Page 9 - 1959-09
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !                                   Conducători de partid şi de stat
                                                                                                                                                                      în regiunea Hunedoara
mulsocialismului
                                                                                                                                                                        In zilele de 31 august şi 1 septembrie a.c., tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
   .yl±L' j-'rgff                   mmm                                                                                    4 pagini 20 bani                    Petre Borilă, Leonte Răutu, Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării,
                                                                                                                                                               şi Carol Loncear, ministrul Industriei Grele, au vizitat Combinatul siderurgic Hunedoara şi
Anul XI Nr. 1460                           Joi b septembrie 1959                                                                                               Uzinele metalurgice Cugir. Ei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Petru Furdui, prim-secretar al
                                                                                                                                                               Comitetului regional de partid Hunedoara, Dumitru Dejeu, preşedintele Comitetului executiv al
linnînareadecoraţiei„Ordinul Muncii“ clasal-a                                                                                 ACŢIUNI DE FOLOS                 Sfatului popular regional, Nicolae Cătană, director general a! Combinatului siderurgic Hune­
   Csmisinainiui siderurgic Hunedoara                                                                                                                          doara, Nicodim Roşea, director general al Uzinelor metalurgice Cugir, precum şi activişti de
                                                                                                                                     OBŞTESC                   partid şi de stat din regiunea Hunedoara.

