Page 95 - 1959-09
P. 95

Nr* 1481                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                              Pag. 3

Pentru cît mai multe economii                                                                                                                                                      n n rn n n n n n n ri                                                                             Ucenicii anului /

                 în p r o d u c ţie                                                                                                                                                                                                                                                  (Orniare din pag, l-a)                                      simte. Se face că nu-l doare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Dar asta mai mult ca să nu-l

                                                                                                                               Pe valea îngustă^ a . rîuitti DoOfa, fe vuietul apelor, ...spumoase, tt se ^                                                                          — Cum, noi vom repara a- observe ceilalţi,, care, fie vorba

Plenara G.G; al P.M.R. di'h contribuind prin aceasta la sti­ exploatării ctî pricepere ă cup­                                  ca mulţi ani in urmă s-a încercat. sparg- de .talazuri, dă un- nou. răsu-rj ceşte cazane uriaşe, vom strun­ între noi, fac la fel. De, nu poţi

iulie a.c. cu privire la creşterea mularea eforturilor muncitorilor toarelor, să se deschidă un curs                           construirea unui drum care să lege net Văii Dobra, iraasjormală în- 1 ii aceste roţi mai mari dçcît să înveţi meserie fără să te Io-

nivelului de trai al oamenilor în îndeplinirea sarcinilor de de minim tehnic. Şeful acestui                                    localitatea Dobra ou yn a sim l pădu- ir-un vast şantier de construcţii. J noi, vom mlnui strungurile, fre- veşti măcar odată...

muncii a pus în faţa organiza­ producţie.                                            compartiment, ing. Dumitru                ros ăl munţilor Poiapa Ratstă. Ack&fe Conform-, .prfoeciejdr -'.şl ritmuluis 'zele, mqrtezele?                                                                                                                    Ucenicii.,.anului I abia au iti-

ţiilor de partid sarcina de a In adunările generale ale or­ Taşca, şi maistrul şef, Ion Mun-                                   încercări au început însă'-tu succes vioi cu care se lucrează pe acest y — Da, băieţi le-a-răspuns trat în atelierul de instrucţie,

mobiliza'' pe' toţi' Muncitorii • la ganizaţiei de bază se analizea­ teanii, au tărăgănat îri mod ne-                          abia in 1958, cind harnicii munci- şantier în lugime ¦totală d e ‘¦35 km.,"), maistrul Gherman Remus. Aici abia au făcut cunoştinţă cu scu-

descoperirea şi punerea, în va­ ză periodic cunî sînt îndeplinite justificat deschiderea ac'estui                              W i ăi şantierului' de construcţii din vor fi daţi 'îhf!>exploatare,iincă îhy- veţi lu-cîa voi. Dar numai peste .lele',, abia au învăţat să îndoaie

loare de noi rezerve interne în sarcinile de producţie şi anga­ curs. Nu au fo-st luate măsurile                               cadr.ul' Irp.Fi Deva, -ou străpuns ie- acest an, 12 hm. de drum auto. Se ^ un ap, cînd -vă veţi alege mese- tabla. Dar mîndria care se ci-

Vederea realizării de noi şi im­ jamentele şi se iau măsuri pen­ cuvenite pentru întărirea răs­                                mutul obstacol . natural — Cheile va asigura astfel 'transportul ihŞle- j î j- fia, iar ca ¦muncitori numai' teste în privirile lor', te face să

portante economii. Pentru a da tru înlăturarea lipsurilor con­ punderii maiştrilor şi â munci­                                 'Minzuim. . î ' '*                 ,7            rialului* lemnos dim, bazinul- Casa- 1 peşte 3 ani, după ce veţi termi» ciezi că sînt cel puţin munci-

viaţă acestei sarcini, organiza­ statate. Bună esté măsura lu­ torilor faţă de calitatea produc­                               In condiţiunile 'grele ale terenului gfilj iot In anul Uljihr 's e , va -asigura 1 ' na uceni.cia. Pînă atunci', trebuie ton adevăraţi. Maistrul Gher~

