Page 92 - 1959-09
P. 92
Paer. 4 DRUMUL Snr.JAl.1SM ULUI Np. 1480
Cuvîntarea rostită ¦ui&male şltra. - xUiunale sib il • xütlm ele şiArx •xiUürtek ştiri
de N. S. Hruşciov la Pittsburg
PITTSBURG 25 (Agerpres)', cern totul pentru a asigura în Deoseb’irea de concepţii asu
— TASS a n u n ţă : In cuvînta crederea reciprocă dintre Ameri- pra orînduirii sociale nu tre
rea rostită la 24 septembrie la' oa şi Uniunea Sovietică şi a buie să ne împiedice să cola
întîlnirea cu reprezentanţii contribui astfel la asigurarea borăm, a spus în continuare Ni Delegaţia uniunii Sovietice IL u c raWrP iEs ®0 A® dSu n ăo r i ista
cercurilor de afaceri şi ai opiniei păcii pe pămînt pentru toate po kita Hruşciov. Din moment ce la sărbătorirea celei de-a l-a
publice din Pittsburg, Nikita poarele“. vă place capitalismul, treaba Generale a Organizaţiei
Hruşciov, preşedintele Consiliu voastră, trăiţi în capitalism, con aniversări a 1. P. Chineze
lui de Miniştri al U.R.S.S., a „Nu există nici un fel de ob tinuaţi să călăriţi pe calul vos
declarat: „N-a sosit oare tim stacole serioase care să împie tru bătrîn. Tar noi vom călări
dice cele două ţări ale noastre
pul, domnilor, să fie aruncate să trăiască în pace şi prietenie. pe un cal tînăr, pfin de puteri, MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS anunţă: Ca răspuns Naţiunilor Unite
în cuptoarele Martin pentru a Există, desigur, deosebiri ideo pe calul socialist, şi ne va fi
fi retopite, stocurile de arme a- logice între ţările noastre, ele mai uşor să vă ajungem din ur la Invitccţia conducătorilor Partidului Comunist Chinez şi a Şedinţele din 24 septembrie
cumulate, n-a sosit oare timpul însă nu sînt un obstacol, a con mă şi să vă întrecem. Dar a- guvernului Republicii Populare Chineze, Prezidiul C.C. al
ca tancurile să fie transformate tinuat NI S. Hruşciov. Aceste ceasta este problema întrecerii P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul NEW YORK 25 (Agerpres). tru eliberare de sub dominaţia
în tractoare, tunurile în treieră- deosebiri au existat şl în perioa economice dintre cele două sis de Miniştri''al U.R.S.S. au hotă rit să trimită la sărbătorirea — După cum s-a anunţat în străină“.
toare, ca întreaga putere a ato da celui de-al doilea război teme. Dacă vom păşi pe calea
mului să fie îndreptată numai mondial, însă ele nu ne-au îm întrecerii paşnice, vom avea de celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze o de Adunarea Generală O.N.U. au Reîerindu-se Ia intenţiile
spre scopuri paşnice ?".
piedicat să fim buni prieteni. cîştigat toate popoarele, întrucît legaţie de partid şi guvernamentală a V'JR.S.S. condusă de Ni continuat dezbaterile generale. Franţei de a efectua experienţe
N. S, Hruşciov a subliniat că Ele nu trebuie să împiedice nici nu vor exista războaie între
Uniunea Sovietică este gata să în prezent unirea forţelor noa- state, nu se vă vărsa sînge o- kita Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S.i preşedintele In şedinţele din dimineaţa şi nucleare în Sahara, Ako Adjey
după-amiaza zilei de 24 septem a cerut Franţei să dea asculta
facă aşa chiar azi.„Deşi popoa tre în lupta pentru o pace trai menesc. Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. brie au luat cuvîntul delegaţii re glasului popoarelor şi să re
R. P. Romînc, Cubei, Israelului, nunţe la aceste planuri. In în
rele noastre, a adăugat el, tră nică pe pămînt". Amintind declaraţia guver Din delegaţie fac parte Mi hai! Suslov, ’Andrei GrorrUko, Tailandei, Ghanej, Canadei, Ve- cheiere, el s-a declarai pentru
iesc în mod diferit, deşi felul natorului statului Pennsylvaoia, nezuelei şi Indoneziei. realizarea unui acord cu privi
lor de viaţă nu seamănă, deşi Noi nu cerşim pacea, a de care a luat cuvîntul la aceeaşi Jumabek Tasenev, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Su re la dezarmare.