                                                                                                                           Aportul cetăţenilor                          Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat îndeaproape de mersul producţiei în
                                                                                                                                                               aceste întreprinderi. Au fost vizitate apoi cartiereile de locuinţe muncitoreşti de Ia Hunedoara.
                                                                                                                              In comuna Geoagiu, nu exis­
                                                                                                                           tă lucrare gospodărească între­              Oamenii muncii de Ia Hunedoara şi Cugir au făcut o primire călduroasă conducători­
                                                                                                                           prinsă de către sfatul popular la   lor de partid şi de stat.
                                                                                                                           care cetăţenii, mobilizaţi de de­
                                                                                                                           putaţi să nu-şi aducă un aport                                                                    -s i s a s -
                                                                                                                           deosebit. Spre exemplu, de cu-
                                                                                                                           rînd s-a pus problema canali­            VEŞTI DIN SIMERIA                                                                                   Au consfruif o casă
                                                                                                                           zării rîului care trece prin in­                                                                                                                    de adăposf
   Hala atelierului mecanic a de­   tov. Aron Colceru a dat cuvin-           In aplauzele celor prezenţi, a                cinta staţiunii experimentale din   Mai mult de 170 trenuri în 24 de ore
venit ieri după-amiazâ neîncăpă­    tul tov. Dumitru Dejeu, preşe­        luat' cuvîntul tov. Ştefan Tripşa,               locailitate pe o lungime de 235                                                                                                                 Comuna Homorcd este aşeza­
toare. După terminarea lucrului,    dintele Sfatului popular al re­       Erou al Muncii Socialiste, care                  m.l. La chemarea comitetului e-        Prin staţia Simeria-călători                              ajutat de un colectiv de 3—5                tă pe partea dreaptă a Mureşu­
mii de siderurgişti hunedoreni      giunii Hunedoara, care a citit        s-a angajat, în numele colecti­                  xecutiv, locuitorii comunei au      circulă zilnic peste 170 de tre­                             impiegaţi.                                  lui. Foarte mulţi cetăţeni de aici
s-au adunat aici pentru a pri­      decretul prin care Prezidiul          vului de oţelari din care face                   răspuns toţi ca unul. Astîel în     nuri, dintre care numai cele de                                                                          au păjnînt şi pe partea cealaltă
mi înalta distincţie pe care        Marii Adunări Naţionale a Re­         parte, că va depune eforturi spo­                frunte cu deputaţii aproape 400     persoane sînt peste 60. Făcînd                                  In munca de asigurare a                  a apei unde trec cu ajutorul bro-
partidul şi guvernul le-a acor­     publicii Populare Romîne a con­       rite pentru ca patria să primeas­                de cetăţeni au muncit în mod        o medie, prin această staţie in­                             transporturilor din staţia Si­              dului. Tot cu brodul trec şi a-
dat-o pentru meritele lor. „Or­     ferit „Ordinul Muncii" clasa I-a      că oţel şi mai mult şi la un preţ                voluntar, prin rotaţie, Ia extra­   tră sau iese, tot la 8 minute cîte                           meria călători se evidenţiază ca            tunci cînd merg la oraş cu di­
dinul Muncii“ clasa I-a — de­       Combinatului siderurgic Hu­           de cost şi mai scăzut.                           gerea şi transportul dintr-o ca­    un tren, fără a se socoti cele                               buni şi harnici lucrători şeful             ferite treburi. Se întîmplă însă,
coraţie pe care Prezidiul Ma­       nedoara. Apoi, tov. Anton Moi­                                                         rieră proprie şi din albia Mure­    peste 100 de locomotive izolate                              de tură Gheorghe Drăghici,                  ca de multe ori vremea să fie
rii Adunări Naţionale a Repu­       sescu, vicepreşedinte al Prezi­          Hotărîrea de a da patriei pro­                şului a unui număr de 161 m.c.      care circulă prin depou.                                     impiegatul-dispozitor Cornel                nefavorabilă, cu ploi şi vînturi,