ţiile de partid au dezbătut pe ată de biroul organizaţiei de ţiei, pentru respectarea graficu­                                 L 'ăS aici' şi în Ciudă xtîftcUor ' din transportul întregii cantităţi de 56.800 ^ să învăţaţi. Şi carte şi meserie. mari e lot timpul printre ei. Ii

larg, cu colectivele de munci­ bază de a analiza' de două ori lui de încărcare şi descărcare a                                 : Cheile MiaeuUt-i, « « apărut o ade- fox.'m aterial lemnos, prin 'darea tn -j Dacă pornim bine de la înce­ iasă să se bucure de Hecare

tori, posibilităţile existente la pe lună, împreună cu colectivul cuptoarelor, a procesului tehno­                             : vărată şosea prin care se deschide exploatare ă încă 27 khil drum auto. j put, terminăm şi şcoala ''cu taină descoperită în meseria lor.

fiecare loc de muncă. In urma care răspunde de problema eco­ logic, Ceea ce a dus de multe ori                                 astăzi unicul şi col mai iihpOrtaht Paralel cu drumul principal, se 1 bine...                                                                                                                                     E'. cînd a învătat, a trebuit să

acestor dezbateri s-au luat noi nomiilor, felul cilm se realizea­ îa lipsă de cald şi de lingouri;                             baiih forestier din rază1' '/ocoluliii »tio/ construi şi drhmuMe auxiliarei                                                                                                      -â-                              fure¦meseria. Şi-a pătimit mult
                                                                                                                                                                                pe pîraiele Casagiii, Ţiganului Şi,1                                                                                                                             atunci. Copiii, ucenicii săi de
şi importante angajamente căre ză economiile în diferite sectoa­ Iâ strangulări în producţie.                                  . silvic Dobra.                                                                                                                                          Prima zi de practică mai stă­                            astăzi, îl au pe el, maistru, tot
                                                                                                                                                                                                                                                                                     ruie şi acum în mintea ucenici­                             tim pul' printre ei. II întreabă
să ducă la realizarea sumei de re de activitate, care sînt defi­ Situaţia existentă lâ cuptoare                                Pe acest dram se vor scurge ă- Dealul Lung, trdndu-se astfel po- j                                                                                    lor din anul l. Dar parcă nu                                ori de cîte ori au vreo nelămu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     îi se mai pare iotul t atît de                              rire ¦şi el îi sfătuieşte cu dra­
uri miliard lei economii în acest cienţele şi măsiiriile ce se impun a fost analizată de curînd în                             nual cei $6.800 m.c. masă lethnoasă slbilîiateă ' încărcării materialelor ]                                                                           complicai, de greu. Doar frumu­                             goste. Aşa se învaţă azi mese­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     seţea meseriei şi-a cîştigat â-                             rie!
an, să contribuie prin aceasta a îi luate-, ' Această metodă "a adunarea generală a organiza­                                  provenită din pădurile ce se întind lemnoase direct în autocamioane şi 1                                                                              precieri tot mai elogioase. Şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                     e normal să fie aşa. De la pri­                                Băieţii din anul I aşteaptă cu
la eforturile partidului şi guver­ dat posibilitate organizaţiei de ţiei de bază. Acest fapt oglin­                            pe o lungime de peste 40 km                      deci la reducerea preţului de cost 1                                                                 ma zi de practică au trecut a-                              nerăbdare ziua cînd vor deveni
                                                                                                                                                                                                                                                                                     proape două stiptămîni. Uceni­                              muncitori. Pînă atunci însă, nu
nului pentru continua îmbună­ bază să cunoască în mod ope­ deşte grija Comuniştilor faţă de                                       Pe lingă importanţa economică a               al materialului lemn'os.                                                      ^                      cii ştiu acum bine ce-i acela                               pot să nu admire pe cei din a-
                                                                                                                               noului drum, acesta este însemnat                  O mărturie a progresului                                         Inregls- 1                        ciocan şi ac de trasat, la ce se                            nul II sau III. Deseori, în con­
tăţire a nivelului de trai al oa­ rativ felul în oare sînt realizate soarta producţiei. Adunârea a                                                                                                                                                                                   întrebuinţează, care este impor­                            vorbirile lor, numele unor uce­
                                                                                                                               şi pentru faptul că pe aici vor cir- trat în ţara noastră siub regimul d e -ţ                                                                         tanţa lor. Ştiu să strîngă şi o                             nici ca Gabor Criste, Petru
menilor muncii.                      sarcinile cu privire la economii, obligat conducerea să ia măsuri                                                                                                                                                                               piesă în menghină. Ce, e lucru                              Puşcin, Anton Stoica din anul
