Page 96 - 1959-09
P. 96
Pa er. 4* DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1481
sesiunii
NEW YORK 26 (Agerpres). pă aceea, să examineze proble tualele condiţii dezarmarea to
In şedinţa plenară din dimineaţa ma convocării, în decursul unei tală şi generală este mai rea
zilei de 25 septembrie a Adună perioade de doi ani, a sesiunii listă decît dezarmarea parţială,
rii Generale a O.N.U., în cadrul speciale a Adunării Generale deoarece creează mai puţine
discuţiilor politice au luat. cu- pentru înfăptuirea reducerii la greutăţi pentru realizarea unui
vîntul delegaţii Arabiei Saudite .nivelurile corespunzătoare, a e- acord.
V I Z I T A L U I N. S . H R U Ş C I O V TN - 3. U. A. şi Pakistanului. fectivelor armatelor regulate şi Ministrul Afacerilor Externe al
............................. .................. .......... ......... ........ — ----------------------------— — — — —— Ahmed Sukeiri, ministrul de armamentelor tuturor celorlalte Danemarcei, Jens Otto Krag, a
Stat pentru problemele O.N.U., state membre ale O.N.U. spus că în prezent perspectivele
Cuvîntările rostite de Chr. Herter Drew Pearson despre şeful delegaţiei Arabiei Saudite, Ministrul Afacerilor Externe al Î& î& y !»i Întăririi
a arătat că actuala sesiune a Pakistanului a exprimat speran . păcii par mai bune decît erau
Adunării Generale se desfăşoa ţa că în urma tratativelor dintre în ultimii cîţiva ani. Indiscuta
şi N. S. Hruşciov la dejunul oferit convorbirea lui ră într-o perioada cînd au loc N. S. Hruşciov, preşedintele bil, a declarat Krag, că facto
la 25 septembrie în cinstea lui N. S. Hruşciov N. S, Hruşciov evenimente de uriaşă importanţă Consiliului de Miniştri al rul principal în îmbunătăţirea
cu liderii sindicalelor istorică. „Vizita d-lui Hruşciov U.R.S.S., şi preşedintele S.U.A., climatului internaţional a fost
în Statele Unite şi apropiata vi Eisenhower, şi a reluării lu c r ă schimbul de vizite personale ta
(O rn ta ra din pag,. l - a ) că vizita în Statele Unite va fi şedintele S.U.A., D. Eisenhower, zită a d-lui Eisenhower în Uni rilor Conferinţei de la Geneva, nivelul înalt şi cel mai înalt în
folositoare. au sosit cu helicopterul la ’Gamp americane unea Sovietică sînt evenimentele se va găsi calea care să pună tre marile puteri din Est şi Vest.
considerente după care se că* David. cele mai emoţionante ale zilei... .pentru totdeauna capăt experi Acest schimb poate deveni înce
iăuzesc autorii proiectului. De In ce ne priveşte, vom face NEW YORK 26 (Ager Ele pot deveni istorice pentru o enţelor nucleare.
aceea, sînt dispute, dar nu se tot posibilul ca întrevederile cu N. S. Hruşciov şi D. Eisen pres). Cunoscutul ziarist a- putul unei ere noi în relaţiile in
ajunge ia senzaţii. preşedintele pe care le începem hower au rămas a ic i'în seara merican Drew Pearson se o- epocă întreagă“, a declarat de In şedinţa de după-amiază au ternaţionale.
astăzi, să dea rezultate rodnice. zilei de 25 -septembrie; ei vor r ă - . cupă in ziarul „Washington legatul Arabiei Saudite.
