Page 99 - 1959-09
P. 99
Nr. Í48 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VUA T A 80)IE IRAI» HMD» Deşi este alcă Cooperativa
tuita numai din ti
Ajutor de neri, brigada de fruntaşă la achiziţii
lăcătuşi mecanici
condusă de Şte Lucrătorii cooperativei „Plu
fan Cor, de Ia garul“ din comuna Vinţu de
al organizaţiei de .grupul de şantiere Jos au reuşit ca în campania de
montaj-insta laţii nr. va.ră să preia întreaga cantita
2 ai i.C.S. Hune te^ de griu contractată şi să a-
Activul tără de partid repre- conomii noul procedeu de tur- cii muncii întregului colectiv, doara, obţine în fie chizifioneze în acelaşi timp
zintă unul din cele mai impor- nare a duzelor de sablaj propus .Totuşi el nu s-a în.dreptat. A- care lună realizări cantitatea de 10.500 kg. grîu._
tan'te mijloace de întărire a le- de turnătorul Vilmoş R oşea-şi tunci s-au luat alte măsuri, frumoase. Printre a- Rezultate frumoase au iost ob
gaturilor partidului cu masele, despre multe alte măsuri reali- A fost criticat la gazeta de _pe- cestea,- brigada îşi ţinute în această ¦perioada') şi la
rete, iar atitudinea ^ lui fost
de mobilizare a lor la îndepli- zate c,u sprijinul activului fără discutată în grupa sindicală. De depăşeşte norma lu achiziţionarea trudelor da\ pă
nară cu 25—30 la dure (muré), şi fructelor1 'de fî-;
nirea hotărîrilor partidului şi de partid. data aceasta rezultatul a fost sută. vadă. Astfel, planul valoric la
achiziţii a fost realizat în pro
guvernului; Cu ajutorul activu în sprijinul celor rămaşi cît se poate de bun. Ioa'n Bălaş In clişeu: Bri porţie. de 107,20 la sută.
lui fără de partid, organizaţiile gada lui Ştefan
în urmă a devenit - un muncitor dintre Cor, după termina De asemenea, aii fost preluate
de bază îşi dezvoltă capacitatea rea lucrului. în întregime cantităţile de le
gume şi zarzavaturi contrac
organizatorică , şi de mobilizare • îndrumaţi de comunişti, şi tir* cei mai buni. ¦.
a maselor, reuşesc să cunoască
mai îndeaproape preocupările.oa rriînd exemplul acestora, tova Succese îmbucurătoare tate şi expediate apoi la baza de
menilor muncii, problemele care răşii din activul fără de partid
le ridică aceştia. de la turnătorie au în centrul Munca desfăşurată de comu aprovizionare din Petroşani. S-a
preocupării lor şi problema spri niştii. din sector şi de către to
Organizaţia de bază de * la jinirii muncitorilor care nu-şi varăşii din activul fără de par Brigada artistica de agitaţie a cooperativei achiziţionat apoi cantitatea de
turnătoria uzinei metalurgice din realizează sarcinile de plan sau tid a fost permanent încunu 80.000 kg. paie şi 40.000 kg. fin
Cugir, a dobîndit o experienţă fac rebuturi. Iată un exemplu e- nată de succes. Pe linie de pro
preţioasă în munca cu activul dificator în această privinţă. In ducţie secţia turnătorie se ppiMoţul" trebuie sâ devină din nou furajer.
