Page 90 - 1959-09
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1480
Horele popor chinez construieşte cn succes socialismul Dezvoltarea comerţului exterior
al H P. Chineze
Creşte producţia de cărbune La 1 octombrie se împlinesc 10 ani de la pro gură marele său popor pe drumul construcţiei PEKIN 23 (Agerpreş). — aicorduri cu privire la’ ajutora
clamarea Republicii Populare Chineze. In istoria victorioase a socialismului. Ziarul „Jenminjibao“ a publicat rea Chinei de către Uniunea So
Anul trecut producţia de căr bunelui. Ei au contribuit la lu unui popor, perioada de 10 ani este foarte scurtă. un articol semnat de E Tzzi Gi vietică în construcţia şi lărgirea
Cu toate acestea, marele şi harnicul popor chi ¦ Iată cîteva cifre: producţia de oţel va fi la juan, ministrul Comerţului Ex a 125 de întreprinderi. Termi
bune a R.P. ©hineze a depăşit crările de prospectare şi la re nez a înfăptuit în acest scurt răstimp progrese sfîrşitul acestui an de 75 de ori mai mare decît terior, în oare sînt citate date narea construcţiei acestor între
pe care alte ţări — mai dezvoltate din punct în anul 1949, ajungînd la nivelul de 12.000.000 cu privire la dezvoltarea comer prinderi va duce la dezvoltarea
cu mult producţia de cărbune a zolvarea cerinţelor de cărbune de vedere industrial ca S.U.A., Anglia, Franţa tone. R. P. Chineză întreţine astăzi relaţii co ţului exterior. In prezent, se continuă a industriei moderne ?.
— le-au realizat abia în 50— 60 de ani. merciale cu aproape 100 de ţări şi regiuni. arată în articol, China întreţine Chinei.
Marii Britanii. In prezent, ca pentru industrie şi pentru uz relaţii comerciale ou 93 ţări şi
înfăptuind neabătut calea leninistă a indus Un rol deosebit de important în dezvoltarea regiuni' ale lumii. Volumul to In ultimii 10 ani, arată auto
răspuns la chemarea P.6. Ghi- casnic. trializării socialiste, a transformării socialiste tal al importului şi exportului rul, a crescut în mare măsură
a agriculturii; a înfăptuirii revoluţiei culturale, multilaterală a Chinei populare îl are ajutorul Chinei a crescut în 1958 de 3 volumul 'Comerţului exterior al
nez pentru îndeplinirea princi Conform planului, lă sfîrşi- Partidul Comunist Chinez conduce cu mînă si frăţesc şi dezinteresat acordat de Uniunea So ori faţă de anul 1950. Greuta Chinei cu ţările Asiei, Africii,
tea • specifică a produselor Americii Latine şi Europei occi
palelor obiective ale celui de-al tul anului curent producţia de vietică si celelalte ţări socialiste. industriale în comerţul ex dentale. China a încheiat acor
terior al ţării a crescut de la duri comerciale cu Finlanda,
doilea plan cincinal (1958-1962), cărbune va fi cu 24 la sută mai 18 la sută în 1952 la 28 la su Suedia, Danemarca şi Norvegia,
tă în 1957. Acum, China expor precum şi ou diferite organiza
minele de cărbune din R.P. Chi mare decît cea de la sfârşitul tă unele tipuri de maşini-unelte ţii din Anglia, Franţa, Germa
şi diferite materii prime chimi nia occidentală, Elveţia şi dir:
neză se aîlă.într-o nouă întrece anului 1958, depăşind cu 9,5 la ce. Prin comerţul exterior, sub alte ţări.
