Page 93 - 1959-09

H

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U.NIŢI-VĂ ! Peste 600.000 Iei

uinulsocialismului Economii la combustibil Y

r Mecanicii şi fochiştii depoului de ,

- locomotive Simeria, tuptlnd pentru rea- ¦ Printre laboran­

l lizarea de cît mai multe economii fn j tele tare se stră­
Cproducţie, >-obţin realizări •însemnate. . duiesc să asigure

L îngrijind şi tutreţinind locomotivele în , c calitate cit mat
¦.^perfectă stare ' 'de funcţionare, reraor- ; bună a analizelor

ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI: POPULAR REGIONAL •^ cînd trenuri cu . tonaje sporite, meca- ’ la laboratorul cen­
pnicii şi fochiştii'acestui depou, a u .r e u - . tral al Combinatu­

Cşit -să ! realizeze lună de- lună însem- i lui siderurgic Hu­

Anul Xi Nr. 1481 Duminică 27 septembrie 1959 4 pagini 20 bani C. nate economii de combustibil conven- nedoara se numă­

, u ţional. ră inginera Ntculi-

Fapte din întrecere ¦L J In "primele opt • tuni ale . acestui an, . na Rotaru şi labo­

colectivul acestui depou a realizat o - ranta ¦Eva Holom.

^ economie de combustibil convenţional Fotografia repre­

(_în • valoare de 604.692 Iei. Cu combus- , zintă pe inginera

L tibilul .economisit în această perioadă j Nlealina Rotaru st

Metal mai mult şi mai ieftin [¦se poate executa .planul de producţie j laboranta Eva Ho­

L ai depoului pe timp de 25 de zile. ţ lom lucrlnd la de­

întrecerea patriotică mai mult de 115.000 tone zg depăşiri, nu s-au epui- C La obţinerea acestei realizări şl-a ^ terminarea benze­
t adus contribuţia întregul colectiv . al , nului cu afuiorul
ce se desfăşoară între oţel, fontă, laminate şi zat încă toate posibilită-

Hunedoara şi Reşiţa cocs în afară de alte pro- -ţile care exişti pentru Im* L depoului. Merită a fi evidenţiaţi meca-^ refracfometrului.

stîrneşte, cum e şi firesc, duse siderurgice. In ceea bunătăţlrea indicilor de ^ nicli de locomotive Francise Susan, ]

un interes deosebit şi o ce priveşte volumul pro- utilizare a furnalelor, l loan Barbu, Iosif Albu şi alţii,care j

serie 3e întrebări. 0eo- ducţiei realizate peste cuptoarelor Martin şl a ' au economisit însemnatecantităţi de I

camdată e greu de pre- plan, hunedorenii sînt în altor agregate. Acum nu l combustibil conventional. I tâ ţM
l î
cizat cine va ieşi frun- frunte dar ei au rămas se pot face încă prono-

taş în această mare ac- cu ceva în urmă ' din sticuri în legătură cu li-

ţiune, *dar flecare caută punct de vedere al indl- derul întrecerii. Be fapt, - VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV ÎN S.U.A.

să-şi consolideze succe- cilor de utilizare a dţ/re-" nu s"a ePu>zaI 51

. „8 .. . , ,, ¦ >- în fiecare zi industria V ' - . - 7' ..'.r! 1— ...i.i.. ,.r .'/..L— I L... T - — , .V .1, 1 .~ v.' . . . . U , " n .- 1
In luni ş. de an- dşfigă
sele. 20 de gatelor. Deşi faţă Cuvîntârile rostite de Chr. Herter

zile, siderurgiştii hunedo- gajamentele luate, majo- meta, mai muTÎ şi mai

reni au produs peste plan ritatea secţiilor raportea- ieftin. Brigada condusă de loan Enăşcău de ta mina Teliuc care şi N. S. Hruşciov ia dejunul oferit