fără de partid. Aplicînd indi luna iulie echipa de turnători situează ca secţie fruntaşă pe Ditit're lucrătorii cooperati
caţiile plenarei C.C. al . P.M.R. ¦condusă de Renius Olteanu.care uzină avînd realizate sarcinile
din iunie 1958, această organi lucrează la reperul I corp, a rea de plan la toţi indicii. In pri- vei, care şi-au dat tot intere
zaţie de bază a lărgit activul lizat un rebut de 12 la sută, cu !mut semestru, de pildă, planul
fără de partid cu cei mai buni 2 la sută mai mare decît cel producţiei globale a fost de o formaţie fruntaşă sul la obţinerea rezultatelor
muncitori din sector. Aşa se admis. Cauza era una singură. păşit cu 5 la sută, iar cel al pro- menţionate mai sus, se eviden-'
face că în prezent numărul celor Montarea şi armarea miezului ducţiei-marfă cu 3 la sută, rea- ţiază tovarăşii Zahad'e Albu,
cuprinşi aici în activul fără de pentru turnarea corpului de ma lizîndu-se totodată economii la
partid se ridică la peste 60 to şină erau făcute defectuos. Tur preţul de cost în valoare de Brigadă artistică de agitaţie de la nici o clipă la j stimularea . morală şi lent in mobilizarea hituror pentru Viorica Fleşeru şi Adalbtert Ri-'
varăşi. nătorul Constantin Coşobea, din 47; 125 lei. In lunile iulie şi au cooperativa meşteşugărească ?Moţul* materială a membrilor brigăzii artisti înfăptuirea sarcinilor de producţie. şa,
activul fără de partid, a obser gust planul producţiei globale din Baia de Criş a avut intr-un trâcut ce de agitaţie, nici altinţi cîrid aceasta
Dar, meritul comuniştilor din vat acest lucru. In scopul de a a jost realizat în proporţie de nu prea îndepărtat, o activitate destul reuşea să pregătească programe joarie Cu tineri ca Petru Todică şi ceilalţi RAFILA BULAQ
această organizaţie de bază le veni în ajutor, el a demon 134 şi, respectiv, 1.15 la suta membri ai brigăzii se pot înfăptui lu
constă mai ales în faptul că ei strat. celor din echipă modul în şi s-au realizat economii'de a- corespondentă
au ştiut să găsească cele mai care trebuie tăcut acest lucru, proape 60.000 lei.
variate şi mai eficiente metode le-a vorbit despre atenţia cu de bogdtă. Numeroase programe, lega apreciate de cooperatori. cruri frumoase. Dovada o face activi Un nou parc pentru maşini
prin care să atragi pe tovară care trebuie să muncească, des Ceî mai buni — în rîndul te de activitatea cooperatorilor, au tatea din trecut cîrid brigada a cules
şii din activul fără de partid pre necesitatea respectării re !ost atunci' pregătite! ş t ' prezentate pe Toate aceste fapte au dus la scăde numai aprecieri pozitive. Sîntem în Pînă în prezent autogara din Brad
la o activitate politică intensă ţetei etc. Rezultatul a fost cît candidaţilor de partid scena căminului cultural din locali rea elanului în activitatea lor al unor credinţaţi că In scurt timp lucrurile funcţiona în piaţa veche. Aici, din lip
şi permanentă. se poate de îmbucurător. In lu tate. Datorită activităţii' brigăzii, s-au membri ai • brigăzii şi în parte ta des vor evolua înspre bine, brigada reîn- sa unui local corespunzător, cît şi a te
Muncind în permanenţă cu înlăturat unele lipsuri Ut munca unor trămarea ei,. De asemenea, trebuie a- cepîndu-şl adivtialea. Repetăm: mai renului de parcare mic, se îngreuna bu
Alâturî de comufiîştî activul fără de partid, ajutînd cooperatori, , s-a dai .un avint mai mare mintii şi faptul că tot în u ltim u l.iimp. mult sprijin Sin partea consiliului coo na deservire a călătorilor şi se împiedi-)
pe cei care fac’ parte din acest întrecerii pentru sporirea producţiei, îm a scăzut şi preocuparea instructorului perativei, mai- multă perseverenţă din ca circulaţia pietonilor. Pentru înlătur
Una din metodele folosite cu na august această echipă a reu activ să se dezvolte din punct bunătăţirea calităţii, realizarea de eco brigăzii, Gheorghe Marinescu, faţă partea celor care se ocupă direct de rarea acestui neajuns, conducerea aui
succes a fost aceea de a invita şit să realizeze un rebut cu 4 de vedere politic şi să devină nomii. Se' poaie spune că brigada îşi d e . buna desfăşurare a activităţii, aces această muncă. Dorinţa de a înfăptui' togării din Brad, cu sprijinul sfatu-:
activul fără de partid la adu la sută mai mic decît cel ad militanţi activi, organizaţia de cucerise mulţi ¦admiratori, îşi realizase teia. Ultimele programe prezentate n-au i lucruri frumoase, îmbinată cu stimu iui popular orăşenesc, a amenajat de
nările deschise de partid. In mis. bază a remarcat pe cei mai buni un binemeritat prestigiu. In rpidurile mai jos! la înălţimea celor prezeiitaie larea membrilor brigăzii, cu îndrumarea curînd un nou local. Aici au fos în
aceste adunări muncitorii fără dintre ei şi i-a pregătit pentru cooperatorilor şi a locuitorilor din Baia anterior. De asemenea, insiruciorul lor permanentă, vor face din brigada fiinţate mai multe ghişee pentru-vinde
de partid au făcut, alături de Merită subliniat şi faptul că a îi primiţi în rîndul candida de Criş, ca se bucura de !tiuită apre brigăzii a slăbit repetiţiile, n-a mai artistică Se agitaţie a cooperativei meş rea biletelor precum şi o sală de aştep
comunişti, numeroase propuneri avînd permanent sprijinul or ţilor de partid. Numai în acest ciere. pregătit un program .nou, De altfel, teşugăreşti „Moţul" din Baia de Criş, tare. in apropierea autogării a fost a-.