liniază E Tzzi Gijuan, China
re pentru mărirea producţiei de sută media anuală a ratei de primeşte un mare ajutor din Vom depune şi pe viitor efor
partea ţărilor frăţeşti din lagă turi pentru întărirea prieteniei,
cărbune'. creştere din cel de-al Il-leă plan O largă reţea de instituţii de învăţământ rul socialist, îndeosebi din par ajutorului reciproc şi colaboră
tea Uniunii Sovietice. Din cele rii dintre ţările lagărului socia
Anul trecut, producţia de căr cincinal şi cu 14,5 la sută pe 116 mari obiective la' care s-a list în frunte cu Uniunea Sovie
lucrat în perioada primului cin tică, pentru dezvoltarea comer
bune a R.P. Chineze a crescut Cea din primul cincinal. Cifra cinal cu ajutorul Uniunii Sovie ţului cu ţările Asiei, Africii, A-
tice, pînă la sfîrşitul anului mericii Latine şi cu toate ţările
de la 130.000.000 tone la apro absolută a creşterii producţiei In provincia multinaţională roase şcoli elementare. Din vinciei, în diferite raioane ale a- 1958 au fost construite în între iubitoare de pace, scrie în înche
Guicijou, din China de sud-est, populaţia de peste 7.000.000 de cesteia au fost create alte insti gime sau parţial, sau au fost da iere E Tzzi Gijuan, pentru ca
ximativ 270.000.000 tone. In de cărbune va depăşi cu peste unde cu zece ani în urmă nu e- locuitori a provinciei (dintre tute de învăţămînt superior. In te în exploatare 113 obiective. comerţul exterior al Chinei să
xistau ş-eoii' s-a construit o lar care o parte de naţionalitate provincia Guicijou există de a- In 1958—1959 China şi Uniu slujească şi mai bine socialis
1958 producţia de' cărbune a 1.000.000 tone sporul total de gă reţea de instituţii de învăţă- miao, puii, tun, sui, ii şi altele) semenea 21.000 de şcoli elemen nea Sovietică au încheiat două mului şi să joace un rol activ
mînt. In, trecut în regiunile de aproximativ 6.900.000 au învă tare, numeroase cursuri de alfa în lupta pentru pace şi progre
Marii Britanii • a fost de 63.510.000 tone realizat în anii munte îndepărtate şi sărace, pen ţat carte în ultimii zece an!. betizare, cursuri de pregătire sul omenirii.
tru a marca diferite lucruri saii tehnică şi altele. In ultimii ani a
’220.000.000 tone. primului -cincinal. In 1942 anul evenimente, oamenii obişnuiau Din 1951 cînd a fost înfiinţat crescut considerabil numărul
să lege noduri sau să facă sem Institutul naţionalităţilor din
Industria cărbunelui a conti record în China,- înainte de eli ne pe bucăţele de lemn. Guicijou a pregătit peste 3.Ö00 muncitorilor şi ţăranilor care
nuat să crească în R.P. Chine berarea ei,, producţia de căr In prezent în provincia Guici de studenţi. In prezent el func frecventează diferite şcoli şi al
jou funcţionează 17 instjtute de
ză şi anul acesta. Astfel, în pri bune a fost de 61.880.000 tone;’ învăţămînt superior, o şcoală ţionează în cadru! Universităţii copiilor de muncitori şi ţărani
medie in fiecare- raion şi nume-
mele 8 luni, au fost- extrase în 1949, anul eliberării, produc din Guicijou. In afară de cele care urmează cursurile facultăţi
220.000.000 tone cărbune, cu 78 ţia de cărbune — 32.430.000 to nouă institute, din capitala pro- lor.
la sută mai mult deoît în peri n e ; în 1952, anul dinaintea pri-
oada corespunzătoare a anului . mului cincinal — 66.490.000 to
trecut. Mişcarea de masă des ne. Sporul de 65.000.000 tone
făşurată în 1958 a Urmărit nu care se va obţine anul acesta,
numai dezvoltarea industriei si va reprezenta 105 la sută din
derurgice ci şi a industriei căr producţia cea mai mare obţinu
bunelui. Milioane de oameni au tă în China înainte de eliberare, Numărul tine
luat parte la descoperirea zăcă de două ori mai mare decît pro rilor de naţio
mintelor de cărbune şi timp de ducţia anului 1949, şi aproape
cîteva luni — la extragerea căr egal cu cel al anului 1952. nalitate Miao- Importante realizări
Tun, care frec domeniul prospecţiunilor
O mină complect mecanizată ventează şcolile E
secundare creşte geologice
mereu. 1 în
Recent la o mină carbonife prezent în şapte centre miniere IN, FOTO R. P. Chineză este a doua nord şi în China de nord-est. Ir.