nu au aceleaşi obiceiuri, de trăit clarat N. S. Hruşciov, ci consi- întîlnire şi care a spus că po- Ministrul Afacerilor Externe
trebuie să trăim însă sub age- derăm doar că nu războiul, ci prem al U.R.S.S. Aleksandr 'Selepin, preşedintele Comitetu al Cubei, Râul Roa a declarat Conducătorul delegaţiei cana
laşi cer“,. pacea este starea firească a o- porul american sprijină în una că în relaţiile sale internaţiona diene, Howard Green, ministrul
menirii. Gred că veţi fi de a- lui securităţii de stat de pe Ungă Consiliul de 'Miniştri al le, Cuba Nouă ocupă o poziţie Afacerilor Externe al Canadei,
„Atît poporul nostru, cit şi cord cu mine dacă voi spune nimitate politica guvernului, că care corespunde ţelurilor revo a declarat că „salută întrutotul
poporul dv. nu doresc război — că şi de-am ave-a două vieţi, ele U.R.S.S., Stepan Cervenko, secretar al C.C. dl. P.C. din Ucrai luţiei care a avut Ioc recent în scopul general expus în propu
partidele republican şi demo ţară. Pentru prima dată în is nerea lui N. S. Hruşciov — o
na. Tatiana Nikolaeva, secretar al Consiliului Central al Sindi toria sa, Cuba a devenit cu a- lume fără arme“,
devărat liberă, independentă şi
catelor din U.R.S.S., Ivan Arhipov, vicepreşedinte al Comite suverană, a spus Roa. Ignacio Louls Areal, minis
trul Afacerilor Externe al Ve-
a' spus în continuare N. S, ar trebui să fie dedicate numai crat din S.U.A. îl sprijină pe tului de stat pentru relaţii economice externe de pe lingă Con In cursul ultimilor 7 ani, a nezuelei, luînd cuvîntul, a salu
spus el în continuare, delegaţia tat schimbul de vizite dintre
Hruşciov. Să trăim deci în bu unei singure sarcini măreţe şi preşedinte şi politica să exter siliul de Miniştri al U.R.S.S., 1uri Andropov, şef de secţie la C.C. Cubei a votat după indicaţiile conducătorii guvernelor U.R.S.S.
nă vecinătate. Să punem la ba străine. Astăzi, ea votează du şi S.U.A, EI a spus că acest
za relaţiilor noastre principiul nobile — consolidarea păcii în nă. N. S. Hruşciov a adăugat: al P.C.U.S. ;/ pă voinţa sa proprie. schimb este un simptom încu
coexistenţei paşnice. El nu ofe tre popoare. „îmi face plăcere să duc tra rajator. Delegatul Venezuelei
ră nimănui avantaje unilatera tative cu şeful unui stat care se Delegaţia va pleca din Moscova spre Pekin la 27 septem Ministrul Afacerilor Externe şi-a exprimat speranţa că tra
le. El nu prejudiciază nimănui N. S. Hruşciov a numit „ab bucură de sprijinul, respectul şi tativele pentru încetarea'expe
şi nu impune nimănui sacrificii, soîut nefondate şi absurde“ de dragostea poporului său“. brie. Deoarece. N. S. Hruşciov şt A. A. Gromlko se află în al Cubei a apelat la o realiza rienţelor nucleare vor duce la
în schimb toată lumea are de olâraţiile care s-au făcut în u rezultate pozitive.
cîştigat“. nele ţări că el ar „intenţiona Eu reprezint poporul sovie S.U.A., ei vor pleca la Pekin mai tirziu. Pentru perioada în re cît mai grabnică a unei înţe
să împartă lumea cu Eisenho tic, a continuat N. S. Hruşciov. Venezuela va sprijini orice
N. S. Hruşciov a' caracterizat wer“. Oamenii care judecă ast Sînt recunoscător pentru încre care va lipsi N. S. Hruşciov, delegaţia va fi condusă de M. legeri cu privire Ia dezarmare măsuri pentru acordarea de aju
schimbul de vizite la nivel înalt, fel, a spus şeful guvernului so derea şi respectul pe care po tor economic ţărilor slab dez
drept un început bun. Vizită Vietic, apreciază toate eveni porul sovietic le nutresc faţă de Suslov. electivă şi permanentă şi s-a voltate. In trecut, a subliniat
mea în S.U.A., a spus el, şi a- mentele că nişte tîlhari. Ei ju el. ajutorul era legat deseori de
decă în felul lo r: Odată ce eşti ¦«B- pronunţat împotriva intenţiei considerente strategice. Ei a de
clarat că America Latină doreş
Şedinţa Biroului politic Franţei de a efectua experienţe te cu ardoare încetarea războiu
lui rece, precum şi încetarea
propiata vizită a preşedintelui 'puternic, înhaţă tot ce p o ţi! Dar guvernul lui şi faţă de mine ca al C.C al P.C, din Belgia nucleare în Sahara. discriminării Ia care este supu
S.U.A. în Uniunea ' Sovietică, să.