interesante privind îmbunătăţi ganizaţiei de bază, tovarăşii din an un număr de 16 tovarăşi din ¦ Dar timpul a tre cu t,şl de mai bine brigada nu a r e . un colectiv, de- creaţie, din nou, o formaţie fruntaşă în raionul menajat un teren pentru parcarea ma-.
rea procesului de producţie. Aşa, activul fără de partid se ocu at.tivul fără de partid au deve dero lună de -zile printre' cooperatori sarcina aceasta revenind exclusiv in Brad. şiniior. Tot aici sînt parcate şi maşini
spre exemplu, inginerul Liviu pă cu răspundere şi de proble nit candidaţi. Printre aceştia se a începui să circula ştirea cum structorului, lucru nepenniş. le care trec ocaziona! prin oraşul Brad.
Vlad, din activul fără de par ma întăririi disciplinei muncii. numără turnătorii Eugen Scurea că .brigada s-a deştrâmai. Ştirea se GH. PAVEL
tid, a propus într-o adunare ca Ei iau atitudine faţă de lipsu şi Victor Andrei, maistrul Va- întemeiază pe ţaptul că in acest Se poale pune întrebarea ce a fă
miezurile pentru turnarea piese rile manifestate şi critică cu sile Martes, miezuitoarea Dorn- ¦iimp, brigada n -a. mai prezentai nimic
lor maşinilor de cusut să se asprime pe cei care' nu-şi înde nica Crăciun şi alţii. nou, n-a mai pregătii nimic, repetiţii cut în acest, timp, responsabila! brigă
facă după un nou procedeu, fo- plinesc conştiincios sarcinile ce mr ‘se măi fac. Ce s-a întîinprat ?
le revin. Multă vreme,, de pildă, In prezent comuniştii din or zii artistice de agitaţie. Sinceri, să
Din relatările tovarăşului Petru
Todică, responsabilul brigăzii,, reiese, că !im, acesta n-a putut face prea multe O. C .L produse industriale Hunedoara
de mai multă vreme (nu-i vorba, nu
mai de ultima tună ci ' şi de alte luni lucruri în această situaţie" cinci. îndru
înainte), de soarta brigăzii nu s-a
mai ocupat concret nimeni. Fostul, vi marea a lipsit complect. Tovarăşul Pe y l ' N fflr E
tru Todică este un tînăr plin de en cu mari reduceri de preturi
tuziasm, dornic să participe şi să or
ganizeze prdgrame tot mai multe. El
fiind însă muncitor în producţie, iar
timpul liber consaerin'du-şi-t repetiţiilor © confecfii penfru bărbaji, femei şi copii
losindu-se bioxid de carbon turnătorul Ioan Balaş obişnuia ganizaţia de bază de la turnă te preşedinte cu problemele muncii cul în brigadă sau in afle formaţii artis © fesăfuri de lînă, bumbac şi măfase
în loc de ulei de’ in şi să lipsească nemotivat de la lu torie se ocupă ¦de recrutarea a turale, Radu . Dobircău, a fost inexistent tice, n-a putut s ă ’ se ocupe in aceeaşi
dextrină — materii mult mai cru.'De asemenea nu folosea ra noi tovarăşi pentru a lărgi ac in îndrumarea brigăzii fiind preocupat măsură Şl de mobilizarea membrilor