Fireşte uneori şi ia noi sint Vom face tot ce ne stă în pu mîne la Gamp David şi în cursul Post And Times Herald“ de .luat cuvîntul reprezentanţii Af Delegatul Danemarcei s-a re
divergente în probleme funda tinţă pentru ca în urma acestor întregii zile de 26 septembrie şi ştirile tendenţioase apărute Numind propunerea guvernu
menta le care se încheie destul convorbiri relaţiile dintre ţările în dimineaţa zilei de 27 septem In unele ziare americane cu lui sovietic cu privire la dezar ganistanului, Bulgariei, Dane ferit la problema reprezentării
de dramatic. Nu voi cita exem noastre să devină mai bune de- brie şi vor purta convorbiri în privire la vizita lui N. S. marea generală şi totală un plan marcei, Belgiei, Turciei şi Olan Ghinei. „Este puţin probabil —
ple concrete — poate persoanele cît au fost pînă în prezent. problemele care prezintă interes Hruşciov in S.U.A. şi In spe atrăgător, delegatul Arabiei Sau dei. a declarat el - - ca intereselor
prezente aici ştiu ce am în ve pentru ambele ţări. cial cu privire la convorbi dite a declarat: De aceea nu O.N.U. să le corespundă situaţia
Cînd ne vom întoarce în pa rea cu liderii sindicali la este de mirare că bărbaţii şi fe Conducătorul delegaţiei Afga ca Republica Populară Chineză
dere. Toate acestea însă nu tre trie, voi raporta poporului nostru Din partea sovietică la con San Francisco. meile din întreaga lume, din nistanului, a arătat că în toate — tară cu cea mai numeroasă
buie să ne împiedice în opera rezultatele tratativelor. Sînt con vorbiri participă: A. A. Gromîko, jungle pînă în Sahara, de la cei cuvîntările rostite de la tribuna populaţie din lume — să nu aibă
de îmbunătăţire a relaţiilor din vins că poporul nostru ne va ministrul Afacerilor Externe al „Important este nu faptul din corturi şi colibe pînă la cei Adunării Generale s-a subliniat în Organizaţia Naţiunilof Unite
tre ţările noastre. Dacă există înţelege şi va aproba tendinţele U.R.S.S., M. A. Menşikov am că Hruşciov a purtat o discu din oraşe, de !a cei din ferme cu o deosebită vigoare năzuinţa un reprezentant al guvernului
după care ne-am călăuzit cînd basadorul U.R.S.S. în S.U.A., ţie in contradictoriu cu ast pînă la cei din uzine, cu con profundă spre pace. Puţine eve care exercită puterea deplină în
dorinjă, se poate şi este nece am purtat convorbiri aici, cu A. A. Soldatov, şeful departa fel de oameni cum sînt lide cepţii politice de toate nuanţele, nimente, a declarat el, au fost decursul atîtor ani“.
sar să se realizeze un acord scopul ca îmbunătăţirea treptată mentului pentru ţările Arnericii ră sindicali americani, ci In de toate culorile pielii şi de Toa salutate atît de călduros ca sta
care ar corespunde intereselor a relaţiilor dintre U.R.S.S. şj din Ministerul Afacerilor Exter primul rind faptul că el, în te convingerile religioase — tri bilirea contactelor directe între Conducătorul delegaţiei belgi
celor două părţi. S.U.A. să se transforme într-o ne al U.R.S.S., şi consilierul genere, a fost dispus să se mit cu toţii celor doi mari (lui conducătorii marilor puteri. ene Pietre Wigny, ministrul Afa
prietenie între ţările noastre, în O. A. Troianovski. întilnească cu ei, în al doi Hruşciov şi Eisenhower — N.Rf), cerilor Externe al Belgiei, refe-
'Acum aş dori să spun —• şi interesul întăririi cauzei păcii. lea rind, că a stat de vorbă un mesaj, un mesaj uman,~un Conducătorul delegaţiei Afga rindu-se la propunerea' sovietică
îmi este plăcut să fac acest lu Din partea americană, la con cu ei un ceas mai mult de- mesaj de speranţă şi rugă“. nistanului a salutat propunerea cu privire la dezarmare a decla
cru intr-un cerc atît de agreabil, ? vorbiri participă: Christian Her cu privire la dezarmarea gene rat că dezarmarea totală pi con
ter, secretarul de stat al State O jiarte importantă a cuvîntă- rală şi totală prezentată de gu trolată este un ideal care tre
'domnule Herter — că întîlnirile WASHINGTON 26 (Ager- lor Unite; U. Thompson, amba rii sale, ministrul de Stat al vernul Uniunii Sovietice. „Con buie să fie acceptat fără rezerve
cu poporul american au confir preş). TASS anunţă: Preşedin sadorul S.U.A. în U.R.S.S., şi siderăm, a declarat el, că aces şi să fie tradus în viaţă cît se
mat că am procedat just accep- tele Consiliului de Miniştri al H. Lodge, reprezentant perma Arabiei Saudite a consaorat-o te propuneri sînt fundamentate poate mai repede. El s-a rezu
tînd invitaţia preşedintelui şi a- U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi pre nent al S.U.A. la O.N.U. criticii vehemente a politicii co mat însă doar la această decla
cestea ne-au insuflat speranţa lonialiste a Angliei în Orientul şi complete şi sperăm că o exa raţie şi a redus totul la nece
arab şi poziţiei Franţei în pro minare serioasă a lor de către
cit se presupunea şi că, în al Organizaţia Naţiunilor Unite,
începerea tratativelor dintre treilea rind, a declarat după, blema Algeriei. deschide calea spre discutarea sitatea unei dezarmări parţiale.