                                                                                                                                                                                                                                                                                     m ic!?                                                      II sau Visaton Pătruţ, Aurel
                                     care sînt lipsurile şi astfel să urgente pentru aplicarea şi res­                         cula ,jrădurenM" din satele situafe mocrat—popular, este ¦Şi acest }                                                                                                                                              Pipoş, loan Tirea, din anul III,
                                     poată interveni la timp pentru pectarea graficului de încărcare,                                                                                                                                                                                   Iată-l pe loan Homorodeanu.                              sînt rostite solemn, drept pildă
In sprijinul îndeplinirii                                                                                                      pe culmile şi platourile celor doi drum construit după toată tehnica 1                                                                                'Aproape că riu se mai loveşte                              de urmat. Şi e bine aşa. Nume­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     la degete atunci cînd dă cu cio­                            le amintite sînt ale. unor uce­
angajamentului                       luarea măsurilor în vederea în­ încălzire şi’ evacuare a 1iiigoli­                        versanţi ai văii.                                modernă. C ele. peste 30 de poduri j                                                                 canul să îndoaie tabla. Şi, deşi                            nici dintre cei mai sirguincioşu
                                                                                                                                                                                                                                                                                     n-au ajuns încă să înveţe cuni
                                     lăturării lor.                                  rilor clin cuptoarele aHîrtCi. t>e        Sub ;impozanta „Piatră a Cerbii- şi podeţe turnate din , beton armat, -j                                                                              se taie tabla cu dalia, pe furiş,                                                ?
                                                                                     asemenea, s-a stabilit cine                                                                                                                                                                     el a încercat. A mers cam greu,
   Printre colectivele secţiilor      Rezultate îmbucurătoare                        poartă răspunderea pentru res-            lui", care străjuieşte această vale, ziduri de sprijin şi alte lucrări i m- )                                                                                                                                        Zilele trec. Şi fiecare 'din ele
Combinatului siderurgic Hune­                                                        peotarea procesului tehnologic            muncitorii înzestraţi cu utilaje mo- portante, caracterizează lucrările 1
doara care s-au angajat să re­          Activitatea politică şi organi­              şi că producerea oricărui rebut
alizeze în acest an importante       zatorică a organizaţiei de -par­                de ardere să fie bine analizat iar        derne, atacă metru cu 'metru tere- drumului înconstrucţie.                                                          ^
economii în producţie se numără      tid pentru mobiliza fea şi în­                  cei care se fac vinovaţi să fie
şi cel de la laminorul blumlhg       sufleţirea muncitorilor în lupta                traşi ia răspundere şi chiar              nul accidentat. Zgomotul compresa-                                                                    P. LADISLAU)
¦1000. Acest colectiv, în Urma       pentru economii, muncă entu­                    sancţionaţi.
dezbaterii documentelor plena­       ziastă a întregului colectiv, au                                                          rulai şi al concasorulut, acompaniat                                                                  corespondent  )
rei din iuiie; s-a angajăt sa re­    dus la obţinerea de rezultate                      Măsurile luate în scopul în­
alizeze, în total, pînă la sfîrşi-   îmbucurătoare în ce priveşte re­                lăturării deficienţelor ce se ma­         V J v— /  .— f   ,— , i___! I__ !  ,___I . __, i___, . __, . t ,__ J i____ /,_! iJ , — ' •— / 1— f i  , — 1 1 h . l , . 1, _/,___ _ W f i ___/ k J 1
tul anului, prin eforturi proprii,   alizarea angajamentului luat.                   nifestă în special la cuptoare                                                             _
suma de 2 milioane lei economii.     Astfel, în semestrul I s-au rea­                dovedesc că comuniştii de aci
                                     li2^ prin efort propriu econo­                  simt răspunderea politică faţă            Veşti de ia subredacţia noastră
   Colectivul de muncitori, teh­     mii în sumă de 750.735 lei, în                  de realizarea sarcinilor de plan
nicieni şi ingineri constituit       luna iulie de 408.231 lei, iar în               şi a angajamentelor luate în                                                     volunta ră nidFafeş
pentru descoperirea şi valorifi­     august- de 104.931 lei. In luna                 întrecere, âCeast-a exprimă do­
carea rezervelor interne, a ela­     august economiile au fost mâi                   rinţa şi grija lor ca munca să                                                                                                        dar acum. se simte mîndru. Cei­ aduce ucenicilor din anul I ai
borat un plan concret de măsuri      mici, deoarece planul de pro­                   meargă bine şi să se obţină re­
tehnico-organizatorice. La rîn-      ducţie a fost restructurat.                     zultate tot mai burte pe linia            Volum Sporii dé confecfi? vîhdufe în rato lalţi. ucenici nu ştiu că el a şcolii profesionale C.F.R. din
dul său organizaţia de partid a                                                      creşterii producţiei şi a reduce­
elaborat un plan de măsuri or­          In primele 8 luni ale acestui                rii preţului de cost.                        In magazinul de confecţii cu                  nul se realiza cu destulă greu-                                                                      tăiat tabja cu dalta. Păstrea­                              Simeria o nouă bucurie. Tainele