Succese ale tinerilor furnalişti plnă nu de mult lucra sub plan este astăzi una din fruntaşele

minei.
IN FOTO : schimbul I al brigăzii după terminarea tu-
la 25 septembrie în cinstea lui N. S. HruşciovO contribuţie de seamă găzile de tineret. Ast­
S-au evidenţiat în mod

la producerea celor a- fel, tinerii din brigăzile deosebit utemiştii: Ion crului. WASHINGTON 26 (Ager- preşedintele Eisenhower la Câmp prevăzut. Dv. consideraţi că a-
proape 1.000 tone fontă conduse de Alexandru Ilinca, Constantin Bă- preş) TASS anunţă: Luînd cu- David. Sperăm că aceste con- tund cînd obiectăm împotriva
peste plan în perioada Uţiu şi Stelian Tăgir- dău, loan Tera, Iosif Gu toate tortele la însămîntarea vîntut în cadrul dejunului oferit vorbiri vor duce la o mai bună unui lucru cu care nu sîntem de
1—21 septembrie a.c. ţă au reuşit să-şi depă­ Obrijan, Viorel Florea (P 9 la 25 septembrie în cinstea lui înţelegere între ţările noastre şi acord, ne exprimăm în felul, a-
de către colectivul de şească planul de pro­ şi Emil Hăurică. N. Ş. Hruşciov, Chrisiian Herter în felul acesta vor contribui la cesta nemulţumirea. Nu, noi pur
muncă al secţiei l-a ducţie în această peri­ păioaselor de toamnă in epoca optimă! a declarat: marea cauză a păcii generale. şi simplu ne exprimăm dezacor­
furnale, . a C.S. Hune­ oadă cu 12 şi respectiv D. 1LIE dul cu punctul de vedere al al­
doara, şi-au adus-o bri­ 6,20 la sută. corespondent Vă aflaţi în ţara noastră de Sperăm, de asemenea, că veţi tora, şi acest lucru ,este întru­
peste o săptămînă. Aţi avut un pleca cu o impresie bună despre

Cu 6 zile înainte de termen Ştiin|a agrotehnică ne învaţă şi întovărăşifilor, în scpul ur­ program încărcat şi vă pot asigu- Statele Unite, despre poporul lor totul firesc.

iar practica fruntaşilor recoltelor gentării arăturilor pentru însă­ ra că admirăm rezistenţa dv. In despre modul său de viaţă, înţeleg motivele pentru care