blicii Populare Romîne a con­       diului Marii Adunări Naţionale        duse siderurgice mai multe şi-au                 piatră şi a 286 m.c. pietriş. Alţi                                                               Munteanu, revizorii de ace Toth             iar pînă la sosirea brodului de
fer it-o vrednicului colectiv al    a Republicii Populare Romîne          exprimat-o în cuvîntul lor şi alţi               cetăţeni au muncit în mod vo­          Toată mişcarea acestor tre­                               Roman, Ioan Haţegan şi Ero-                 la un mal la altul oamenii sînt
siderurgiştilor hunedoreni —        a înmînat înalta distincţie tov.      vorbitori, fruntaşi în producţie,                luntar Ia lucrările de îndiguire.   nuri este condusă de un sin­                                 nim Tibea, acarii Ioan Ţiplea               nevoiţi să suporte intemperiile,
reprezintă aprecierea eforturilor   Nicolae Cătană, director gene­        ca Iordan Bacnev, şi alţii.                      Acum lucrarea este gata. In to­     gur iinpiegat-dispozitor, după                               de la cabina 3 şi Constantin                naturii.
depuse de acest colectiv pen­       ral al C. S. Hunedoara. Tova­                                                          tal cetăţenii din comuna Geoa­      un riguros grafic de circulaţie                              Iordache de la cabina 4.
tru refacerea economiei naţio­      răşul Anton Moisescu i-a feli­           Siderurgiştii hunedoreni au                   giu au efectuat la îndiguirea a-                                                                                                                Pentru a înlătura acest nea­
nale după război, pentru spori­     citat călduros în numele Comi­        fost felicitaţi apoi de către tov.               cestui rîu un număr de 4.000        Vagoane de iransporf penfru înfreprinderi                                                                juns deputatul Toma Herţa s-a
rea producţiei de fontă, oţel şi    tetului Central al Partidului         Vichente Bălan, preşedintele                     ore de muncă voluntară econo­                                                                                                                consultat cu un grup de cetăţeni
laminate.                           Muncitoresc Romîn, în numele          Consiliului sindical regional Hu­                misind astîel suma de 33.370 lei       Lună de lună colectivul sta­                              vagoanelor în tranzit cu ma­                şi a ajuns la concluzia că prin
                                    guvernului şi al Prezidiului Ma­      nedoara şl de tov. Alexandru                                                         ţiei Simeria-călători a înregis­                             nevră s-a obţinut o realizare de            muncă voluntară şi cu mijloace
   La festivitatea înmînării înal­  rii Adunări Naţionale a Repu­         Cogan. director general al I.G.S.                cît ar ii costat lucrarea dacă se   trat în activitatea sa noi şi în­                            129 la sută.                                locale se poate construi la locul
tei distincţii au participat: tov.  blicii Populare Romîne, pe            Hunedoara.                                                                           semnate succese. Sfîrşitul lunii                                                                         de aşteptare a brodului, o casă
Anton Moisescu, vicepreşedinte      harnicii siderurgişti.                                                                 făcea cu muncă din afară.           august, de pildă, i-a găsit pe                                  Rezultatele de mai sus au                de adăpost. Au fost antrenaţi în
al Prezidiului Marii Adunări Na­                                             Cu aplauze prelungite a fost                                                      ceferiştii din această staţie cu                             fost posibile datorită, în primul           această' acţiune majoritatea ce­
ţionale a Republicii Populare          In această atmosferă a urcat       întîmpinat tov. Petru Furdui,                    Din resurse locale                  planul realizat în întregime,                                rînd, preocupării permanente a              tăţenilor din comună care au ex­
Romîne, tov. Petru Furdui, prim     la tribună tovarăşul Nicolae          prim-secretar al Comitetului re­                                                     iar principalii indici de plan                               organizaţiei de partid din sta­             tras şi transportat Ia locul con­
secretar al Comitetului regio­      Cătană. Vorbitorul a arătat că        gional de partid Hunedoara,                         NicOlae Precup este deputat şi   au fost depăşiţi cu mult. Ast­                               ţia Simeria-călători, care a dus            strucţiei dintr-o carieră proprie
                                                                          care i-a felicitat călduros pe si­               preşedintele unui comitet de ce­    fel, la data de 30 august, la                                o susţinută muncă politică în               30 m.c. piatră. Această piatră a
nal de partid Hunedoara, tov. succesele obţinute de siderur­              derurgişti. Vorbitorul a arătat,                 tăţeni din comuna Blandiana.        indicele „sarcina statică" s-a                               rîndurile comuniştilor pentru ca            fost zidită tot prin munca vo­