ră d-in sud-es.tul provinciei din provincia multinaţională GRAFIE: Tine ţară din lume după Uniunea So ultimii doi ani au fost descope
Guicijou au intrat în funcţiune Guicijou se află în curs de con rii din regiunea vietică în ce priveşte rezervele
două puţuri complect mecaniza strucţie alte 88 de puţuri com Autonomă Miao- de minereu de fier care sînt de rite bazine carbonifere în pro
te, cu o capacitate anuală de plect mecanizate şi semimecani- Tun, făcînd ex două ori mai mari decît cele din vinciile Guandun, Hunan, Guan-
210.000 tone cărbune. La aceas zate. Odată cu terminarea aces perienţe chimice S.U.A. şi Anglia. După elibera si, Fuţzian, Silcan şi Cijeţzian
tă mină, construită în numai 14 tor puţuri, producţia anuală de la una din şco re au fost descoperite 88 rezerve situate fa sud de fluviul lanţzî,
luni, toate procesele de lucru lile secundare a de minereuri faţă de numaf 18
sînt complect mecanizate'. In cărbune a provinciei va spori cu minorităţii Miao- în trecut. Resursele de minereu De asemenea în diferite locali
încă 5.800.000 tone. Tun. asigură o bază temeinică pentru tăţi din R. P. Chineză au fost
dezvoltarea viitoare a industriei
C reşte producfia şi agriculturii. descoperite mari zăcăminte de
bunurilor de co n su m cupru, aluminiu, plumb, zinc.,
Cele trei mine uriaşe de Ia molibden şi nichel care furni
Datorită producţiei record de bum colelor din bumbac, de hîrtîe, de sti N o i ş c o li m e d ii te h n ic e la Ş a n h a i Anşan, principalul centru meta zează materia primă pentru in
bac din 1958, industria textila a ora louri şi de ceasuri. In general în ul lurgic al R. P. Chineze, Dae în dustria metalurgică. Resursele
şului Şanhai a lucrat anul acesta cu timele opt luni producţia globală a Anul acesta s-au deschis fa pune acum de 94 de şcoli medii tiv 60 la sută dintre aceştia sînt apropiere de Uhan şi Baiunpo Chinei de staniu, timgsfen şi
întreaga sa capacitate chiar şi în lu bunurilor de larg consum a crescut la Şanhai nouă şcoli medii tehnice tehnice care pregătesc specialişti muncitori şi ţărani sau fii de molibden sînt socotite printre
nile iulie-august. Şanhaiul a obţinut Şanhai, cel mai mare centru al in noi dintre care opt sî'nî speciali in industrie, agricultură, trans muncitori şî ţărani. Şcolile care în apropiere de Baotou, dispun cele mai mari din lume. In pro
anql trecut 400.000 tone de bumbac dustriei uşoare din R, P. Chineză, cu zate în industrie, ştiinţă şi teh porturi şi comunicaţii, ştiinţă şi pregătesc cadre pentru industrie de rezerve de minereu de fier vinciile Ţinhai şi Tibet au fost
brut, cu o treime mai mult decîjt, în peste 20, la sută în comparaţie cu, pe nologie. Peste 7.000 de absol tehnologie, finanţe şi economie, şi agricultură lucrează în strin- de cîteva ori mai mari decît cele descoperite importante zăcămin
anii precedenţi. Anul trecut producţia rioada corespunzătoare a anului trecut. venţi ai şcolilor medii tehnice ocrotirea sănătăţii şi arta. Anul să legătură cu fabricile şi co evaluate înainte de eliberare. te de potasiu şi bora.v. "•
de fire de bumbac a Şanhaiului a fosi De la începutul anului şi pînă în pre din Şanhai au plecat vara aceas operativele agricole, Rezervele descoperite asigură
cu 40 la sută mai mare decît în 1957, ta să lucreze în fabrici, pe ogoa acesta ele vor fi frecventate de minereul necesar industriei si O mare amploare au luat lu
iar în primele opt luni ale anului 1959 zent Şanhaiul a livrat peste 000,000 peste 14.000 de elevi. Aproxima derurgice chineze. crările de prospecţiuni hidrogeo-
cu 21,5 la sută mai mare decît în pe re, în spitale, după nevoile ţării logice în vederea construcţiei de
rioada corespunzătoare a anului tre tone bunuri de larg cunsum. Zilnic R. P. Chineză dispune de a- baraje şi canale de irigaţie. A-
cut. In ultimile luni ale anului îu curs părăsesc oraşul aproximativ 66 de va şi aplicaţiile lor. Şanhaiul dis semenea de importante rezerve nul trecut în întreaga ţară au
a crescut de asemenea producţia arti de cărbune. Aproximativ 50 la fost efectuate 330.000 de pros
goane încărcate cu bunuri de larg con pecţiuni geologice la care au
sută din acestea se află în pro participat 50.000 de tehnicieni,
sum. vincia Sanşi din China de nord. înainte de eliberare existau în
In trecut se cunoşteau rezerve
O campanie agricolă de masă de cărbune numai în China de toată China numai 200 de^teh-
nicieni în acest domeniu.