aceea că-: convorbirea a fost
Mansua Kadir, ministrul Afa mai rodnică a acestei vechi pro Ministrul Afacerilor Externe
cerilor Externe al Pakistanului, bleme care are o legătură cu al Turciei, Zorlu, s-a ocupat în
utilă.
N. S. H ruşciov şi D. Eisenhomer Primul ministru al Marii şeful delegaţiei pakistaneze, a pacea şi securitatea internaţio cuvîntarea rostită de apărarea
sprijinit pe deplin poziţia pute nală.
politicii sale externe. Printre al
WASHINGTON 26 (Ager* exprimă părerea că principala sirea energiei atomice de pe Britanii, Macmillan, n-ar fi rilor occidentale în problema de Karlo Lukanov, ministrul A- tele el a confirmat apartenenţa'
preş). Corespondenţă specială: problemă care urmează să fie lîngă Consiliul de Miniştri al vrut să se întilnească cu li
Sosirea lui'N . S. Hruşciov şi a discutată de şefii guvernelor so U.R.S.S. şi John Mc Gone, pre derii sindicali americani. zarmării. El a propus o soluţie facerilor Externe al R. P. Bul sa la blocurile agresive ale
preşedintelui Eisenhower la vietic şi american, este pro şedintele comisiei p'entru energia Preşediniele Frariţei, De Gau- care încurcă în mod vădit acea garia a declarat că propunerea N.A.T.O, şi C.E.N.T.O.
Camp David în cursul după- blema dezarmării, relevă faptul atomică a S.U.A. In urma con lle, nici n-ar fi discutat pro
amiezii de ieri a inaugurat eta că cercurile oficiale americane vorbirilor avute a fost dată pu blema unei întitniri cu ei. stă problemă şi anume ca comi guvernului U.R.S.S. cu privire Apoi au luat cuvîntul delegaţii
pa importantă a tratativelor din continuă să examineze cu aten blicităţii o declaraţie comună în Preşedintele Frondizi al Ar
tre cei doi şefi de guverne. ţie propunerile sovietice prezen care şe arată că disouţiile au gentinei, ales cu sprijinul sin tetul nr. 10 să ajungă ia un â* la dezarmarea generală şi tota Olandei şi statului Costa Rica.
Sutele de corespondenţi de pre tate de N. S. Hruşciov în ca fost folositoare ca O examinare
cord cu privire la reducerea for lă este punctul cardinal, cel mai Următoarea şedinţă, la care
ţelor armate şi armamentelor important de pe ordinea de zi vor continua discuţiile generale,
clasice ale marilor puteri şi, 3u- a sesiunii. El a arătat că în ac- va ' avea loc luni 28 septembrie.
să şi fotoreporteri, aflaţi aici în dru^ Adunării Generale a O.N.U. preliminară a’ mijloacelor de co dicatelor argentiniene, de
aşteptarea acestui eveniment, Trebuie subliniat, se scrie în co laborare în vederea sporirii cu asemenea n-ar fi făcut acest Mesajele adresate de Consiliul Mondial
urmăresc literalmente - fiece miş mentariul • sus-meriţionat — c'ă noştinţelor în domeniul âipîîcă- lucru. al Păcii preşedintelui Adunării Generale
care din jurul vilei''A spen,"re a tît' preşedintele Eisenhower, cît nT'paşriîc'e ‘ă ehergîei' atoffiibe
şedinţa preşedintelui Eisenho şi secretarul de stat, Herter, şi spre binele omenirii. Aşadar, dacă un om care
wer, unde timp de 42 de ore vor celelalte oficialităţi americane cu are mai multe rachete decît
Atmosfera bună în oare au
avea loc convorbirile sovieto- răspundere nu au intenţia să noi şi dispune de cunoştinţe
americane. respingă planul prezentat de început convorbirile sovieto- suficiente pentru a lansa o a O.N.U. şi secretarului general al O.N.U.