Colectivul de mun- Merite deosebite se van, care au lucrat şi bogate ne dovedeşte an de an mîntări şi recoltării cît mai ra­ această scurtă perioadă afi vizi- In cuvîntarea de răspuns, dv. gîndiţi în felul acesta: Nu
pide a culturilor de toamnă. De tat unele din marile noastre oraşe N. S. Hruşciov a spus: cunoaşteţi bine sistemul nostru.-
citorl de la secţia caza- cuvin maistrului comu- peste orele de program, că obţinerea producţiilor ridicate pildă în raionul Sebeş s-au e- In problemele practice se întîm­
xecutat arături de însămîntări pe şi v-aţi întîlnit cu o serie de re- Am ascultat cu multă bucurie plă ca la. noi să fie nu mai pu­
ne a Uzinei electrice nist Marin Popescu, e- In ziua de 24 septem- de cereale păioase este condiţio­ o suprafaţă de 5.247 ha. şi s-a prezentanţi oficiali din diferite declaraţiile prieteneşti ale d-lui ţine divergenţe decît îa dv., ci
recoltat .porumbul în procent de regiuni şi cu persoane parţicu- Herter. Sînt întrutotul de acord mai multe. Dar sistemul dv. ac­
din Vulcan, a reuşit să chipei de zidari con- brie agregatul a fost nată de asigurarea tuturor cerin­ 6,45 la sută iar sfecla de zahăr lare. Aţi trecut prin situaţii di- cu ceea ce a spus. Din partea ţionează în aşa fel îneît diver­
în procent de 30,42 la sută. In ferite, aşa cum se întîmplă în mea şi în numele persoanelor genţele apar într-o lumină mai
facă reparaţia capitală dusă de Toma Sécula şi dat în exploatare, ţelor plantelor. Seminţele de grîu raionul Ilia s-au efectuat arături fiecare zi în ţara noastră cu per- Care mă însoţesc trebuie să spun dramatică, senzaţională."
şi orz, pentru a forma plante pe o suprafaţă de 2.127 ha. şi soanele care desfăşoară o acti- cu toată sinceritatea că sîntero
a unui cazan cu 6 zile echipei- de lăcătuşi con- ' N. ROVENŢA capabile de rod bogat, trebuie s-a recoltat porumbul în procent vitate politică. Dorim ca dv. să extrem de satisfăcuţi de invita- Cînd se ivesc la noi divergen­
de 21,67 la sută. Şi în raionul ne vedeţi. aşa cum sîntem. Dis- \\a d-lui preşedinte de. a vizita te îrt discutarea diferitelor pro­
înainte de termen. , dusă d e ' Traían Moldo- corespondent cutarea divergenţelor în societa- ţara dv, sîntem extrem de sa- bleme, discuţiile se 'desfăşoară
Hunedoara şi Alba se urgentea­ tea noastră este un procedeu tisfăcuţi de şederea noastră aici într-o atmosferă calmă. Oamenii
să găsească în sol substanţe nu­ normal şi contribuie la o mai şi de toate întîlnirile pe care care nu sînt de acord cu. un
ză recoltarea porumbului în sco­ bună înţelegere reciprocă. le-am avut în ţara dv. proiect prezentat spre discuţie
Penfru folosirea resurselor locale tritive, apă, aer şi căldură. A- sau cu altul, pornesc doar, în
ceste cerinţe se asigură prin pul eliberării terenului pentru Incepînd cu seara zilei de as- Trebuie să spun că, după pă-
tăzi veţi avea posibilitatea să rerea noastră,. în timpul acestei ultima instanţă, de- la aceleaşi
De curlrtd, In cadrul unei sesiuni, Luînd ouvmtul In cadrul sesiunii, pregătirea din timp a terenului arături. purtaţi în linişte convorbiri- cu vizite nu s-a petrecut nimic ne­
— ---- --------- s------------- -----
Sfatul popular raional Sebeş a ana- mai mulţi deputaţi au făcui propuneri şi prin însămînţările cuprinse în In-gospodăriile de stat au în­ (Continuare tn (Mg. 4-a)

lizat aoiisiiatea întreprinderii de in- privind folosirea resurselor locale, perioada optimă. ceput de asemenea însămîntări-

dustrie locală „Economica“ privind Astfel s-a propus studierea posibilită- In regiunea noastră, după in­

reaiizarea sarcinilor de plan şi a fo- ţucr de exploatare a caolinultii din dicaţiile date de către cadrele

losirii resurselor locale. 'A reieşit atu împrejurimile comunei Doblrca . cit şt tehnice, însămîntarea orzului a

din raport cil şi din coraport că a nisipului de aici care se pretează început în jurul datei“de 15 sep­

1.1.L. .Joconomica“ a făcut progrese la turnătorii. De asemenea, s-a mai tembrie iar însămîntarea griului

pe linia dezvoltării producţiei bunuri- propus punerea In funcţiune a fabricii I jn jurul d atei' de 22 septembrie.

lor de larg consum şi a descoperirii de ţiglă şt cărămizi din Petreşti. Pro- Datorită îndrumărilor date de le, dar faţă de posibilităţile de In G. A. S.recoltarea porum bului
şi folosirii resurselor locale. In a- punerile făcute au fost luate In con- care dispun aceste unităţi, ¦ au se desfăşoară intens
ceastă direcţie s-a arătat că mai sînt siderarei urmlnd a fi studiate şi tra- către organele de partid şi spri­ realizat prea puţin. Din suprar
încă multiple posibilităţi. duse In viaţă. jinului efectiv acordat de catre faţa de 1.270 ha. care trebuie în-
cadrele tehnice, pe ogoarele re­ sămînţată, s-au semănat abia
giunii noastre s-au însămînţat 110 hectare.
cu grîu şi orz suprafeţe însem­
nate.