In prezent; în R. P. Chineză eto. In provincia Sikar întrecerea Ho î succese ale constructo rilo r chinezi
se desfăşoară o întrecere care a cuprins toată regiunea şl în în cinstea
are ca obiectiv întreţinerea în prezent aproape toate terenurile
cele mai bune condiţiuni a tere cultivate cu orez au tost îngră c e le i de-a 1 0-a a n iv e rs ă ri a R.P. C h in e ze
nurilor în vederea îndeplinirii şi şate cu gunoi de grajd şi pre
depăşirii sarcinilor de plan în parate chimice, grăpate de cîte PEKIN 24 (Agerpres). — Din di un lac de acumulare care va putea
ce priveşte producţia agricolă. două-trei ori. In provincia Gansu ferite regiuni ale Chinei se primesc
Ţăranii din China de Sud desfă din China de nord-est ţăranii au veşti îmbucurătoare despre noile suc iriga 800.000 ha. de pămînt.
cese obţinute de constructori în cin
şoară întrecerea sub lozinca: efectuat arături a’dînci’ pe întrea stea celei de-a 10-a aniversări a con La uzinele de cazane şi electro
„Să obţinem o recoltă de orez ga suprafaţă de 660.000 ha ce stituirii Republicii Populare Chineze.
de toamnă cu mult mai mare mecanică, precum şi la uzina de tur
decît recolta de orez timpuriu urmează să fie însărnînţată cu După cum anunţă agenţia China
strînsă pînă acum“. Ţăranii din Nouă, construirea podului de la Ciun- bine cu abur din Harbia s-a terminat
China de Nord sînt în întrecere grîu. întrecerea se bucură de o ţin, care traversează fluviul Iantzî —
pentru obţinerea unor producţii al doilea mare pod care sg întinde construirea a 10 secţii noi. Construc
sporite de porumb, mei, bumbac largă popularitate în rîndurile peste acest fluviu — a intrat în faza
montării tablierelor de oţel. Construc torii intenţionează să dea în exploa
ţăranilor muncitori şi a căpătat torii muncesc zi şi noapte pentru á
termina aceste lucrări pînă Ia 1 oc tare unele din aceste secţii pînă la
un caracter de masă. tombrie, astfel îneît în luna unmătoare
să poată fi inaugurată circulaţia pe f octombrie.
acest pod, care are o lungime de
820 m. In provincia Fuţzian a fost pusă
-m - In China Centrală, pe rîul Han- în mod parţial în funcţiune, cu 6 luni
tzzian, s-a terminat excavarea pămân
CREŞTEREA OILOR înainte de termen, o fabrică de anti
tului pentru groapa de fundaţie a ba
biotice.
rajului marii hidrocentrale „Dantzzia-
In prezent, în Regiunea Auto iat cîte doi miei, multe ol au Recent, în provincia Hunan a fost
nomii Ninsia, din China de fătat chiar cîte 3 şi 4 miei. De kbu". Acolo se construieşte ó hidrocen
nord-es-t numărul oilor şi al ca îngrijirea oilor se ocupă oameni dată în exploatare fabrica de ciment
prelor a crescut cu 42,4 la sută cu experienţă. S-au tăcut injec trală cu o putere de 900.000 kw. şi
faţă de septetul de Ia sfîrşitul ţii şi deparazitări, s-a însilozat din Siantan, care şi-.a luat angaja
anului 1958. Numai în primă fîn pentru hrăni-rea animalelor
mentul să producă în oinstea sărbă
vara şi vara anului curent in a- în timpul iernii, iar saivanele
ceastă regiune s-au născut un pregătite sînt împărţite în că torii naţionale, prima cantitate de 500
milion de miei şi iezi". Aproxi măruţe pentru adăpostirea oilor tone de ciment. v
mativ 15 la sută din oi au tă în lunile reci.
*A'\AzNA/^A A /\/S/^ \/V S Constructorii din provinciile Herian,
< Uzina de locomotive şi material rulant pentru căile ferate din Tintao, provincia Şan- Tziansi şl din oraşul Pekin, au termi
> dun, produce numeroase vagoane de cale ferată pentru toate liniile de cale ferată din R. P.
L Chineză. nat construirea unei serii de oţelării,
In foto: Vedere parţială a secţiei de vagoane de cale ferată produse la Tintao. secţii de laminoare, de matriţare şi
de filatură, a unor noi mine carbo
Cercetări ştiinţifice în domeniul nifere si furnale.