Hruşciov la Naţiunile Unite pe americane nu este pe placul u- rachetă în Lună, doreşte să
Vinteri la ora 17,56 (ora loca motivul că acesta’ are doar un nor cercuri care doresc din răs participe la astfel de discuţii LONDRA 26 (Agerpres) TASS dintelui Adunării Generale a vor înţelege. Aceste dorinţe se
lă), 23,56 (ora Bucureştiului), caracter de propagandă. Punctul puteri menţinerea războiului re în contradictoriu, acest lucru
preşedintele Consiliului de Mi de vedere ăl Statelor Unite, e- ce. In această ordine de idei de este un pas înainte pe calea anunţă: Biroul preşedintelui e- O.N.U. şi secretarului general pot realiza în următoarele luni
niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş nunţat de secretarul de stat claraţia făcută de' amiralul Bur-
ciov şi preşedintele Eisenhower ke la Congresul sindicatelor a- xecutiv al Consiliului Mondial a! O.N.U. care sînt botărîtoare. Dacă noi
au sosit la vila Aspen. Ziariş Herter, este că acest plan „re mericane în care a cerut con unei mai bune înţelegeri re al Păcii a dat publicităţii texte Apelul pentru convocarea toţi — fiecare în parte şi în ca
tii şi fotoreporterii prezenţi au prezintă un efort al omenirii tinuarea cursei înarmărilor, pre le mesajelor adresate de Consi
notat „dispoziţia excelentă a ce pentru a ajunge la soluţionarea cum şi ameninţările profe ciproce liul Mondial al Păcii preşe- conferinţei la nivel înalt drul organizaţiilor noastre — ne
lor doi oamenţ de stat". După cel puţin ă uneia din marile pro rate de acesta la adresa vom dubla eforturile şi vom ac
cum a declarat purtătorul de bleme ale lumii“. Din Washin U.R.S.S., dovedesc încercă Cetăţenii vest-germ ani se opun După mulfi ani de război re ţiona împreună, vom putea gră
cuvînt al Casei Albe, convorbi gton se anunţă că experţii a- rile unor reprezentanţi ai ce, şeful guvernului Uniunii So bi convocarea conferinţei şi ?în
vietice se află în vizită în
rile dintre N. S. Hruşciov şi D. mericăni „studiază în prezent Pentagonului de a ăscuţi situa
Eisenhower au început printr-o cu minuţiozitate propunerile lui ţia tocmai atunci cînd se contu concentrărilor1forţate S.U.A., iar preşedintele S.U.A. cheierea acordurilor care trebuie
intenţionează să viziteze U.R.S.S. să fie rezultatul conferinţei.
Hruşciov“. Comentariul bule pentru Bundeswehr
discutare generală a situaţiei tinului de ştiri al Casei Albe rează o îmbunătăţire a relaţii Mersul evenimentelor s-a schim A face imposibil războiul mi
mondiale. Discuţiile urmau să conchide: „Avînd în vedere lor sovieto-americane şi o slă BERLIN 26 (Agerpres). Din soanelor născute în 1922“, a de bat. Este posibil să fie schim mai este astăzi un vis, ci o da
continue în cadrul dineului pre însăşi natura problemei la care bire a încordării internaţiona Germania occidentală sosesc ne clarat în exclamaţiile aprobati bată orientarea spre război în torie care revine guvernelor.
văzut pentru ora 20 (ora locală) le. Opinia publică din întreaga care era antrenată întreaga lu
se referă, aceste propuneri me
precum şi în scurta vreme din rită cea mai mare atenţie“. lume urmăreşte cu cea mai mare încetat ştiri despre manifestări ve ale celor prezenţi : „N. S. me începînd din anul 1946. A tace războiul imposibil este
cursul serii. Sîmbătă dimineaţă atenţie şi speranţă convorbiri împotriva concentrării forţate a Hruşciov cere dezarmare genera Există şi alte indicii de îmbu o cauză a popoarelor şi astăzi
la ora 9 (ora locală) ele vor In aceeaşi ordine de idei, le de la Câmp David, dorind ca persoanelor născute în anul lă şi necondiţionată. Această ele au putinţa să o înfăptuiască.
fi reluate. în cercurile americane in ele să marcheze o cotitură în 1922. Cei care iau cuvîntul în propunere merită să fie discuta nătăţire a situaţiei.
