dăm sea­ circa 30 de zile mai repede. In
iCocnerafivele de con-^
ma că succesul acesta n-a putut afară de aceasta, se obţin în­ suni din raionul Ilia
cum pără
îi obţinut decît în urma unei in­ semnate economii de manoperă
>prin centrele lor de a-j
tense preocupări din partea fie­ şi materiale de întreţinere la ga­ 'chiziţie la magazinele(
cărui miner sau muncitor în a- leriile de cap şi de bază. De a- !săteşti şt tîrgu ri: grtu,<
\secară, orz, porumb, ovăz{
ceastă direcţie. Dar iată şi cî- semenea, la fiecare suitor săpat 1şi cartofi.
,De asemenea, cumpără:^
teva acţiuni, care au favorizat cu foreza S.B,M.-3u, se reali­
\păsări, ouă şi alte pro-\
realizarea acestui succes. zează economi | totale de peste duse apro-alimentare (
36.000 lei şi se reduce consu­ \ PRODUCĂTORI! ]
Spre şfîrşitul anului trecut,, un mul de energie cu circa 80 la
grup. de comunişti .de la acest sută. f^Uniunea raională a coo-]1
sector, oameni cu multă experi­
]tperativelor de consum 1
enţă în minerit, au ajuns la con­ Acţiunea de reducere a pre­
t Hai eg
cluzia că numărul găurilor bătu­ ţului de cost însă nu s,-a limi­
[ cum pâră
te în frontul de lucru este prea tat numai Ia atît. Fiecare mem­
[orice cantităţi de fîn^
mare. Acelaşi efect al exploziei bru al colectivului a manifestat
ar putea fi obţinut şi dacă se va o deosebită grijă pentru gospo­
reduce numărul de găuri, mă­ dărirea materialelor mărunte,
rind în schimb lungimea lor. De pentru folosirea judicioasă a
aici rezultă economie de timp şi lemnului de mină. Mecanicii sec­
de capse. Dp ia începutul aces­ torului s-au străduit să întreţi­ ¦prin centrele de achiziţie^
tui .an, preţioasa iniţiativă s-a nă în cele mai bune condiţiuni
extins, şi astăzi în fronturile de reţeaua de aer comprimat, pen­ \din raioanele Haţeg şi 1
lucru ale abatajelor cameră se tru ca randamentul utitaietor să
bat 16 găuri în loc de 22-24 cît ‘ Petroşani: ]
Se bateau acum un an. Bineîn^ fie cît mai bun, iar consumul de [Şarmizegetusa, Cîrneşti, ]
¦Poeni, Peşteana, Pui, Bă- î
ţeles ca pentru a se ajurtge la energie pneumatică sâ fie cît [niţa, Petroşani etc.
acest rezultat a fost nevoie de mai’ scăzut. Plata se face imediat ]
multă îndrumare, pe care maiş­ Cu faţa spre viitor
trii şi inginerii sectorului au
dăt-o cu prisosinţă. Minerii sectorului II Petrila
Tot în vederea reducerii pre­ au reuşit, aşadar, să recîştige
Urni l— I \ * J W J lm J w » z J v— / u J u J v J