Dumitru Lazăr, secretar general giştii hunedoreni sînt o urmare           printre altele, că muncitorii com­               El a făcut comitetului executiv     realizat o depăşire de 625 tone                              aceştia să se situeze în pri­               luntară a cetăţenilor. Pînă în
în Ministerul Industriei Grele, firească a faptului că la cîrma           binatului au răspuns cu cinste                   al sfatului popular multe propu­    încărcătură. In felul acesta au                              mele rînduri ale fruntaşilor în             prezent s-a executat aproape 50
                                                                          chemării partidului, de a livra                  neri pentru buna gospodărire a      rămas disponibile pentru trans­                              muncă. Astfel, se evidenţiază               la sută din lucrare prestîndu-se
tov. Dumitru Dejeu, preşedinte­ ţării sînt muncitorii, că totul           patriei cantităţi tot mai mari de                comunei. Pentru acest lucru este    port peste 60 de vagoane.                                    membrii de partid Lazăr Bor-                un număr de 130 zile de muncă
                                                                          produse siderurgice.                             foarte stimat şi apreciat de că­                                                                 lea, Iancu Mladin şi Moţ Pa-                voluntară cu braţele şi atelajele,
le Sfatului popular regional Hu­ este al poporului, că stăpînii                                                            tre cetăţenii din localitate. Re­      Şefii de ture, organizîndu-şi                             vel. Tot printre fruntaşi se nu­
                                                                             Siderurgiştii hunedoreni au a-                cent, de pildă, consultîndu-se cu   metodic munca, au contribuit ca                              mără şi tovarăşii Ioan Horvath
nedoara, tov. Aron Colceru,         sînt cei ce muncesc. „Numai da­       dresat apoi o telegramă de mul­                  un grup de cetăţeni a făcut pro­    staţionarea vagoanelor în luna                               — şef de manevră, impiegatul
prim-secretar al Comitetului o-     torită grijii pe care ne-a acor­      ţumire conducerii partidului şi                  punerea de a se construi din re­    august să fie redusă cu 30 la                                de mişcare Lazăr Mihuţ şi ma-
răşenesc de partid Hunedoara',      dat-o partidul — a spus printre       statului nostru. Cu acest prilej                 surse locale şi prin muncă vo­      sută, în timp ce la staţipnarea                              nevrantul Aurel Itu.
tov. Nicolae Gătană, director ge­   altele tovarăşul Gătană — com­        ei au raportat că în primele opt                 luntară două poduri peste apa
neral al Combinatului siderurgic    binatul nostru a atins un astfel      luni ale acestui an au produs                    ce trece prin comună, denumită                    U__R__M___Î_N__D____E__X_E__M___P_L__U__L____L_U__I___N___I_C__O__L__A_E____M__I_L__IT__A__R__U_
Hunedoara, tov. Alexandru Go-       de niveil de dezvoltare încît as­     peste plan 50.000 tone cocs,                     Apa Văii. Propunerea a fost
gan, director general al între­     tăzi producem 70 la sută din          18.000 tone de fontă, 31.000 tone                acceptată şi cu sprijinul cetăţe­                 S-e a fir!f, ® m a o- mO - iţ0 0i9a lm0 9 aW/
prinderii de construcţii siderur­   producţia de fontă a ţării, 45 la     oţel, 11.000 tone laminate şi că                 nilor deputatul Nicolae Precup
gice Hunedoara, tov. Vichente       sută din producţia de oţel şi 48      au realizat economii la preţul                   a trecut imediat la acţiune. Ma­
Bălan, preşedintele Consiliului     la sută din producţia de lami­
sindical regional Hunedoara, tov.   nate“.                                de cost în valoare de peste 27                   terialul lemnos a fost procurat
Mihai Cervencovici, preşedin­
tele Consiiliului sindical raional     Din partea Ministerului Indus­     milioane lei. Totodată ei s-ait                  din pădurea comunală iar cuiele
Hunedoara, alţi oameni de           triei Grele, siderurgiştii au fost
partid şi de stat, siderurgişti.    felicitaţi de tovarăşul Dumitru       angajat să lupte neobosit pentru                 şi scoabele cu fondurile contri­
                                    Lazăr, secretar general în acest
   In aplauzele participanţilor     minister.                             înfăptuirea politicii partidului'                buţiei voluntare a cetăţenilor.
                                                                          nostru.
                                                                                                                           Apoi timp de două zile un nu­
                                    •a                                                                                                                            La gura puţului s-au adunat ceput, dar nimeni nu se aş- fraţi, s-au prins la întrecere...
                                                                                                                           măr de 15 cetăţeni în frunte cu     mulţi mineri, Ortacii care tre- iepta. Să treci de la. o brigadă Cine va cîştiga oare 2