costisitoare. Studiat şiapoi a» ţional timpul, trăgea chiulul şi tivul fără de .partid, ^conştienţi de, treburi personale (şi-a făcut omul brigăzii, de pregătirea programelor. ® tricotaje
plicat, acest procedeu aduce 'a- uneori făcea lucru'de .'mîhtuia.lă. fiind ca astfel organizaţia Mor casă). 'lipt""acesta," 'pentru. tiiŞlc înşhi- De oliţei, aceste, sarcini trebuia să,le ® încăljămmte cu talpă de cauciuc
nual economii care întrec suma Tovarăşul Emil Oargă, care lu de bază îşi va spori şi mai mult pilite aidaferi, "a muiat disciplinar la îndeplinească^ Ra#if t uobîrcâiu care eră
de 100.000 lei. De asemenea, crează împreună cu el, ,i-a a- capacitatea de .luptă, îşi va în Brad pe ţesătoarele Elena Hurşan şi salariat pentru astfel d e • treburi, In- © patefoane şi discuri,' pik-up-uri
turnătorul Nicodim Răcătăianu, rătat în nenumărate (înduri că tări şi mai puternic legăturile Minodora C.osma, unele dintre cefe mai sţitşil, o vină poarlă in această direc © jucării variafe
ţie şi preşedintele cooperativei, tovară
cu prilejul adunării în care ’s-aţi greşeşte, că .nefolosind aşa cum cu masele celor ce muncesc. bune activiste ale brigăzii. Insfirşit,
acelaşi Radu Dobircău, nu s-a gînăii şul Nicolăe Oprlşd', care irebuia Să
discutat sarcinile de producţie se cuvine timpul, aduce préjudi V. PITAIM
ce revin sectorului pe trimestrul -sssas- seziseze lipsa de îndrumare a brigă
II a propus că unele pies'e' pen zii, să $e pună "această problemă în
tru maşinile de cusut să fie tur discuţia consilidlui cooperativei. O . C L. A L IM E N T A R A -P E T R O Ş A N I
nate în cochile şi nu în nisip ÎNTRECERE RODNICĂ Situaţia în care se află tn prezent vinde prin toate unităţile sale sorti
cutii' se proceda în trecut. Şi brigada artistică ¦de agitaţie a coope
propunerea acestuia' a fost a- rativei meşteşugăreşti „Moţul" din Baia mente variate de:
plicată, lucru care a dus la scă
In secţiile fabricii de încălţă ceput o largă popularitate. La ire cît mai raţională a materiei de Criş nu este citaşi de puţin satis
derea procentului de rebut şi la minte „Ardeleana“ din Alba Iu- fiecare loc de muncă, fiecare prime, se pot face însemnate făcătoare. Sînt necesare măsuri bine
realizarea'' de economii însem lia ziarele au fost atunci mult muncitor a început să lucreze economii. produse zaharoase
gîndtie şi multă perseverenţă în reor
nate' lă manoperă. Acestea sînl citite. Se urmărea fiecare nouă mai bine, mai economic. Anga Dar Ia începutul anului nu ganizarea ei. Tovarăşul Ioan Fam ac paste făinoase 4
doar cîteva din exemplele care ştire, care reprezenta de altfel jamentul luat iniţial a devenit toţi muncitorii de aici realizau tualul vicepreşedinte in competenţa '.