Colectiviştii şi înfovărăşiţii In scopul menţinerii', unui ritm Cu aproape două săplămînî in urmă, recoltatul, Pînă la ora actuală s-a re­ misă de tov. Nicolae Bucşeru reiese

din raionul Ilia, Sebeş, Orăştie satisfăcător la însămîntări, este în ioate gospodăriile agricole de stat coltat porumbul de pe o suprafaţă de că pîna ieri s-a recoltat porumbul de pe
şi Kvmedoara au realizat pînă în necesar să fie grăbite ară­ din regiune a început munca de recol­ 15 ha. Un sprijin deosebit la munca 18 hectare. Producţia obţinută se ridică

p/ezent cel mai mare procent la turile în toate raioanele. tare a porumbului. De atunci aceasta de recoltare a fost dat gospodăriei de in medie Ja aproximativ 3.500-3.800 kg.

însămîntări. In raionul Hune­ Recoltarea sfeclei de zahăr muncă se dsfăşoară cu intensitate, gos- către ţăranii muncitor) din şalele" Roş- ştiuleţi la hectar. In munca de recoU

Pe Ungă că tşi doara suprafaţa însâmîntată cu şi a porumbului să se facă podăriile de stat primind un ajutor cani şl Sîrbi care, mobilizaţi de că­ tare gospodăria de stat din Galda prL
depăşeşte planul păioase de toamnă . atinge un cît mai intens în scopul pregă­ substanţial din partea muncitorilor din tre organizaţiile de partid din saîele meşte un sprijin substanţial din partea
lunar ca 10-15 procent de 6,76 la sută iar în ra­ tirii terenului şi a efectuării în- întreprinderi şi a ţăranilor muncitori respective, au prestat un număr în­ colectivului de muncitori de la între­
procente, sudorul ionul Ilia procentul atins este sămînţărifor în perioada optimă. de la sate care, în tim’pui lor liber, semnat de ore muncă voluntară Ia prinderile din oraşul Alba Iulia care
Nicolae Meref de de 6.33 la sută. Rezultate bune prin muncă voluntară, ajută la strîn- strinsul porumbului. în timpul liber vin să ajute ?.ţrînsul
ta grupul de şan­ au obţinut şi gospodăriile colec­ Să fie mobilizate şi folosite gerea recoltelor din G.A.S. recoltei gospodăriei.
tiere montai-insta­ tive şi întovărăşirile din raionul din plin în această campanie 'de Recolta obţinută in medie de pe fle­
laţii nr. 2 al l.C.S. Orăştie şi Sebeş care au însă­ însămînţări toate forţele de mun­ In rîndurile ce urmează vom relata care hectar se cifrează la aproximativ In ziua de 25 septembrie, de pildă,
Hunedoara, datorită mînţat pînă la data de 25 sep­ că în scopul obţinerii'unei re­ aspecte din cîteva G.A.S. 4.500 kg. ştiuleţi. an număr de 97 membri ai cooperati­
faptului că-şi cu­ tembrie 543 hectare şi respectiv colte bogate de grîu şi orz în vei meşteşugăreşti „Munca nouă" din
600 hectare.. ... anul viitor. G.A.S. Petreşti G. A. S. Galda Alba Iulia s-au deplasat la G.A.S. din
noaşte bine meseria, Galda unde au efectuat circa 500 ore
Deşi însămîntarea orzului a Situaţia însămînţărilor cerea­ Mobilizind toate forţele gospodăriei, Şi la gospodăria de stat' din Galda muncă voluntară strîngînd recolta de
dă lucru de bună început şi în raioanele Brad şi lelor de toamnă pe raioane ia de la data de 15 septembrie şl pînă de Jos, raionul Alba, se desfăşoară cu pe 4 ha. S-au evidenţiat muncifoţll lo-
Haţeg, aici rezultatele sînt mai data de 25 septembrie: astăzi, colectivul de muncitori de la multă însufleţire munca de recoltare a sif Kainak, loan Piesa, Sabin Negru şl
calitate. slabe. In raionul Haţeg, de pil­ G.A.S. Petreşti a reuşit să strîngă recol­ porumbului. Din nota telefonică trans­ alţii.
IN FOTO: tov. ta de porumb de pe 120 ha. din cele 335
dă. nu au fost însămînfate decît HUNEDOARA 6,76% cîte au fost cultivate.. Fiind lucrat G .A . C. „FILIMON SIRBU" PEŞTENIŢA
Meref în timpul 25 de hectare din'cele 8.430 hec­ după cele mai avansate metode agro­
tare cîţ prevede planul de însă­ tehnice şi fiind din soiul dublu hibrid, O gospodărie colectivă
unei pauze. m întări,cu tóate că în acest ra­ în plină dezvoltare
ion condiţiile de' muncă nu dife­ porumbul a dat în medie la hectar
ră faţă de celelalte raioane. ILIA 6,33% peste 3.500 kg. boabe.