Din1 c&rnetui unui inovator                                                                                                deputatul Nicolae Precup au         buie să intre în şut s-au o-                                 fruntaşă, unde se cîştigă bi-               Cînd  Enăşcău  nu-i  în    şuL
                                                                                                                                                               prii mai întîi aici, iar cei care                            ne> [a una rămasă in urmă,
                                                                                                                           muncit cu multă însufleţire pen­
                                                                                                                                                               terminaseră lucrul nu se in- g 0 hotărlre cam îndrăzneaţă. De la birourile minei Te­
                                                                                                                           tru construirea celor două po­
C ea de-ă doua cameră din           la cabinetul tehnic şi mi s-a spus :  Este deci o altă inovaţie urma­                                                      durau să plece. Cm o oră mai .— /\m cerut, acest lucru, şi                                               liuc şi pînă la orizontul 180
       noua locuinţă, pe care şi-a  Bravo, inovatoruie. Tot atunci        tă de noi felicitări.                            duri. Aceştia au economisit prin                                                                                                             nu-i cale lungă. Totuşi în
construit-o de curînd cu îm­        am primit şi 200 lei. Încuraja­                                                                                            înainte se anunţase o consfă- s-a aprobat. Acum vă chem                                                  aceste zile întilnâşti multe
prumut de stat, ca drept răs­       re !                                     Mai 1959. In întreprinderea                   munca lor peste 1.200 Iei. In                                                                                                                „obstacole“. La gura puţului
plată a strădaniilor în muncă,                                            noastră această lună a fost de­                                                      tuire importantă şioamenii la întrecere cu noua brigadă...                                               sîntem obligaţi să facem un
a fost transformată în birou.          Februarie 1959. In această lu­     clarată luna inovaţiilor. Voi                    mod deosebit s-au evidenţiat ce­                                                                                                             popas care se prelungeşte. Va-
Nu lipseşte de aici nici cel        nă am predat cabinetului tehnic       prezenta şi eu două inovaţii. De                                                     aşteptau      cuA.  nevroărbb..di.tarme aisă.  i.anft.lu.e.  r- rajî.î..s -a u prins.  ,la
mai neînsemnat lucru, din ga­       inovaţia: Dispozitiv pentru ve­       fapt am şi început lucrul la                     tăţenii Ioan Ispas, Gheorghe Is­    noutăţile.
ma de obiecte necesare unui om      rificarea axialităţii trompetelor     ele. Este vorba de un dispozitiv
care încontinuu este preocupat      de la injectoarele de apă“. A-        pentru frezat scaunul preapli­                   pas şi alţii.                       secretarul organizaţiei de par-                                       înfrecere                          goneţii încărcaţi cu minereu
de a aduce îmbunătăţiri pro­        ceastă inovaţie mi-a dat mai          nului la injectoare şi un şa­
cesului de producţie. Aici, în      mult de lucru. Dar, cînd am           blon pentru trasat locaşul la                                                        Ud de la sectorul II.                                        In puţine locuri se desfă- vin unul după altul şi nu-i.
întovărăşia hîrtiei de calc, a      văzut că este apreciată de că-        suportul robineiilor de scurs                                                        — Tovarăşi! Fruntaşul nos- ?oară o întrecere atît de în­ chip să prinzi, loc la colivie.
riglei, compasului, pieselor de     te cabinetul tehnic şi de către       cilindrii. Aici am cerut, şi spri­                                                                                                                                                            E semn că în adîncuri minerii
tot felul şi sumedeniilor de cal­   întregul colectiv am uitat de         jinul unor specialişti. Ce să-i                                                      tru  Ioan     Enăscău     vrea  să             ne            suf ^ d d ca la orizontul      180          se întrec să dea cit mai multă
cule îşi petrece zilnic cîteva ore                                        faci ? Omul tot învaţă... Lu­                                                                                                                     subteran. Aici sînt nişte      oa-
din timpul său liber. Uneori                            IOAN FLOREA       crările le-am predat spre sfirşi-                                                                                                                 mem de un fel deosebit, pen­ „pline" pentru furnale. In-
succesele îl încîntă şi-l fac                                             tul lunii. Aplicarea lor în prac­                                                    spună ceva.
să sară de pe scaun ca ars,         nopţile pierdute pentru reali­        tică a dat de asemenea rezultate                                                     ii n tînăr voinicel şi vinjos iru care once ejort nu4 prea sfirşit izbutim. Lumina zilei
povestind cu lux de amănunte        zarea ei. Cu această ocazie am        scontate şi am fost premiat.
soţiei şi fiicei sale despre ceea   primit felicitări şi din partea fa­   M-am numărat deci printre cîş-                                                       şi-a făcut loc mai în faţă şi mare. Şi acum se povesteşte se vede tot mai palidă şi co­
ce a făcut şi despre ce urmea­      miliei...                             tigătnrii concursului de inovaţii.                                                   a început să vorbească do- despre o intimplare a lui Ioan livia coboară spre inima pă­
ză să mai facă. Alteori se în-                                                                                                                                                                                              M. Popa. Trecuseră două de- mântului. Maistrul ele schimb
tîmplă să mai aibă şi insuc­           In luna martie nu am făcut            Iulie 1959. După cum văd                                                          mol .                                                                                                    ne face bucuros primirea şi
cese. Atunci ia totul de la în­     nimic deosebit in domeniul i-         mi s-a deschis pofta de a rea­
ceput, cifră cu cifră, linie cu     riovaţiilor. Ce vor spune tova­       liza cit mai multe inovaţii.                                                                  Poate aţi aflat despre caie iin tr'° ‘ună hri» ada discuţiile se încheagă repede,
linie şi chiar de-1 prinde miezul   răşii de mine ? Va trebui nea­        Ce-ar fi să mai fac una ?...
nopţii, rezultatul scontat, tre­    părat să-mi reiau activitatea.                                                         ° Ne vorbesc fruntaşii re­          hotărîrea lui Nicolae Militaru. nHulC. pCleTilaIlţri îFncewpumrăl sCăl! fPacaăl                          mai ales că în ultima vreme
buie să iasă. Toată munca sa                                                 U f! Dar acest „Nou. sistem                                                       care a trecut să conducă 6 glume pe seama tui, dar Popa                                                  oamenii s-au obişnuit să le
migăloasă este concretizată în-        Aprilie 1959. Am observat că       pentru confecţionarea fluierului                 coltelor bogate (pag. Il-a).
tr-un carnet voluminos denu­        arcurile cilindrice sînt foarte       la locomotivă“ uni va răpi mult