ganizatorice şi politice care să     an, la laminorul bluming s-au                                                             uînzare in raté din comuna Te-                                                                                                                        ză ¦pentru el •această -satisfacţie.
sprijine eforturile colectivului în  realizat în total economii de                     Mergînd pe linia urmăririi în­          iuş, e animaţie mare. Tov. Ele­                  late, luna aSăasta, îţi, decurs de                                                                   Icd.ă-l şi pe Vasile Ş'andrit, alt                          de odinioară .se .prefac în cu-
realizarea angajamentului.           1.263.897 lei la efort propriu.                 deaproape a felului cum se în­            na Tecşa, responsabila magazi­                   numai 20 de zile/ă n î 'reuşit să                                                                    ucenic din anul I, trasînd locul                            tioşiinie, sciitele se lasă mai
                                     Economiile la preţul de cost -e-                deplinesc angajamentele luate                                                              depăşim cifrele planului lunar.                                                                      pe unde .va trebui îndoită: o bu­                           bine mînuite, degetele răsuflă
   In planul de măsuri sînt pre­     fec'tiv al producţiei realizate în              cu privire la economii, interve­          nului, ne face cunoscut că a-                    In această pe/ioaclă cântra.cte-                                                                     cată de tablă. Maistrul Gher­                               uşurate cînd nti mai sînt ţinta
văzute sarcini precise în ce pri­    perioada 1 ianuarie. — 31 au­                   nind în mod operativ pentru în­           ceasta se datoreste în primul                    le încheiate pentru cumpărarea                                                                       man stă lingă el şi-i arată cum                             loviturii ciocanului. O nouă
veşte reducerea rebutului, a con­    gust a.q. se ridică la suma de                  lăturarea lipsurilor şi defici­           rînd. reducerilor de preţuri.                    de confecţii în rate depăşesc                                                                        trebuie făcută această operaţie.                            promoţie de muncitori feroviari
sumului de cocs mărunt, gaz          6.509.865 lei.                                  enţelor. desfăşurînd in perma­                                                             suma de 43.000 lei.                                                                                  Şandru execută întocmai sfatul                              a intrat în. pregătire. încet, dar
metan, energie electrică, redu­                                                      nenţă o muncă politică susţi­               — Dacă în lunile trecute pla-                                                                                                                                                                                   sigur, meseria este deprinsă.
cerea cheltuielilor de reparaţii        Aceste rezultate obţinute pînă               nut^ pentru antrenarea tuturor
şi întreţinere, valorificarea de­    în prezent sînt bune, dar ele nu                muncitorilor. -în lupta -pentru în­                                          încă o dovadă                                                                                                      maistrului,                                                 Peste ani, ucenicii de astăzi
şeurilor de şamotă, reducerea',      pot .să mulţumească. Posibili.-,,               deplinirea. - sareihiior - de.,' plan;
procentului de. ardere a lingou-     tăţile de obţinere a economiilor'               organizaţia de partid, colectivul                                                                                                                                                               — Bine, Vasile, parcă aşa te din anul I, vor fi muncitori a-
rilor, organizarea de cursuri de     pe calea reducerii preţului de                  de. aci, va ptiteâ raporta la             Despre reducerea preţurilor crească simţitor numărul .cum- cheamă, nu? E -bine aşa. O să preciali, fruntaşi în producţie.
minim tehnic pentru ridicarea,       cost şi mărirea productivităţii                 sfîrşitul acestui an nu numai
calificării' muncitorilor etc.       ''tnuncíi sîrtt mult mai iftârî. Á-             îndeplinirea ei şi! depăşirea an­         la unele articole de confecţii părătorilor. Dacă înainte, •în ajungi un muncitor bun...                                                                                                                           Fie ca autorul acestor rinduri
                                     ceste posibilităţi trebuie folo­                gajamentului' luat.
   Tuturor membrilor şi candi-.      site însă pe scâră cît mâi largă;;                                                        ne-a oorbit cu satisfacţie şi tov.               două decade ale unei luni tnăt-                                                                        Maistrul se ducea apoi la alt                             să aibă marea satisfacţie ca
daţilor de partid li s-au încre­                                                                                               foan Barbu, responsabilul ma­                    furile vindute se ridicau, la 15—                                                                    ucenic. Vasile Şandru a rămas                               peste cîţiva ani să zugrăvească
dinţat sarcini concrete cu privi­        Se cer efor furi mai                                                                  gazinului mixt al cooperativelor                 20.000. lei, in lung aceasta ani                                                                     copleşit de spusele bătrînului                              chipurile acestor copii de azi,
                                                                                                                                                                                vîndut In primele două decade                                                                        Gherman.                                                    în ¦ţinută de muncitori destoi­
                                                                                                                               meşteşugăreşti.