Rezultatele bune pe care le-au O R A Ş T I E 4;79% La munca de recoltare s-a eviden­
obţinut în perioada de fa tă ' ra­ ţiat in mod deosebit brigada condusă
ioanele fruntaşe' la însămîriţări, S E B E Ş 4,31% de tov. Andrei Binder. In luna august a.c. s-au îm- crud noi. Aici, din cărămi’da' fă-
se datoresc intensificării' muncii plinit 7 •ani de la constituirea cută de ei, colectiviştii şirau
politice'în rîriduţ colectiviştilor G. A. S. Mintia gospodăriei -colective din Peşte- construit mai întîi un sediu cu
niţa, raionul Haţeg., Drumul a- trei camere şi pivniţă. A nufur-
A L B A . 2,92% Gospodăria agricolă de stat din Min­
tia, raionul Ilia, are cultivată cu po­ cestor ani a fost rodnic şi bo- mător, a mai apărut o magazie
UCENICII ANULUI I B R A D 0,70% rumb o suprafaţă mai mică (doar 75 gat în belşug şi fapte. cu o .capacitate de 10 vagoane
ha.). Avînd însă în vedere faptul că şi un păţii! pentru porumb.. Apoi
Prima zi de practică. Uceni- primit cu emoţie şi căldură pă- * '• . î. ’' * i i - HAŢEG 0,29% porumbul este îndeajuns de copt şi că Viaţă nouă în valea au făcut oamenii, alte 40.000 că-
cii anului 1 s-au sculat mai de rintească. Ochii săi, care de 65 fiecare zi pierdută ar putea aduce pa­ Peşteniţei
dimineaţă ca de obicei, au fost de ani văd lumina zilei, s-au mente pe care se ‘vor urca şi gube gospodăriei,' şi aici s-a începui rămizi şi au construit u n . grajd
vor putea lucra bine. :Rînd pe ... modern pentru 50 capete de vi-
rînd, ucenicii anului I au făcut Inceputul a fost ^ca toate în-
c^puturile. O mînă de oameni ateliere de fierărie, rotărie,
primii la gustare, apoi, admi- umezit parcă. Privirile i-au în- cunoştinţă cu ciocanul,- cu dal- eţ-c>) iar-ceva mai tîrziu şi-ău