dovedesc cît de însemnată ’este un angajament. „Răspunzînd ce la un moment dat mic faţă de economii. Ce-i drept, nu făceau căruia intră şi problemele cuHurpte, conserve de tot felul
contribuţia pe care tovarăşii din lor 8 întreprinderi din Capitală posibilităţi. Şi atunci noile cal nici risipă, se încadrau în con denotă spirit de iniţiativă şi multă
activul fără de partid de la tur vom realiza atîtea şi atîtea eco cule au scos la iveală alte po sumurile specifice planificate. dragoste ţaţă de munca culturală. . De lichioruri fine
nătorie o' aduc la continuă creş nomii“. Era glasul colectivelor sibilităţi. In cursul lunii iunie Lucrurile nu erau însă în mă altfel, sub conducerea sa a şi începui
tere ă productivităţii muncii şi întreprinderilor din ţară, hotarî- angajamentul iniţia! a fost spo sură să mulţumească pe unii reorganizarea brigăzii artistice de a-
Ia • reducerea preţului de cost. te să dea patriei economii peste rii cu încă 20.000 lei. Munca a tovarăşi ca Ana Moldovan, Ana gităţie. Este necesar ca această muncă băuturi spirtoase
S-ar mai putea vorbi însă şi de plan. Sume de valoarea zecilor pornit apoi mai spornică, mai Bîrs, Paraschiva Scheau, Petre să fie bine susţinută, trebuie să fie
şi sutelor dfe mii, ba chiar a mi sprijinită de toţi factorii competenţi. articole de import (cafea,
- măsura în care ă Contribuit la lioanelor, exprimau o hotărîre cu avînt. La sfîrşitu! lunii iulie Neamţu, croitori, Alexandru Ba- Concomitent cu munca de reorganizare cea i, cacao, lăm îi, mă
realizarea ă peste 20.000 lei e- unanimă, de a realiza aceleaşi colectivul fabricii „Ardeleana" logh maistru şi alţii care rea a brigăzii, trebuie sâ se alcătuiască
produse mai ieftin. din Alba Iulia raporta că a rea lizau la fiecare piele economii şl un nou program. înainte de aceasta
-O - lizat economii la preţul de cost însemnate. Organizaţia de par
Economii Discuţiile au început să se al producţiei peste sarcinile pla tid şi comitetul sindical au în însă este absolut necesar să se consti sline etc.)
poarte şi aici ia fabrica „Arde nului în valoare de 117.000 Iei. drumat pe fruntaşi să sprijine
peste plan leana“ tot mai des, în grupuri. Lă numai o lună de zile econo pe toţi muticitorii, să-i înveţe o tuie un colectiv de creaţie. In felul OFICIUL DE APROVIZIONARE
Se dădeau păreri, şi fiecare îşi miile realizate peste sarcinile de croire cît mai bună, o croire ca acesla se vă uşura şi munca instruc Şl DESFACERE A LEGUMELOR
Plinind in centrul preocupă exprima hotărîrea. plan au înglobat suma de re să ie aducă economii. N-a Şl FRUCTELOR - PETROŞANI
rilor sale lupta pentru econo 135.000 lei. Acestea sînt roadele fost un lucru uşor. Unora li se torului, dindu-i posibilitatea să se ocu
mii, lucrătorii din cadrul coo — Şi noi putem realiza eco unei întreceri însufleţite, elanu părea că sînt prea mult dădă pe mai mult de pregătirea programe vinde prin toate unităţile sale din Valea
perativelor meşteşugăreşti din nomii, nu ne lăsăm de ruşine — lui deosebit de Care aU dat do ciţi. Cu răbdare, însă, lucrurile lor. De asemenea trebuie avui grijă ca
a fost hotărîrea unanimă. vadă muncitorii şi tehnicienii de s-au Schimbat. Azi fiecare mun Jiului sortimente variate de l e g u m e ,
Alba lutia şi-au propus să rea aici, citor realizează economii fa ma programul nou creat să fie slrins
Fiecare a încercat să calcu teria primă (piele şi talpă). E- f r u c t e şl p r o d u s e s e m i - i n d u -
lizeze importante economii, peste leze. Aici un dfn. p. de pitele, Vestea cu privire la mărirea conotnil realizează şi Doina Băi- legat ele problemele ce ii frăinintă pe
dincolo cîteva grame de talpă. salariului şi reducerii preţului şan ş! Ana Magda şi Eva GHer- cooperatori şi să constituie un stimu- s t r i a l i z a t e c a : bulion, marmeladă,
prevederile stabilite în planul Adunate, ele reprezentau o de vînzare la o serie de produse man. Şi economiile tuturor mun
cooperativelor. sumă frumoasă. Dar nu numai de larg consum, a avut darul să citorilor din secţia croi, secţie JS-O— murături asortate, precum şi dife