                                                                                                                                         La-'noii după cum -vedeţi) mărfuri -ce depăşesc.35..QQQ,,lş,i. Şi Emil hjiinie,,-învaţă în- nici, luptători ' neobosiţi pe

                                                                                                                               în \rafturileuîncărcate se'găsesc                                                                     ¦¦¦¦¦ AQRl.AN OŢOIU ¦doaie tablă. S-a lovii puţin le fr-oniul măreţei construcţii a vi­

                                                                                                                               multe lucruri executate de coo­                                                                       corespondent                                    un deget, dar parcă nici nu eţii. noi.

                                                                                                                               peratorii meşteşugari. Ele sînt (                                                                                                                     ------ --------- --------- tSSUG-------------------- -----

                                                                                                                               trainice şi făcute tu mult gust.                    ¦8
                                                                                                                               Reducerea de preţuri a făcut să

re la realizarea de economii în              susjiinufe                                                                                                               ni
sectoarele lor de activitate şi

cii privire la desfăşurarea mun­ Dacă rezultatele obţinute pînă

cii politice în scopul antrenă­ acum nu sînt pe măsura posibi­

rii în întrecere a tuturor mun­ lităţilor, aceasta se da-toreşfe şi                  Recenta hotărîre a partidului cu pri­ mele 10 zile aîe lunii septembrie S-au

citorilor. Agitatorii au fost 'in­ faptului mă în procesul de pro­ vire la reducerea preţurilor a făcut ca vîndut 50 aparate de radio, 40 bici­

struiţi şi au trecut la organiza­ ducţie sînt încă multe deficien­ magazinele din oraşul Petroşani să clete, 30 maşini de spălat rufe. 10

rea de convorbiri pe diferite ţe care duc la diminuarea rezul­ cunoască o mare afluenţă de cumpă­ răcitoare „Pinguin" şi alte articole do

teme privind îndeplinirea sarci­ tatelor.                                            rători, Aşa de -pildă, în lunile august . uz . caspic.. îţt valoare, .rle 2,50.000 . tei.