sintern convinşi că vor ajuta să noi sîntem oameni care avem o şef al guvernului sovietic, care BRUXELLES 25 (Agerpres). presiuni economice, nu contri Ministrul Afacerilor Externe
ne cunoaştem mai biné şi să cu totul altă morală. Puterea reprezintă aici Uniunea' Sovie La Bruxelles a avut loc şedinţă buie la asigurarea cu lucru a In încheiere, Arcai a expri
ne înţelegem mai bine unii pe noastră nu este pusă decît în tică, marele popor sovietic. Biroului politic al Gomateiului populaţiei“. al Ghanei, Ako Adjey a subli mat speranţa că slăbirea încor
alţii, să găsim calea spre cola Slujba binelui poporului nostru Central al Partidului Comunist dării va îngădui Organizaţiei Na
borare. Dacă cele două părţi ale şi a celorlalte popoare. Noi fo N. S. Hruşciov a subliniat ca din Belgia la care au fost dis In rezoluţie se propune con niat că în ultimii 10 ani, pe ţiunilor Unite să devină cu ade
noastre doresc aceasta, se va losim puterea noastră pentru a- în asemenea condiţii este mai cutate problemele salariilor, ni vocarea unei conferinţe pentru vărat democratică şi că ofunc\
sigurarea păcii şi securităţii ge uşor să fie căutate soluţii re velului de trai şi asigurării cu probleme economice şi sociale ale continentul african are loc un
găsi şi calea spre colaborare. Belgiei.
Amintind cuvintele domnului nerale. Ea nu slujeşte nici unui ciproc acceptabile, adică soluţii lucru a oamenilor muncii din proces de deşteptare naţională
alt scop. _3 care să fie acceptabile atît pen Biroul politic cere comunişti
D. Eisenhower că „dacă există tru poporul sovietic cît şi pen Belgia. In rezoluţia adoptată a- lor şi tuturor oamenilor mun şi de creştere a conştiinţei po
încredere reciprocă între Ameri Nu este un secret, â" subliniat tru cel american, deoarece dacă cii din Belgia să ia atitudine
ca şi Uniunea Sovietică, nici un N. S. Hruşciov, că o deosebită poporul nu este unit şi dacă po supra problemelor discutate se Împotriva- ofensivei cercurilor litice. Problema algeriană, a
fel de alte divergenţe între sta răspundere pentru menţinerea porul nu sprijină pe şeful sta guvernante asupra drepturilor
te nu pot prezenta pericol pen păcii revine ţărilor noastre. In- tului, un astfel de şef nu poate subliniază că * „Ofensiva pa spus el, este o parte'componen
tru armonia şi pacea generală“, chipuiţi-vă numai cum ar fi re
Nikita Hruşciov a declarat că laţiile internaţionale dacă S.U.A tronilor asupra drepturilor mun tă importantă a „problemei a-
este de acord cu aceste cuvinte Şi U-R-S-S. ar stabili între ele lua o hotărîre înţeleaptă. citor Mor capătă un caracter tot fricane, care este inseparabilă
spuse de Eisenhower „curînd relaţu bune şi cu atit mal mult Dacă în locul neîncrederii cele mai ascuţit“. lor vitale. ' ..... ' de lupta popoarelor Africii pen- fără prejudecăţi şi exclusiv in
după cel de-al 'doilea război rrfaflj de colaborare care. două ţări ale noastre vor sta Politica pe care o duc patro Greva celor aproape 4 milioane lumina respectării principiului
mondial, în .care el, E- isenh¦ow‘er, aşa cunî dorim, s-ar transtorma bili între ele relaţii de încredere nii şi guvernul, se arată în re de muncitori argentinieni universalităţii, va fi rezolvată
a avut un rol atît de remarca în prietenie. şi îşi vor un.i eforturile în lup zoluţie,' „Nu urmăreşte îmbună problema reprezentării Republi
bil“. ta pentru consolidarea păcii, tăţirea situaţiei economice a ţă cii Populare Chineze la O.N.U.