mit „carnetul inovatorului“.        solicitate în procesul de func­       timp. Nu-i nimic. Piuă la 23                     0 Minerii de la Vulcan, me­         brigadă codaşă. Eu m-am gin- le-a spus-o fără ocoliş,                                                    înceapă cu „eroul“ zilei.
Să-l consultăm:'                    ţionare a locomotivelor. Dar          August tot îl dau gaia. Tova­                                                        dit mult la treaba asta şi am — Am să car minereu
                                    forma lor cilindrică nu dădea         răşii spun că am avut drepta­                    talurgista de la U.R.U.M.P.                                                                                                     cu              — Vreţi să  mergeţi la E-
   Pe coperta din faţă stă scris    randamentul cerut. După trei-         te. Primele probe ale noului                                                                                                                                                                  năşcău ?
cu litere modeste: Ioan Florea,     patru curse se rupeau şi tre­         sistem, care s-au. făcut în 20                   şi colectivul sectorului II Pe-     cerut conducerii, ca să-mi dea ^asca dar nu mă tas. Şi pînă
montator la Atelierele C.F.R.        buiau deci înlocuite. Atunci         august, au dat. rezultate bune.                                                      o echipă cu rezultate mai sla- ^ urmă planul a fost reali-
Simeria. După nume şi mese­         m-am gîndit la confecţionarea                                                          trila — fruntaşii întrecerii                                                                                                                 — Dacă se poate numai...
rie, după înfăţişarea sa exteri­    unor arcuri conice care prin             23 August 1959. La adunarea                                                                                                                                                                — Să ştiţi că Ioan Enăş-
oară şi după felul modest în        comprimare să aibă o durată           festivă închinată eliberării pa­                 socialiste in Valea Jiului
care ştie să se poarte în so­       mai lungă de funcţionare. Am          triei noastre am fost\ distins cu
cietate pare un om ca mulţi          realizat chiar şi dispozitivul       ,.Medalia Muncii“. Tovarăşii                     (pag. III-a).                       bs       d,e  pri.v.ir.i        aţ.i.n.t.i.t                 preAcbunmRasdea vMorbeJşmten mTuulftwLdes-  cău e ' om harnic şi bun or­
alţii. Şi totuşi, cifrele şi în­     pentru confecţionarea lor. Re­       mi-au spus că pentru rezulta­                                                          /.eci                                                                                                  ganizator. De cînd a venit la
semnările din acest carnet, mul­    zultatele au fost foarte bune.        tele obţinute în muncă şi pen­                   9 Uniunea Sovietică se                                        s-au
te dintre ele aplicate cu succes                                          tru cele 6 inovaţii. Aşa o fi !
în practică, îl fac. să aibă ceva                                         Dar, am datoria să mai fac. De                   pronunţă în mod consecvent,         asupra vorbitorului. La mina                                 iată de ce. La orizontul 180                brigada asta se cunoaşte. Bi­
aparte...                                                                 fapt chiar aşa le-am şi spus                                                         Teliuc toţi îl cunosc pe Ioan                                trebuia să se facă un suitor.               ne spune zicala că : „Omul
                                                                          cînd am primit decoraţia“...                     pentru rezolvarea realistă a        Enăscău ca om harnic şi pri-                                 Lucrarea era deosebit de grea               sfinţeşte locul“.
   Ridicăm coperta şi pe prima                                                                                                                                                                                              şi tocmai de aceea conducerea
 filă stă scris:                                                             Am ajuns la ultima filă a                     problemei germane . (pag.                                                                                                                       Povesteşte frumos maistrul.
                                                                          carnetului. Pe ea sînt trecute                                                                                                                                                                La început i-a venit mai greu
    Ianuarie 1959. Confecţionarea                                         planurile de viitor. Este vorba                  lv-°>• '          J
 pistonului cu trei segmenţi pen­                                         de încă două inovaţii pe care
 tru pompa de uns a cazanului                                             le-a predat spre studiu cabine­                                                                                                                   minei a oferit un premiu, de lui Enăscău să lucreze cu
 stabil, care scuteşte pe meca­
 nic de a schimba de trei ori pe                                          tului tehnic. Acum aşteaptă re­                                                                                                                   3.000 tei. celor care o vor în­ noua brigadă. Obişnuiţi cu in­
 zi garnitura, am făcut-o dintr-o                                         zultatul.
 necesitate cerută de procesul de                                                                                                                                                    TTî                                    făptui. Ortacii lui Tuhuţ au dulgenţa fostului şef, unii mi­
 producţie. La început, nu mi-am                                             Spicuirile' de faţă le-am fă­
 dat seama că aceasta poale fi                                                                                                                                                                                              hotărit s-o facă. Nu era deloc neri mai întirziau de la şut,
 o inovaţie. Abia dud a fost                                              cut chiar în cabinetul tehnic al
 aplicată in practică şi a dat                                                                                                                                                     Aparatul pre­                            uşor: şuvoaie de apă se nă­ iar alţii prelungeau cheful din
                                                                          întreprinderii. Erau acolo mai
 rezultate bune am fost chemat                                                                                                                                               zentat de foto­                                pusteau asupra lor şi' stinca ziua salariului şi pentru ziua
                                                                           mulţi tovarăşi. Gu toţii au
                                                                                                                                                                             grafia       noastră                           ceda g reu : oamenii au mun­ următoare. Pe de altă parte
                                                                           spus că monta torul Ioan Flo­
                                                                                                                                                                             este utilizat la                               cit cu stăruinţă şi au reuşit. nu se vedea multă strădanie
                                                                           rea este de acum un inovator
                                                                           consacrat.                                                                                        stabilirea rezisten­                           Sînt multe lucruri de spus pentru promovarea noului. E-