nilor de producţie. Aşa, de pil­     Unul din compartimente, unde şi septembrie ' vîn'zările la magazinul De asemenea; lâ îriceputiii acestei luni

dă, agitatorul Cafol Mihăilescu se manifestă multe deficienţe, de mobilă au crescut cu , 70 la sută ¦s-a descins’în oraşul;Petroşani un nou -

a ţinut o convorbire cu munci­ este cel ăl cuptoarelor adinei. faţă de lunile precedente. Numai în magazin de încălţăminte. Acesta atra­

torii de la' ajustaj în problema Din cauza deficienţelor ce se luna august s-a u «făcut vînzări la a* ge atenţia cumpărătorilor prin cele

stivuirii blumurilor pe calităţi şi manifestă în exploatarea cup­ cest magazin în valoare de 692.827 două vitrine mari, frumos aranjate. •

a expedierii lor ritmice. Agita­ toarelor adînci, 3e care depinde lei, iar în primele 10 zile ale lunii Un fapt îmbucurător este că acest ma- I

torii Toader Ştefan şi Gheorghe de fă'pt producţia laminorului, septembrie s-au vîndut 9 garnituri ca­ gazin dispune dă un bogat sortiment ¦

Stahc.iu au organizat convorbiri se înregistrează o creştere a meră combinată, 4 garnituri dormitoa­ de încălţăminte pentru sezonul de iar- j

cu muncitorii de îa ungere în procentului de rebut prin arde­ re tip Sibiu, 10 dormitoare tip Cluj, nă. Şi aici numai în primele 4 zile :

problema bunei întreţineri a rea lingouriJdf. ¦                                      8 maşini de cusut „Casnica“, bucătă­ de la deschidere s-au făcut vîpzări i

instalaţiilor de ungere a agre­ Nu se poate spune că Orga­ rii, dormeze şi altele în valoare totală tn valoare de 120.000 lei.
gatelor laminorului.
  De asemenea, colectivul de         nizaţia de bază şi conducerea                   de 202.483 lei. De remarcat e faptul                                         R. BALŞAN
                                     tehnică nu cunosc această stare                 că peste 95 la sută din cumpărători                                          corespondent
redacţie al gazetei de perete a      de lucru-ri şi că nu au luat şi                 iau mobilă în -rate. Printre muncitorii
primit sarcina să popularizeze       măsuri. Rău este că nu s-a dus                  mineri care şi-au cumpărat în luna                                                                                                              ¦GlSăîlS—                                                                                                      La şcoala elementară ’din Teiuş,
larg rezultatele ce" se obţin în     o luptă susţinută pentru ca mă­                 aceasta mobilă în rate se numără loan                                                                                                                                                                                                                       numărul elevilor din clasa, l-a creşte
producţie, pe fruntaşi şi să cri­    surile preconizate să fie tradu­                                                                                                 PE ŞANTIERELE DIN BRAD                                                                                                                                                     în,- fiecare an. ' Anul acesta au fost

tice lipsurile şi deficienţele din se în viaţă.- Aşa, de pildă, s-a Iacob, de îa exploatarea Petrila, Io-                                                                                                                                                                                                                                        înscrişi in clasa a I-a cu 21 de copii

muncă. Articolele şi caricaturile    prevăzut ca pentru ridicarea                    sîf Iepure de la Lonea, Ştefan Farcaş     Să fie felii                                                                                                                                                                                                      -mai mult decit in anul trecut.
care apar la gazeta de perete        gradului de calificare al mun­                  de la Aninoasa şi alţii.                                                                                                                                                                                                                                       IN CLIŞEU: Elevii clasei a l-a, la
sînt concrete şi mobilizaioare,      citorilor în scopul mânuirii şi
                                                                                        O vie animaţie s-a observat în ul- '                                                                                                                                                                                                                     o oră de educaţie fizică.