formate din Washington se relaţiile internaţionale, să pună cadrul mitingurilor şi întruniri tă dat fiindcă ea este pe deplin Telegrama
Obiectul principal al comenta capăt definitiv „războiului re Tratativele cu privire la înce adresată O. N. U.
riilor agenţiilor de presă, tran acordă importanţă convorbi lor subliniază că nu vor să fie tarea experienţelor nucleare sînt
aproape pe stîrşite şi dacă în
smise sîmbătă dimineaţa, îl con rilor care au avut loc vi ce“ şi să inaugureze o perioadă carne de tun.
logică“. acest stadiu nu se va ajunge Ia
stituie bineînţeles primele apre neri între V.S. Emelianov, şeful de tratative rodnice în interesul Agenţia ADN anunţă că la Vorbitorul a subliniat că goa un acord, acest lucru nimeni Prezidiul Consiliului Mondial
cieri asupra tratativelor sovieto- direcţiei generale pentru folo- na înarmărilor duce la război şi nu-I va înţelege. Noul comitet al Păcii se adresează cu încre
americane şi a rezultatelor lor păcii generale. • Augsburg a avut Ioc o întrunire a cerut să se pună capăt acţiu pentru dezarmare trebuie să-şi în dere Adunării Generale a ONU
posibile. Notînd importanţa a- ceapă lucrările pe o bază stabi într-un moment în care s-a creat
de protest la care au participat
cestor întrevederi, corespon WASHINGTON 26 (Ager- sovietic va ţine imediat după so 600 de persoane. G. M. Vogel, nilor de înarmare a Germaniei lită de comun acord. De la tri o situaţie nouă care poate des
dentul agenţiei France Presse sire o conferinţă de presă de o reprezentant al „Asociaţiei per occidentale. buna O.N.U. a iost ridicată cu chide perspectivele reglementării
arată că atmosfera în care ele pres). — După cum s-a anun oră în sala Clubului Naţional al hotărîre problema dezarmării ge problemelor importante de care
s-au deschis este cît se poate ţat, convorbirile dintre N. S. Presei, apoi o cuvîntare tele „France observateur“ despre nerale controlate. depinde soarta omenirii. Ne-a
de favorabilă. „Este evident că Hruşciov, preşedintele Consiliu vizată. falimentul catastrofal al politicii produs o mare satisfacţie ves
gheaţa este ruptă“. lui de Miniştri al Uniunii So Mişcarea noastră precum şi tea că în prezent problemele de
vietice şi D. Eisenhower, pre In cursul serii preşedintele carbonifere a C.E.C.O. diferite alte organizaţii şi miş zarmării sînt prezentate O.N’.U.
Comentatorii americani con şedintele Statelor Unite, au Consiliului de Miniştri al cări care activează pentru apă într-o formă care ne permite să
tinuă în acelaşi timp să acor continuat în cursul zilei de sîm PARIS 26 (Agerpres). Politica car dentale, în bazinul Ruhr vor fi în rarea păcii constată astăzi înce sperăm în rezolvarea lor prac
de importanţa cuvenită propu bătă la Camp David.- Convorbi U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi per boniferă a C.E.C.O. (Comunitatea eco chise în curînd alte 15 mine. Asffel putul schimburilor pe care le-au tică.
nerii prezentate de U.R.S.S. cu rile vor continua şi în cursul soanele care l-au însoţit în nomică a cărbunelui şi oţelului) se producţia se va reduce cu 7 la sută. preconizat şi la a căror realiza
privire la dezarmarea generală. zilei de duminică dimineaţa. soldează printr-un faliment catastrofal re au contribuit. Guvernele tre Programul de dezarmare ge
cursul vizitei sale de 13 zile în Prin închiderea acestor mine nu vor nerală şi totală controlată, pre
Corespondentul agenţiei oficia Duminică după-amipză cei doi Statele Unite ale Arnericii vor buie să răspundă cerinţei popoa
le americane — buletinul de oameni de stat se înapoiază la zentat de Uniunea Sovietică,
ştiri al Casei Albe —¦după ce-şi Washington. Şeful guvernului pleca pe bordul avionului relor care s-au săturat de răz
propunerile prezentate de guver
TU—114 spre patrie. boiul rece.