                                                                                                                 I. MANEA                                                    tei firelor de                                 despre munca depusă de m i­ năşcău a căutat de la înce­

                                                                                                                                                                             mătase. Laboran­                               neri în. ultimele săptămîni, dar put să muncească laolaltă, să

                                                                                                                                                                             tele fruntaşe Ro­

                                                                                                                                                                             zalia Paros Ana                                ceva primează în noianul fap­ instaureze disciplina. Mai întîi

                                                                                                                                                                             Vîlcti, de La Fila­                            telor. La pomenita consfătuire a făcut o repartizare justă a

                                                                                                                                                                             tura Lupeni, dove­                             Ioan Enăscău a lansat o che­ oamenilor pe schimburi şi a

                                                                                                                                                                             desc multă price­                              mare şi chiar atunci a primit fixat sarcini concrete pentru

                                                                                                                                                                             pere în folosirea                              răspunsul. Foştii tui ortaci fiecare. Unele brigăzi de la

                                                                                                                                                                             lui si conştiincio­                            l-au îndemnat pe Ludovic Nagy orizontul 180 foloseau cu suc­

                                                                                                                                                                             zitate în efectua­

                                                                                                                                                                             rea probelor.                                  să-i spună că nu-l vor face ces rambleerea în vatră. Ioan

                                                                                                                                                                               Clişeul nostru le                            de ruşine şi primesc întrece­ Enăscău s-a g în d it.să facă la
                                                                                                                                                                             înfăţişează la lo­                             rea. A vorbit apoi Sabin E- fel cu noua sa brigadă şi a-
                                                                                                                                                                             cul de muncă.                                  nâşcâu.
                                                                                                                                                                                                                                                                        cum stinca cedează mai uşor
                                                                                                                                                                                                                            — Apoi măi frate am şi eu iar randamentul a sporit.
                                                                                                                                                                                                                            o brigadă nouă, dar să ştii că

                                                                                                                                                                                                                            nu ne lăsăm uşor întrecuţi.                                S. GORJANU

                                                                                                                                                                                                                            Doi şefi de brigadă, doi                    (Continuare in pag. 3-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14