Form aţii de pompieri fruntaşe                                                       timul timp. şi la magazinul, nr. 64 unde     La jumătatea luni) iulie, .Trustul re­        Se pune lotuşi o întrebare. Pol oare                                                                 nifestat mai mult interes pentru apro­                           La recoltatul
                                                                                     se vînd articole electrice, aparaté de    gional de construcţii locale a începui           constructorii din Brad să-şi realizeze                                                               vizionarea şantierelor cu materiale ne­                            cartofilor
  La Haţeg, cu ocazia sărbăto­       Siminic Poposescu din Bretea                    radio şi altele. Spre exemplu,-în urma    în oraşul Brad construirea a trei obiec­         această dorinţă ? La aceasta sînt che­                                                               cesare. Spre exemplu, din lipsă de a-
ririi zilei de 13 Septembrie —       Ro-mînă şi altora.                              notarîrii, la acest magazin s-au făcut    tive deosebit de importante. - Este vorba        maţi să răspuridă tovarăşii din condu­                                                               gregate, constructorii din Brad au fost                        Miercuri, 23 septembrie 1959. La
Ziua pompierilor din Republica                                                       cu 20 la sută, mai multe ^vînzări . de-   de o fabrică de, pîine şi de două                cerea d'.R.C.L.Hi-ului care în ultimul                                                                nevoiţi ca în ultimul timp să între­                       şcoala elementară din Gurasada e -o
Populară Romînă — au fost                                          SIDON1Â RÜSAN     cît în lunile trecute. Numai în pri-      btpctirî pentfu locuinţe. De fapt aceste         timp nu se interseazâ îndeaproape de                                                                 rupă lucrul pe un şantier trei săptă-                       animaţie deosebită: mulţi părinţi ai
                                                                                                                               lucrări trebuiau atacate încă de ta în­          crearea unor condiţii optime bunei                                                                   mîni, iar pe altul cinci zile. Şi aceasta                    elevilor, răspunzînd chemării direc­
                                                                      corespondentă                                            ceputul anului. Dar constructorii nu au          desfăşurări <a lucrărilor.                                                                           pentru că agtegateie se aduc tocmai                         ţiunii şcolii, s-au adunat Ia şcoală
                                                                                                                               intrat în posesia proiectelor şi întregii                                                                                                             din raionul Lrpova, cînd chiar în Brad                      pentru a ajuta la recoltatul cartofilor
premiate mai multe formaţii                  Bine ar f i                             ...                                       documentaţii decît după 6 luni. ŞT, de­             in primul rînd constructorii din Brad                                                             întreprinderea de industrie locală „Cri-                    de pe lotul şcolar. ‘ S-.au adunat aici
P.G.I. din raion. Astfel, au pri­                                                                                              sigur, vina principală pentru această            sînt puşi în faţa unei mari încurcă­                                                                 şan;a“ produce cantităţi însemnate de                       •părinţii elevilor din Gurasada, Cîm-
mit menţiuni formaţiile P. G. I.     ...în halta Bîrcea Mare,                        existe mai multă preocu­                  întîrziere o poartă în primul rînd pro­          turi prin faptul că la toate lucrările nu                                                            agregate. Această planificare defectu­                      puri Surduc, Tătărăşti, Boiu de Sus şi
din oraşul Haţeg, Sarmizegetu-                                                       pare pentru păstrarea cu­                 iectanţii şi beneficiarii.                       există o concordanţă între piesa scrisă                                                              oasă 'duce Ja .depăşirea preţului de cost,                  Cărmăzineşti,
Sa şi Răchitova. De asemenea,        raionul Hunedoara, s-ar                         răţeniei.                                                                                  şi piesa desenată. Proiectantul, prevede                                                             •pentru 'fiecare m.c. de agregat cu 12
s-a înmînat insigna „Paza con­                                                                                                    Dar, fiindcă totuşi lucrările au înce­        în desen o-seam ă de lucrări care să'                                                                Iei faţă de •.preţui. prevăzut în docu­                        Cu ajutorul lor s-a reuşit ca toa­
tra incendiilor“ unor membri ai      construi o sală de aştep­                                            slr                  put, să vedem cum se munceşte pe a-              ducă ta realizarea unor obiective du­                                                                mentaţie. De asemenea conducerea                            tă producţia de cartofi a şcolii să îie
formaţiilor de pompieri, printre                                                                                               ceste şantiere pentru ca obiectivele să          rabile şi estetice. Constructorul este                                                               trustului nu a pus nici acum la dis­                        recoltată într-un timp scurt.
Care tovarăşilor loan Andruş din     tare, cerută de muncitorii                            .„direcţia regională                fie predate în termenele stabilite prin          obligat să rfespecte proiectul, fapt care                                                            poziţia constructorilor din Brad mate­
Haţeg, Cornel Dăbucean din Ră­                                                       P.T.T.R. Hunedoara-Deva                   graficele de execuţie. Pe toate cele trei        duce la un preţ de cost de peste                                                                     rialele de instalaţii şi deci aceştia nu                       La scosul cartofilor s-au eviden­