N. S. Hruşciov a subliniat că pentru ele şi pentru toţi, a de- rii şi a nivelului de trai al popu
Acum, a adăugat N. S. Hruş bogăţiile U.R.S.S. nu vor fi fo Ministrul Afacerilor Externe
ciov, domnul Eisenhower este los_i_te niciodată. ,în dauna vr„eu.-.
preşedintele Statelor Unite. De nui popor. In interesele pacu ola-raT în încheiere N. S. Hruş laţiei, ea nu prezintă garanţii BUENOS AIRES 25 (Ager de muncitori argentinieni a' pa a! Norvegiei, Lange, a salutat
ee să nu fie traduse în viaţă trebuie să mergem in pas cu ciov, popoarele întregii lumi ne industriei noastre şi • oamenilor pres). — Greva de 48 ore de ralizat activitatea tuturor fa stabilirea contactelor directe din
aceste gînduri bune ? La rin- dv., să mergem împreună cu muncii împotriva unor noi de clarată de aproape 4 milioane bricilor şi întreprinderilor in tre conducătorii Uniunii Sovie
dul nostru sîntem hotăriţi să ia- toate popoarele, a spus el. vor sprijini. dustriale. Ziarele nu au apărut. tice şi Statelor Unite.
"lîfcCry y y Cf ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^•.¦^"^'^?iCC?QQr?CODCGC^OCCOfXXXXXSOCOOOQCCQC.*OOOGOOQ2 0 SC ,OOOCCCOOCX Numeroase magazine şi restau
MOSCOVA 25 (Agerpres)’. — Propunerea lai 1.8. Hruşciov gu privire is dezarmarea ciov cu privire la crearea în rante au fost închise. Greva a -O -
TASS anunţă : Schimbul de vi centrul Europei a unei zone afectat de asemenea activitatea
zite între N. S. Hruşciov şi D. generali şi totală insuflă tuturor popoarelor denuolearizate în cazul în care portuară, transporturile aeriene Un nou eşec
Eisenhower şi proppnerea gu nu va ti pus în aplicare planul şi comunicaţiile poştale şi tele
vernului sovietic cu privire la speranţa ural viitor fericit de dezairmare generală şi to: fonice. Ia C ape C anaveral
dezarmarea generală şi totală tală.
comitetului naţional al partidu Presa relevă realismul şi po pronunţă pentru 'dezvoltarea Greva a fost ’declarată în CAPE CANAVERAL' 25 (A-
au entuziasmat şi au insuflat lui democrat din S.U.A. a cerut sibilitatea reală a înfăptuirii paşnică a omenirii, pentru ca 1 Propunerea sovietică cu pri semn de protest împotriva pro gerpres). — La 24 septembrie
speranţa unui viitor îericit tu preşedintelui Eisenhower „să ac practice a propunerii sovietice. nici una din realizările ştiinţei vire la dezarmarea generală şi gramului de „austeritate“ al comanda meniul aviaţiei ame
turor popoarelor. Popoarele din cepte neîntîrziat propunerea lui „Propunerea lui Hruşciov, sub contemporane să nu fie folosha totală trebuie neapărat pusă în guvernului şi după ce guvernul ricane a anunţat că o rachetă
ţările slab dezvoltate salută cu Hruşciov la dezarmare drept liniază postul de radio TokiOj ca armă de represiune şi răz practică, a declarat Robert a refuzat categoric să satisfacă de tip „Atlas Able“ a explodat
multă căldură cuvîntarea rosti bază pentru tratative“. nu este o simplă iluzie. Această boi“. Schol, fostul primar general revendicările muncitorilor care pe rampele de lansare în cadrul
al oraşului Ulm. „Aceasta, a au cerut printre altele înghe pregătirilor pentru lansarea unui
tă de N. S. Hruşciov în Orga „Pasul gigantic făcut de propunere va ti examinată ofi Săptămînalul catolic „Temoig- ^?!,arat ep ar fj 0 fericire pen- ţarea preţurilor, reprimirea la satelit artificial în luna octom
nizaţia Naţiunilor Unite. Acest Hruşciov în timpul vizitei sale lucru a muncitorilor concediaţi, brie. Acest satelit urma să fie
lucru este şi firesc. După cum istorice în S.U.A., scrie la rîn- cial la sesiunea Adunării Gene nace Ghretien“, făcînd o expu tru omenire. In prezent toţi tre anularea tuturor legilor repre plasat pe o orbită lunară. Au
scrie ziarul „Ghana Times“, dul său săptămînalul „Al Mus- buie să ajute la înfăptuirea a- sive, încetarea intervenţiei auto torităţile au deschis o anchetă
chiar dacă o mică parte din fon sava-r“ care apare la Cairo, nu rale a O.N.U.“. nere a planului sovietic de de cestei propuneri“. R. Scho! a rităţilor în treburile sindicatelor pentru a stabili cauzele explo
durile care s-ar elibera de pe are drept scop să uimească lu cerut guvernului R.F.Ci. să în şi aplicarea reformei agrare. ziei.