(Qam ţLam a de m a ia ţimfam m a i m a ţi aţei agriculturii N oi spectacole la Pekin
Se împlineşte un an de cînd mai mult oţel, a constituit un necesari 11 ani ca să sporească Pe lîngă Academia de Ştiinţe In anii trecuţi s-au obţinut In ultimele două luni au „Corsarul“, Simfonia 11-a de
succes fără precedent în istoria Agricole a R. P. Chineze func succese îmbucurătoare în ce pri fost reprezentate pe scenele Dimitri Şostakovici, concertul
în urma chemării Partidului Co Chinei: în 1958 s-au produs producţia de oţel de la 5,1 mi ţionează 300 institute de cerce veşte extinderea suprafeţelor de din Pekin peste 200 noi piese de pentru pian de Ciaikovski etc.
munist Chinez pentru dublarea 11.080.000 tone de oţel, cu 107 lioane tone în 1903 la 7,97 mi orez care dau două recolte pe teatru, balete, spectacole de Piesa tui Goldoni, „Slugă la
în 1958 a producţiei de oţel, s-a la sută mai mult decît în 1957. lioane tone în 1914 şi alţi 22 tări. an, cultivarea alternativă a marionete. Noua piesă isto doi stăpîni" şi opera comică
iniţiat în întreaga ţară o largă de ani pentru a atinge 11,97 Din 1958 cercetătorii se depla bumbacului şi sieclei pe acelaşi rică modernă „Tsai Wen-şt“, a scriitorului azerbaidjan
campanie de masă. Statelor Unite ale Americii milioane tone în 1936. teren în acelaşi an, precum şi scrisă de cunoscutul istoric, Uzer Gadjibekov „Vînzătorul
i-au trebuit cinci ani ca să mă sează pe ogoare pentru a studia scriitor şi poet chinez Go Mo- de pînzeturi", sînt de aseme
Ca răspuns la chemarea par rească producţia de oţel de la In prezent, în afară de cele semănarea orezului în sere în jo, se bucură de un mare suc nea recent puse in scenă.
tidului, o vastă reţea de între peste 5.000.000 tone la aproxi 18 mari întreprinderi siderurgi la faţa locului problemele pro ces. Piesa tratează un episod
prinderi siderurgice mici şi mari mativ 7,27 milioane tone şi alţi ce vechi, au mai luat fiinţă pes ducţiei agricole. primăverile răcoroase. din istoria ‘veche a Chinei. Filmul documentar primit
a împînzit întreaga ţară. trei ani ca să ajungă la 10,3 te 20 uzine siderurgice mijlocii din R. D. Germană „Operaţia
milioane tone. Angliei i-au fost şi peste 300 centre siderurgice Toamna trecută au luat fiinţă O altă realizare importan —¦ sabia teutona", este unul
Rezultatul acestei lupte mă mici. 360 de centre de cercetări în tă este punerea în scenă a
reţe a poporului chinez pentru diferite regiuni agricole. operei „Mu Kuei-in — femeea dintre cele 20 de filme noi
conducători', prima operă
Mari construcţii feroviare compusă, regizată şi jucată chinezeşti şi străine care au
de îa eliberare, scrisă de pri
Bnoirafii in fe ta i^ a ppnsHiaaţiei ©ţalnSui In provincia Guicijou din pînă în prezent două treimi din apărut pe ecran în luna a-
lucrările terasiere şi din lucră mul solist al operei din Per ceasta.
In oraşul Penki din China toarele electrice, ă fost elaborată 19 şarje consecutive, eîte 4 to China de sud-est se află în rile de consolidare. Din cele 67
de nord-est a fost experimen de muncitorii de la oţelaria din ne fiecare. Durata elaborării li poduri proiectate de-a lungul kin, Mei Lan-fan. Au mai fost Ansamblul centrat de cîri-
tată cu succes o nouă tehnică Penki în colaborare cu lucrăto nei şarje a tost redusă în medie curs de construcţie un nou pod căii ferate 17 poduri au fost date
în industria oţelului, datorită de cale ferată peste rîul Uţzian, în folosinţă. De asemenea ~s-a reprezentate piesele „AvaruU tece şi dansuri interpretează
căreia producţia de oţel electric ri ai institutului de cercetări de la 248 de minute la 211 mi un afluent al fluviului lantzi. terminat construirea a 62 din
poate spori cu peste 17 la sută. metalurgice de pe lingă Acade nute. Aceasta înseamnă că în Podul peste rîul Uţzian este u- cele 65 tímele proiectate. Prin de Moliere, baletul francez o serie, de noi cîntece şi dan
mia de Ştiinţe a R.P. Chineze. timpul necesar înainte pentru nul din principalele obiective ce tre acestea se numără tunelul
Noua tehnică care foloseşte obţinerea a 57 de şarje se pot se construiesc de-a lungul căii Lianîenia (4.270 metri), cel mai suri populare.
Oţelarîi din Penki au aplicat ferate Guicijou-Sîciuan începută lung tunel din întreaga ţară.
gazele şi oxigenul pentru a ac obţine acum 67 de şarje. la sfîrşitul anului 1957. Pe noua
celeră topirea otelului în cup această tehnică la elaborarea a linie ferată au fost terminate