cei din secţiile croi şi ştanţă mobilizeze şi mai mult colecti fruntaşă pe întreprindere, în pe
Aşa, de pildă, lucrătorii coo s-au preocupat de realizarea de vul fabricii „Ardeleana“. In lup rioada 1 ianuarie—31 august O iniţiativă rite conserve \
perativei „Progresul“ s-au an economii. In celelalte secţii, ca ta pentru reducerea continuă a sînt egale cu 53.614 dm. p. pie lăudabilă
gajat să realizeze în acest an richtuit, tras, tălpuit, finisaj, a preţului de cost, pentru realiza le, atît cît este necesar pentru 'r » n r » n r ”,r ' n / ,,' n r ' ţ-*
economii în valoare de 40.000 pornit aceeaşi întrecere pentru rea de beneficii cît mai mari confecţionarea a cca. 900 pe Acum cîteva zile, In urma u-
lei. In urma plenarei C.C. al economii. In scurt timp aproape rechi pantofi pentru femei. nei descărcări electrice s-a a- l PRO DUCĂTO RI! 1
P.M.R. din 13-—14 iulie a.c., ei fiecare muncitor, la fiecare Ioc peste sarcinile de plan, angaja prins electromotorul de la tur- l 1
au hotărît să mai adauge an de muncă, a găsit noi resurse mentul iniţial a fost sporit cu Cu succese frumoase în obţi bosuflanta uzinei „Victoria" Că- )
gajamentului iniţial încă 30.000 de reducere a preţului de cost, încă 20.000 Iei. Astfel colectivul nerea de economii se mîndresc lan, *fapt ce a necesitat scoate l Uniunea Cooperativelor de Consum din Ilia 1
lei economii. de realizare de economii peste fabricii s-a angajat să realizeze şi muncitorii 'din secţia ştanţă. rea lui din funcţiune. Repararea C 11
sarcinile planului. Totalul anga peste sarcinile de plan beneficii Numai în luna august ei au rea electromotorului la o altă între l
Recent, făcindu-se o analiză jamentelor s-a ridicat la frumoa în semestrul II al anului de în lizat o economie peste sarcinile prindere ar fi costat uzina noas l cumpără 1
a realizărilor la economii mun sa sumă de 125.000 iei. că 91.000 Iei. de plan la materie primă de tră o importantă sumă de bani 1
citorii. de la cooperativa „Pro 4.500 Iei. De altfel .angajamen l orice cantitate de lîn 1
gresul" au hotărît. să economi La fiecare sîîrşlt de lună co Este uri angajament măreţ, tul secţiei este ca în semestrul Din iniţiativa comunistului l 1
sească in acest an încă 5.000 lectivul întreprinderii a făcut un angajament care desigur va II să economisească în afara Gheorghe Romoşan, maistru 1
lei. bilanţul realizărilor şi de tot a- fi realizat şi chiar depăşit. Acest sarcinilor de plan talpă în va la atelierul electric şi a brigăzii c prin centrele sale de achizijie din toate J
tîtea ori realizările din luna cu lucru îl confirmă realizările de loare de, 28.160 fef. de tineret,, condusă de tînărul t 1
Plnâ In prezent lucrătorii coo rentă întreceau pe cele din luna pînă acum: 135.000 fel economii Aurel Sinea şi sub supraveghe I cooperativele săteşti 1
peratori au realizat numai din trecută. Primul semestru al anu peste plan. In măsura posibilităţilor şi rea directă a maistrului Romo [ 1
economiile de.piele şi talpă su lui a consemnat o economie de celelalte secţii realizează în fie şan, electromotorul a fost repa Plata se face imediat
ma de 50.000 lei. La realizarea 91.000 Iei. Fruntaşii întrecerii care lună economii. Fiecare rat în atelierul electric al uzi L
acestor economii şi-au adus socialiste muncitor, fie el din secţiile de nei şi pus apoi In funcţiune.
O deosebită contribuţie lucrăto Angajam® nfefe croi sau auxiliare, se străduieşte uJ UJ wUi Uü *JtJWJ Uri L-JUJ UJ 1--t1--I\—l X.
rii secţiei de confecţii In serie, Secţiile de bază ale fabricii să contribuie fa îndenlitilrea şi Iniţiativa şi munca plină de
care au realizat economii cu 3 au fost reînnoi!© „Ardeleana“ sînt croiul şi ştan- depăşirea angajamentului, să-şi avint privind repararea acestui
la sută mai mari decît angaja ţatul. Aici, prin folosirea meto electromotor ă fost mult apre
mentele ce şi le-au luat. întrecerea socialistă pentru dei de combinare a tiparelor respecte cuvîntul dat. ciată de întregul colectiv de
realizarea de cît mai multe eco mari cu cele mici şi prin'o cro muncitori al Uzinei „Victoria"-
MARIA BOLDURA nomii a cunoscut încă de la în V. FURIR Călati.
corespondentă IOAN UDREA
corespondent