„Toate speranţele sînt îndreptate spre CâmpDavid" — scrie săptămînalul francez „France mai avea de lucru 50.000 de mineri Dar problemele care mai tre nul englez şi de guvernele altor
observateur" în ultimul său număr. ceea ce reprezintă 10 la sută din ac buie rezolvate sînt complexe. ţări, acordul realizat între cele
—Comentariile presei engleze — „La Luxemburg, scrie „Fmnce ob tualul efectiv al minerilor din acest Neîncrederea care înveninează patru mari puteri cu privire fa
servateur“, organele competente s-au mare bazin carbonifer. In afară de situaţia internaţionala nu a lost crearea unui comitet de dezar
Ziarul „Daily Mail“, publică tanţa acestor convorbiri, expri
LONDRA (26 (Agerpres). - ştiri despre aceasta pe prima mă speranţa că în urma acestor legănat mult timp în speranţa că crLa aceasta, 45.000 de mineri au şi fost încă risipită. Mai există forţe mare pe bază de paritate şi 6
)pinîa publică engleză care ur- pagină sub titlul „Eisenhower convorbiri se vor stabili relaţii care se pronunţă împotriva lichi serie de alte măsuri importante
lăreşte cu mare interes vizita şi Hruşciov încep convorbiri im de bunăvoinţă pe arena interna va fi un fenomen trecător. Cu toate L concediaţi începînd de la 1 ianuarie dării încordării. Pentru a asigu îndreptate spre destinderea în
.ii N. S. Hruşciov apreciază în- ţională“. In lume a început pro lacestea, stocurile de cărbune nevanda- 1958. In rîndul minerilor din baz'nul ra cea mai bună şansă posibilă cordării internaţionale, — toate
ilnirea dintre preşedintele Con- portante“. „Toate privirile, toate cesul tămăduirii, — declară zia? tratativelor şi schimbului de pă acestea atestă importanţa evolu
iljului de Miniştri al U.R.S.S. ,rul. Gamp David — este, o haltă bil continuă să crească. La jumătatea Ruhr, scrie „France observateur", ne reri trebuie să fie convocată ţiei situaţiei politice internaţio
i preşedintele S.U.A.', ca o po- speranţele sînt îndreptate spre intermediară pe calea, spre con neîntîrziat o conferinţă la nivel
ibilitate fără precedent de a asi- ferinţa lă nivel înalt“. lu n ii, augpst a acestui an stopurile de liniştea este foarte mare". înalt. nale.
;ura adevărata slăbire a încor- Gamp David“, scrie ziarul „Dai Opinia publică acordă o aten
lării internaţionale. ly Worker“. Ziarul „News Ghro- Ziarul „Times“ scrie că N: S. cărbune ale C.E.G.O. . se ridicau l a- ci In semn de protest faţă de aceste Opinia publică a determinat
nicle“ remarcă că acestea „sînt Hruşciov „a făcut impresia -unui ţie tot mai mare activităţii
Ziarele londoneze din 26 sep- cele mai importante convorbiri fra record de 32,3 m ilioane. tone din măsuri antimuncitoreşti luate de gu O.N.U., ea speră că actuala se
care 12,7 milioane tone în Germania vernul vest german, zeci de mii de mi
occidentală şi 10,6 milioane tone în neri au manifestat la Esşen şi Gel
embrie au . acordat o atenţie dintre E st.şi Vest după dezlăn om care doreşte sincer pacea" Franţa;"!n anul 1958 stocurile C.E.C.O. senkirchen. Pentru sfîrşitul acestei luni pe oamenii de stat să se întîl- siune va lua măsuri concrete
ieosebită convorbirilor' pe care
;efii guvernelor U. R. S. S. şi ţuirea războiului rece“. şi'care totodată „este ferm con erau de 20 milioane tone. e'ste prevăzut un marş de 'protest a nească, şi forţa opiniei publice pentru a .se pune capăt războiu
S.U.A. le-au început la’ Gamp Ziarul „Daily Express“, care vins de faptul că istoria este Datorită crizei care domneşte în in peste 100.000 de mineri ' în capitala este aceea care îi va îndemna lui rece şi pentru a se începe
David.. . - de partea lui“. Germaniei occidentale. să meargă mai departe pînă se
subliniază-, de asemenea impor- dustria carboniferă a Germaniei occi- dezarmarea.
Redacţia şl A dm inistraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 jl89 { 75. Taxa plătită în numerar conform, aprobării pirecţiunU Generale V. I.I.R. nr. 23G.32U din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