urma dezarmării s-ar acorda ţă mea. El nu este însă o propa Ziarul „Az Zaman“, care a- zarmare generală şi totală, re ceteze înarmarea atomică şi
rilor slab dezvoltate, aceasta ar gandă, aşa cum încearcă să a- pare la Bagdad, denumeşte a- cunoaşte că acest „plan este cu să-şi schimbe' politica sa ex Diferite organizaţii de femei, Agenţia Associated Press ca
deschide o nouă eră pentru A- firme unele persoane. Este un ceastă propunere „un plan prac atît mai atrăgător cu cît fon ternă. tineret şi comerciale au ţinut lifică acest accident drept „o
frica, Asia şi America Latină. pas măreţ, sincer, al unui om tic general“. „Este un proiect durile care s-ar elibera din bu mitinguri de solidaritate cu gre grea lovitură dată speranţelor
mare“. constructiv, scrie ziarul, care co getul militar ar putea fi folo R. P. Bulgaria viştii. Guvernul a concentrat nu americane de a egala realizările
Salutînd şi aprobînd propu respunde intereselor tuturor po site pentru ridicarea bunăstării meroase forţe militare. La Bue ruşilor“. Pare puţin probabil,
nerile sovietice, presa din dife Popoarele respiră mai uşura poarelor iubitoare de libertate întregii omeniri“. SOFIA 25 (Agerpres) La 24 nos Aires jandarmeria şi arma spune agenţia United Press In
rite ţări subliniază înaltul spirit te în faţa perspectivelor care se septembrie a fost dată publici ta au ocupat toate punctele prin ternational,- ca-Statele’ Unite să
umanitar al scopurilor acestor deschid odată cu înfăptuirea şi pace“. R. F. G. tăţii o declaraţie a guvernului cipale ale oraşului. - ^ : mal poată pregăti o nouă ra
propuneri, precum şi posibilita propunerii sovietice. Din rela Popoarele lumii îşi exprimă Republicii Populare Bulgaria în chetă de aceiaşi tip pentru da
tea incontestabilă de a le pune tările sosite de pe toate conti BERLIN 25 (Agerpres). — care se arată că guvernul bul ta programată în luna octom
în practică. „Această propunere, nentele, a declarat Louis Sail- speranţa că propunerile guver Activişti ai diferitelor partide gar sprijină programul istoric brie.
a spus preşedintele partidului lant, secretarul general al Fe nului sovietic vor fi examinate politice şi reprezentanţi ai o- de dezarmare generală şi tota
naţional din Indonezia, Suvirio, deraţiei Sindicale Mondiale, re cu toată seriozitatea şi vor du piniei publice din Germania oc lă prezentat de guvernul sovie -SH -
reflectă ideile umanismului“. De zultă că sindicatele şi oamenii ce la realizarea unui acord cidentală continuă să se pro tic. .