rindu-şl fiecare salopeta de lu- vătuit pe toţi copiii dintr-odată, ta, cu pilaf cu acul de trasat, şi-au unit avutul formînd la un cumpărat un camion,
cru, au pornit încolonaţi spre
atelierul de instrucţie. Emoţia vrînd parcă să-i ghicească pe cu dornul, cleştele şi cu •toate loc gospodăria colectivă. Inau- Munca în comun a adus re-
ii cuprinsese pe toţi. Pentru gurarea^ s-a făcut într-o livadă, zultate frumoase gospodăriei şi
prima dată în viaţa lor vor în- cei mai buni, pe cei mai sîrgu- celelalte scule cu care mai tir- pe iarbă verde. Atunci gospodă- viaţa colectiviştilor s-a schimbat
văţa numele sculelor, vor învă- ria nu avea nici sediu, nici ma- şj ea odată cu consolidarea a-
incioşi. Le-a vorbit simplu, cu ziu vor trebui să lucreze, gazii, nici grajduri, n-avea ni- cesteia. Rînd pe rînd în marea
mic. Dar colectiviştii, oameni familie se înscriu şi-.-aIţi indivi-
căldură: Cină vizita în atelierul de în­

_ Copii, mai întîi să vizi': strucţie s-a ferminat, maistrul

ţa să le mînuiască, vor făuri tăm atelierul unde 'veţi învăţa ¦Gherman Repus le-a. spus .că inimoşi şi plini de entuziasm, duali iar în primăvara acestui

cu mîinile lor piese. Toţi se ve-primele noţiuni ale meseriei v°r merge să viziteze şi Atelie- ştiau că prin hărnicia lor le vor an> după ce s-au înscris şi ui-

deau adevăraţi muncitori, lu- voastre, să faceţi cunoştinţă’ cu rele C.F.R., acolo unde se repa- face pe toate. Comuniştii se aflau timele 69 de familii, satul a fost
crlnd cu ciocanul sau cu pila, sculele cu care veţi 'lucra.]. fd locomotivele şi unde, după mereu în .mijlocul .colectiviştilor colectivizat în. întregime. Gos-
reparînd locomotive, strunjind' In atelierul de instrucţie co- absolvirea'şcolii,, vor' fi mimei- şi nu dădeau înapoi în faţa podăria din Peşteniţa uneşte a~

piese, sudind... au rămas impresionaţi, de '' lori, Bucuria .băieţilor, ti-a mai greutăţilor. Aceasta a însufleţii cum familiile a 102 colectivişti

La atelierul de instrucţie au rînduiala bancurilor cu menghi- cunoscut margini.'. In: secţia de mult pe membrii gospodăriei. . şi ea s-a întărit mult economi-

fost intîmpinaţi de maistrul Re- ne> ?ar Cei mai mici de statură stnm H{ roţi,'<la montaj,, ta cp- Comunistul loan Morariu, de la fabrica „1 Mai“ Petreşti, Gospodăria creşte ceşte. Anul trecut, de pildă, nu­
mus Gherman, muncitor în vîrs- şi-au făcut o preocupare din zanSerie, la turnătorie sau în lucrează la 6 maşină de refilat caiete.' Organizîndu-şi bine mun­ şl se întăreşte mai livezile de pomi — una din
tă, experimentat instructor al gîndul că nu vor putea ajunge secfia mecanică, peste tot, co- ca, el îşi depăşeşte norma lunară cu 35-40 la sută. sursele principale — a adus co­
să se apl,ece cum t.reb,ui.e asupra„ priu^ au rămas adine impresio- An de an faţa Peşteniţei s-a lectiviştilor venituri de peste
viitorilor muncitori. Şiş aşa schimbat. In livada d in ’Mârga- 261.000 lei. De aceea, c.onduce-
cum timp de 37 de ani şi-a în- menghinei. I-a .liniştit maistrul ‘ GH. PAVEL iTul — locui unde avusese loc
PETRE FARCAŞ1U
timpinat cu dragoste ucenicii, cînd le-a spus că pentru cei

şi acum, maistrul Gherman i-a mici de statură, există posta- (Contlnuare In pag. 3-a) ÎN FOTO; loan Morariu ta locul său de muncă. inaugurarea — au apărut lu­ (Continuare In pag. 2-a)