chitova, Florian Băluţă din Rîu      din satele Slntandrei, Bîr­                     s-ar interesa mai mult de                 şantiere se lucrează deocamdată la zi­           40.000 lei pe apartament. Pe de alia                                                                 pot începe lucrările. Este vorba de lip­                    ţiat Maria Tudor, Elena Haiduc, Emi­
Alb etc. Premii în bani au pri­                                                      felul cum munceşte colec­                 dărie. Că lucrările de zidărie sînt a-           parte în piesa scrisă se prevede ca                                                                  sa unor ramificaţii de fontă, a tuburi­                     lia Sorinca, Brînduşa Enc-iu, iar ia
mit tovarăşii Szanto Lazar, res­     cea ş.a., care lucrează în                      tivul de la atelierul de re­              vansate, se datoreşte în primul                  preţul unui apartament să nu depă­                                                                   lor berman de 16 şi 23 mm. şi a ste­                        transportul acestora la depozit s-au
ponsabilul formaţiei voluntare                                                       paraţii radio, care a ridicat             rînd faptului că de la început                   şească suma de 36.000 lei. In această                                                                mei N.G.A. de 2,5 mm.                                       evidenţiat mai ales Simion Dehel, Tra-
P.C.I. din Haţeg, Tiberiu Muşa,      întreprinderile Hunedoarei,                     difuzoarele din mai multe                 a fost procurată îritreaga cantitate de          situaţie pe cine să asculte construc­                                                                                                                            ian Negru cu soţia, Ion Bomemisa,
                                                                                     oraşe ale. regiunii, printre              cărămidă, şi apoi muncii entuziaste              torul? Este necesar deci ca aceste două                                                                                                                          Gherasie Nîcula şi David Bretotean.
responsabilul formaţiei din To-      Siinenei etc.                                   care şi Alba Iulia. Aceste                a constructorilor. De menţionat că pe            piese să fie puse de -acord dar de aşa
                                        Construirea acestei săli                     difuzoare au fost ridicate                aceste şantiere constructorii sînt por­          natură îneît toate lucrările din Brad să                                                                                                                                                  VIRGINIA DOBROTA
teşti şi alţii.                                                                      în vederea pregătirii festi­                                                               se încadreze în indicaţiile plenarei                                                                                                                                                            corespondentă
                                     de aşteptare se impune                          valului regional al tinere­               niţi pe fapte mari. Ei sînt hotărîţi să          C.G. al P.M.R. din noiembrie anul tre­
   Insigna de „Pionier fruntaş în                                                    tului, ţinut 'la Deva, şi nici                                                             cut. ¦ ’ ’
                                     mai ales acum, cînd se                          pînă în prezent nu au fost                reducă preţul de cost pe apartament
P.C.I.“ a fost înmînafă pionie­                                                      înapoiate.                                                                                    De fapt, lucrările pe aceste şantiere
                                     apropie zilele ploioase şi                                                                şi să predea beneficiarului obiectivele          puteau fi mult mai avansate dacă din
rilor Anton Cazac din Toteşti,                                                                            PETRU TOMA                                                            partea conducerii trustului s-ar fi ma­
                                     iarna.                                                                                    înainte de termenul stabilit deşi lucră­                                                                                                                 Faţă de această situaţie conducerea
                                                                                                            corespondent                                                                                                                                                             frustului trebuie să ia măsuri urgente
                                             T. POSMAG                                                                         rile au fost începute cu mari întîrzieri.

                                             corespondent                                                                                                                                                                                                                            pentru ca constructorii din Brad să-şi

                                     ...conducerea cooperati­                                                                                                                                                                                                                        poată îndeplini angajamentul luat de

                                     vei meşteşugăreşti „Munca

                                     nouă“ din Alba Iulia ar                                                                                                                                                                                                                         a reduce preţui de cost ai lucrărilor şi

                                     lua măsuri ca la secţia                                                                                                                                                                                                                         a preda aceste lucrări într-un termen

                                     coafură şi cosmetică din                                                                                                                                                                                                                        cît mai scurt.

                                     strada 30 Decembrie să                                                                                                                                                                                                                                          I. MANEA
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100