aceeaşi părere sînt milioane de muncii din întreaga lume dau o practic. nunţe în sprijinul propunerilor Stare de asediu IE
oameni simpli din întreaga lu înaltă preţuire sincerităţii şi cu de dezarmare prezentate de Declaraţia’ guvernului sovie
me. rajului propunerilor sovietice Franţa tic cu privire la dezarmarea PORT AU PRINCE (HAITI) 25
cu privire la dezarmare, precum generală şi totală prezentată (Agerpres). — După cum relatează a-
„Declaraţia guvernului sovie şi perspectivelor limpezi si con PARIS 25 (Agerpres)’. — N. S. Hruşciov, preşedintele spre examinare celei de a 14-a genţiile americane de presă, toate regim al lui Duvâlier condiţiile de
tic, care reprezintă un exemplu crete pe care le deschide acest TASS a n u n ţă : Săptămînalul Consiliului de Miniştri, la sesiu sesiuni a Adunării Generale a clădirile guvernamentale din Port Au trai ale poporului haitian sînt extrem
de mare umanism, nu poate să plan. francez „France ¦Nouvelle“ pu nea Adunării Generale a O.N.U. O.N.U., se spune în continuarea Prince au fost puse sub controlul ar de grele. Din cei 3.500.000 de locuitori
nu se bucure de sprijinul total blică un amplu articol în care Maria Elisabeţh Luders, depu declaraţiei guvernului bulgar, matei şi poliţiei, în urma decretării ai ţării, 75 la sută nu au de lucru şi
al popoarelor“ — scrie munci Ziarul „Gazett And Daily“, scrie că propunerile Uniunii So tată în Bundestagul vestgerman constituie un minunat document stării de asediu după descoperirea unui sînt nevoiţi să cerşească. In fiecare zi
torul mongol Badarci în zia care apare la York, statul Pen vietice in domeniul dezarmării din partea partidului liber de istoric a cărui înfăptuire, tran complot antiguvernamental. Intre pre cel puţin cite 10 haitierii mor- de foa
rul „Uneh“. nsylvania, a exprimat bine nă sînt „senzaţionale“. Articolul mocrat, într-un interviu acordat sformă radical viaţa omului. In şedinte şi parlament a izbucnit un con me. Regimul lui Duvâlier menţine
zuinţele oamenilor simpli din subliniază că Uniunea Sovieti unui corespondent al agenţiei declaraţie se subliniază că a- flict în urma respingerii în unanimi structura semicolonială a ţării şi
Noile propuneri de pace ale întreaga lum e: „Dacă noi, oa că duce neobosit politica păcii ' ADN a salutat propunerile so cest program grandios prin im tate de către Camera deputaţilor a reprimă cu cruzime orice -tendinţe
U.R.S.S. au căpătat acum o meni ai secolului al XX-lea, do din primele zile ale existenţei vietice cu privire la dezarmare. portanţa şi conţinutul său este proiectului de lege prin care se acordă progresiste. Un mare număr de ziarişti,
popularitate cu adevărat genera rim cu adevărat să tim primii sale. „In 1917, cînd U.R.S.S. a- Ea s-a pronunţat pentru trata pe deplin realist. depline puteri preşedintelui Duvâlier şi studenţi şi muncitori au fost asasinaţi
lă, îneît pînă şi unii reprezen în istorie care să înlăturăm răz bia .apăruse, relevă „France. tive în scopul' discutării propu se suspendă imunitatea parlamentară- la ordinul guvernului. Toate ziarele
tanţi de partide şi chiar parti boiul pe pămînt, noi putem tace Nouvelle“,. Lenin s-a . adresat tu nerilor cu-privire la dezarmarea Guvernul Republicii Popu In capitală şi -în principalele onaşe, independente au fost suspendate şi
de întregi din ţările occidentale, turor ţărilor, chemîndu-le la generală şi'totală, prezentate de lare Bulgaria, ,şe spune în în din ţară.au fost efectuate arestări ma peste 60 de- ziarişti au fost nevoiţi să
care în trecut erau înclinate să acest lucru. Puterea energiei o- pace între’ popoare. Patruzeci de N. S. Hruşciov la O.N.U. cheierea declaraţiei, doreşte să sive. se -exileze în Cuba, Venezuela, Mexic
caracterizeze orice acţiune a gu mului va birui fără îndoială. Ea creadă că propunerea guvernu
vernului sovietic drept „propa va arunca războiul în lada de ani după aceea, trasîhd calea Profesorul vestgerman Bren lui O.R.S.S. cu privire la dezar Ooupînd-u-se' de cauzele complotu şi alte ţări. Sindicatele muncitoreşti au
gandă“, au început să .vorbeas gunoi a istorici“. marea generală şi totală va fi rilor antiguvernamentale, oare se ţin
că despre necesitatea unei exa spre cosmos,- Uniunea Sovieti ner a subliniat într-o convorbire sprijinită de toate guvernele lanţ- în Haiti,' săptămînalul’ american fost închise şi conducătorii lor întem
minări serioase a acestor propu balcanice, de guvernele tuturor ,/The Worker“ scrie că sub actualul
neri. Astfel, după cum sra-.mai că a demonstrat că dispune de cu un corespondent din Bonn ţărilor mari si mici. niţaţi. Universitatea din Haiti funcţio
anunţat, consiliul consultativ al nează sub o strictă supraveghere po
o. forţă gigantică. Dar ca în al .agenţiei ADN, că sprijină pe
liţienească.
totdeauna, Uniunea Sovietică se deplin propunerea lui N. S. Hruş-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 18811891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale ÎM .I.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. lip a n ii: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva