Page 1 - 1959-10
P. 1
5 Biblioteca C e n t» '3
Region3'«
ry ^ .;^ V
Hun Declaraţia guvernuluiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ!
P. Remîne
cu privire la propunerile guvernului
Uniunii Sovietice în problema »
dezarmării ;%
Guvernul R. P. Romîne salută a acorda deplina atenţie propu piedici de neînlăturat în calea
cu căldură propunerile de 'în nerilor guvernului sovietic me realizării unui acojd internaţio
Amil XI Nr. 1484 Joi 1 octombrie 1959 4 pagini 20 bani semnătate istorică ale guvernului nite să soluţioneze problema nal privitor la dezarma’rea ge
Uniunii Sovietice cu privire ia centrală a vieţii internaţionale nerală şi consideră că programul
dezarmarea generală şi totală, contemporane. Ele se bucură de de dezarmare atotcuprinzătoare
care corespund întrutotu! intere sprijinul şi aprobarea popoare şi totală, însoţit de un control
Glorioasa aniversare a In V a le a Jiu lu i selor vitale ale popoarelor lumii, lor, a unor largi cercuri guver general şi total efectuat cu
ale tuturor statelor, indiferent namentale, personalităţi influ participarea tuturor statelor, e-
de orînduirea lor socială. ente în viaţa politică şi econo lucidează odată pentru totdeau
proclamării Republicii In condiţiile actualei dezvol mică de pretutindeni. na chestiunea controlului, invo
tări a ştiinţei şi tehnicii, cînd Guvernul romîn consideră că cată de anumite cercuri drept
există arme de o putere destruc- în prezent există condiţii favo pretext pentru îrinarea oricărui
fjvă fără precedent şi cînd un rabile pentru ca propunerile gu progres în problema dezarmării.
Populare Chineze eventual război ar cauza omeni vernului sovietic să fie traduse In aceiaşi timp, guvernul, ro
rii pierderi incalculabile, sin în viaţă. In ultima vreme se mîn împărtăşeşte punctul de ve
gura cale pe deplin eficace pen constată semne certe ale unei dere expus în declaraţia guver
Marele popor al Chinei popu neze, vechii stăpîni ai. Chinei şi
lare, ţările lagărului socialist şi patronii lor de peste hotare au tru eliberarea omenirii de un a- îmbunătăţiri a situaţiei interna nului U.R.S.S. că daoă în mo
toţi oamenii iubitori de pace săr prezis că noua Chipă nu va pu semenea pericol este lichidarea ţionale, ale unei slăbiri a ten mentul de faţă, dintr-o cauză
bătoresc la 1 octombrie zece ani tea să-şi hrănească uriaşa popu toate sectoarele şi brigăzile o mare ) tuturor mijloacelor de ducere a siunii în relaţiile dintre state, sau alta, puterile occidentale nu
de la proclamarea Republicii laţie în creştere continuă. Dar <¦careia se se vor declara dispuse să ac
Populare Chineze. profeţii s-au dovedit mincinoşi | bătălie. J războiului. o atmosferă mai propice ca îna cepte o dezarmare generală şi
totală, s-ar putea trece la dis
După Marea Revoluţie Socia şi de astă dată. Recolta de ce L J Măsurile preconizate de gu inte pentru rezolvarea proble cutarea şi adoptarea unor mă
listă din Octombrie, victoria re reale a Chinei a crescut de la L suri parţiale corespunzătoare în
voluţiei chineze şi proclamarea La mina Lapeni i vernul sovietic privind dezar melor nereglementate. domeniul dezarmării şi consoli
Republicii Populare Chineze re dării securităţii.
prezintă cel mai important eve 200 kg. calculat pe cap de locu C | n fruntea întrecerii socialiste ce se desfăşoară între sectoa- 3 marea generală deschid calea Vizita preşedintelui ' Consiliu
niment din istoria mondială. Desigur, evoluţia favorabilă
Victoria revoluţiei din China şi itor în 1949 la 385 kg. în anul l -B- rele minei Lupeei se situează sectorul III, urmat de sec-1] eliminării oricărei posibilităţi de lui de Miniştri al U.R.S.S., N. a situaţiei internaţionale nu este
apariţia Chinei populare nu nu pe placul acelor cercuri care do
mai că au schimbat în mod ra trecut. Trebuie subliniat că în L torul IV B. conflicte militare între stafe. S. Hruşciov, în Statele Unite, resc menţinerea războiului rece
dical raportul de forţe dintre so şi care vor încerca şi pe viitor
cialism şi capitalism pe arena această privinţă populaţia Chi ) Realizarea lor exclude cu desă- a adus o contribuţie însemna să stăvilească procesul de des
mondială în favoarea socialis tindere, să pună piedici în calea
mului, dar a dat şi o puternică nei a crescut cu aproximativ 100 Sectorul III a dat de [ă începutul lunii pînă în prezent pes- 3 vîrşire ivirea unei situaţii care tă Ia crearea unui climat favo înţelegerii între state. De aceea,
lovitură sistemului colonial al milioane. In anul 1958 producţia trebuie unite eforturile tuturor
imperialismului, dînd un nou totală de cereale a atins f te 800 tone de cărbune în afara sarcinilor de plan, iar sectorul 3 ar asigura avantaje unilaterale rabil destinderii în situaţia in popoarelor şi guvernelor ataşa
avînt mişcării de eliberare na 250.000. 000 tone depăşind pe a- te cauzei păcii, pentru a nu per
ţională a popoarelor subjugate. M V B peste 600 de tone. Este de remarcat că sectorul III se află T unui stat sau grup de state în ternaţională. Guvernul şi po mite acestor cercuri să împie
dice realizarea scopurilor dori
Ziua de 1 Octombrie 1949 a Lînfruntea întrecerii încă dinluna iulie. 1 dauna securităţii celorlalte. porul romîn împreună cu întrea te cu ardoare de întreaga ome
marcat începutul unei noi ere'în nire, de a-şi asigura o viaţă paş
istoria milenară a Chinei. După ceea a anului 1949 de 1,3 ori. l Frumoasele realizări ale minerilor de la aceste sectoare se 3 înfăptuirea programului de ga opinie publică internaţională nică şi liniştită.
o îndelungată şi eroică luptă re
voluţionară sub conducerea glo Construcţia de sisteme de" iriga Ldatoresc faptului ca ei. lucrează cu randamente sporite. 3 dezarmare propui? de1 IJ.R.S.S.-, salută cu satisfacţie acest fapt. In cadrul politicii sale con
rioasă a Partidului Comunist
Chinez a făcut să triumfe cauza ţie a luat o amploare nemaicu [¦ De asemenea, întrecerea socialistă pentru sporirea producti-^ ar face ca „războiul rece" să In mod deosebit, trebuie re secvente de pace, guvernul ro
dreaptă a eliberării naţionale şi mîn a sprijinit şi pînă acum
a revoluţiei sociale a Chinei. noscută. Pe cînd suprafaţa pă- ^vităţii muncii a făcut c.a sectoarele I A şi II să dea în luna 3 rămînă definitiv de domeniul levat că şefii guvernelor toate propunerile constructive
menite să ducă la realizarea u-
Numai cu zece ani în urmă mînturilor irigate înainte de [_septembrie sute de tone de cărbune peste plan. Muncind cu 3 trecutului, ar înlesni considera U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum nei înţelegeri în problema de
China mai era o ţară a mizeriei, zarmării 1şi a făcut aceasta nu
foametei şi robiei_pentru sute de 1949 era de 15.300.000 ha., nu (randam ent sporit, brigada condusă de minerul Vasile Feher3 bil apropierea şi colaborarea în se arată în comunicatul comun numai cu vorba, dar şi cu fapta.
milioane de oameni, o uriaşă Astfel, au fost efectuate redu
piaţă de jaf şi exploatare pentru mai în 1958 au fost irigate l de la sectorul I A a extras peste sarcinile de plan pînă în 3 tre toate statele, în spiritul — au căzut de acord cu privire ceri succesive ale efectivelor ar
monopolurile capitaliste. In lo mate ale ţării noastre ; pe teri
cul vechii Chine slabe, la chere 66.000. 000 ha. adică 59 la sută [• ziua de 29 septembrie 200 tone de cărbune, iar brigada condusă1 coexistenţei paşnice. Totodată, Ia necesitatea rezolvării prin
din totalul pămînturilor arabile. r de minerul Nicolae Gli'gor, de la acelaşi sector, a extras în 3 ea ar da posibilitatea ca imen mijloace paşnice a tuturor pro
Cu acelaşi eroism şi energie L plus peste 180 tone. sele resurse materiale şi ener blemelor neregiementate în rela
nestăvilită cu care a luptat timp L Minerii sectorului II, pe Iîngă cele 320 tone de cărb'une ex -1 gii umane care se irosesc as ţiile dintre state şi au declarat
de mai bine de două decenii şi a L trase peste plan, în aceeaşi perioadă au realizat şi însemnate e -î tăzi pentru crearea de mijloace că cele două guverne vor depu
învins pe fronturile războiului de L conomiila preţul de c o st ^ de distrugere, să Sie . folosite în ne toate eforturile pentru solu
eliberare, poporul chinez a pornit
mod constructiv, pentru îmbu ţionarea constructivă a . celei
bătălia pe uriaşul front al recon La mina Vulcan ] nătăţirea vieţii popoarelor. Toc mai importante probleme care
strucţiei paşnice, al făuririi unei ,
puternice economii naţionale so t i mai pentru că deschid asemenea . se pune în faţa lumii — proble
Htrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă, harnicii m inerit
perspective, cuvîntarea rostită ma dezarmării generale.
cialiste. l de la această exploatare, obţin pe zi ce trece noi şi im --! în faţa Adunării Generale a Aceasta îndreptăţeşte speran
Zece ani reprezintă o perioadă ~ portante realizări în producţie. Astfel, sporind considerabil pro- 3 O.N.U. de preşedintele Consiliu ţa că problema dezarmării îşi
destul de scurtă în istoria unui ( ductivitaiea muncii, în perioada 1-29 septembrie minerii sectoru-)
popor, cu atît mai mult în is l lui IV şi-au depăşit sarcinile de plan cu 5,9 la sută. lui de Miniştri al U.R.S.S,, va găsi soluţia, spre . binele în
toria milenară a Chinei şi totuşi
în primul deceniu de existenţă a Rezultate frumoase au obţinut şi minerii sectorului III. In 3 N. S. Hruşciov şi declaraţia gu tregii omeniri. Fireşte, traduce
vernului sovietic au trezit un in rea în viaţă a propunerilor, so
teres atît de prolund în lumea vietice depindei de. voinţa tutu-
mul puterilor străine, s-a făurit Chinei Populare, înfăţişarea a- Caceeaşi perioadă ei şi-au depăşit sarcinile de pian cu 3.7 ia sută. 1 întreagă. , ... . ror guvernelor şi în primul rînd toriul R. P. Romîne nu se gă
un stat popular puternic care a cestei ţări uriaşe cît un continent In mareq m ajoritate.a ţărilor a .guvernelor marilor, puteri. sesc nici un fel de trupe sau
înfăptuit şi înfăptuieşte uriaşe s-a schimbat radical. Creşte numărul cititorilor se manifestă din partea guver Guvernul romîn ; îşi exprimă baze militare străine. In aceeaşi
transformări revoluţionare. nelor înţelegerea necesităţii de convingerea că nu pot exista direcţie, se situează şi propu
In cadrul vastului plan de
Deceniul care a trecut de Ia
proclamarea Republicii Populare construcţii capitale .au, fost con Biblioteca centrală din Petro cuţată „Cartea turnătorului de nerile guvernului romîn cu pri
Chineze a schimbat atît de pro struite pînă acum în întreaga şani numără peste 22.000 volu fontă“, romanul „Aşa s-a călit vire la dezvoltarea unei largi
fund şi radical viaţa Chinei, ţară 921 de obiective industriale colaborări interbalcanice şl Ia
cum nu au putut s-o facă secole mari şi aproape 10.000 de obiec me. Din cei 2.600 de ¦cititori, ¦oţelul“ şi altele. Toate aceste încheierea unui tratat balcanic
întregi în trecui. tive mijlocii şi mici. In anii pri cîţi are astăzi biblioteca, peste acţiuni au făcut ca numărul căr- de înţelegere şi securitafe colec
mului cincinal (1953-1957) a 50 la sută sînt muncitori şi teh _ţilor citite în anul acesta să se tivă care are în vedere crearea
Aplicînd creator teoria mar- fost creată în China baza iniţi nicieni. La creşterea număru ¦ridice,la peste 35.000. în această parte a lumii a unei
xist-leninistă în noile condiţii ală a industrializării socialiste. lui de cititori a contribuit în zone în care să nu existe arme
istorice Partidul Comunist Chi In medie, la fiecare 3 zile, a fost Printre cititorii de frunte ci nucleare şi rachete.
nez conduce cu succes lupta pusă în funcţiune o întreprinde bună parte faptul că fondul de tăm pe tovarăşii: Alexandru Bi-
poporului de 650 milioane pe ca re modernă industrială sau mi ro, Gheorghe Crişan, Gheorghe Alăturîndu-se chemării lansa
lea făuririi socialismului. nieră. cărţi al bibliotecii este mereu Rădeseu şi alţii. te de guvernul sovietic de a se
înfăptui propunerile privitoare
După victoria revoluţiei popu Producţia anuală de oţel a împrospătat. Numai în anul a- R. BALŞAN Ia dezarmarea generală şi to
lare, în China a fost înfăptuita R. P. Chineze a crescut de 75 corespondent tală, guvernul romîn îşi exprimă
de ori de la eliberare. De la cesta s-au cumpărat cărţi în speranţa că această chemare va
una din cele mai importante re 158.000 tone în 1949 producţia găsi un ecou pozitiv în rîndul
forme din istoria ei : reforma a- de oţel în R. P. Chineză va a- valoare de 8.389 lei. . guvernelor tuturor ţărilor. R. P.
grară. Aproape 300 de milioane junge anul acesta Ia 12.000.000 Romînă speră, de asemenea, că
de ţărani, printre care milioane tone. Au fost construite peste Pentru răspîndirea cărţii în Organizaţia Naţiunilor Unite şi
de sclavi şi iobagi, au primit 300 de obiective ale industriei Comitetul pentru dezarmare Ie
pămînt din mîinile puterii popu siderurgice. In Chiria de nord-est rîndul oamenilor muncii, colec Lăcătuşii şi ceilalţi vor analiza cu toată răspunde
lare. Lichidînd clasa moşiereas a fost creată cea mai marc bază tivul bibliotecii a organizat pes muncitori de la depoul rea şi vor lua hotărîri adecvate
că, schimbînd în mod fundamen metalurgică din ţară cu centrul te 15 biblioteci de casă în stră C.F.R. Teiuş, s-au an în vederea traducerii lor în
tal raporturile de clasă, întărind la Anşan. Se desfăşoară cu suc viaţă.
alianţa dintre clasa muncitoare ces construirea marilor combi zile mărginaşe ale oraşului. O gajai să economiseas
şi ţărănime, reforma agrară a nate metalurgice de Ia Uhan şi In ce-î priveşte, guvernul Re
creat condiţiile pentru dezvolta Baotou. In urma acestui faot activitate rodnică depune tova că in acest an mate publicii Populare Romîne este
China a ocupat încă în 1958 lo răşa Haidu Carolina, responsa riale în valoare de 20.000 lei. Rină hotărît să-şi aducă întreaga con
rea unei agriculturi înfloritoare, cul 7 în lume în ce priveşte pro bila bibliotecii de casă din stra la 1 augusl ei au obţinut deja o tribuţie Ia înfăptuirea acestui
pentru trecerea ulterioară la ducţia de oţel. da Gheorghe Şincai şi tov. Ma economie de peste 50.000 lei, de- | ţel măreţ. t.:,
transformarea socialistă a agri ria Cîmpean din cartierul Di păşindu-şi astjel cu mult anga
culturii. Creşte rapid producţia de căr jamentul.
bune. In prezent producţia de
Stagnarea şi înapoierea agri cărbune este de 10,3 ori mai mitrov. IN C L IŞ E U : Lăcătuşii Aure!
culturii care dăinuia în China de mare decît în anul 1949. Numai In .oraşul Petroşani, ca. şi în Fuga, Aurel Fildan, Ioan Frantz,
secole a fost complect lichidată, în anul 1958 producţia a crescut Dumitru Urdea şi. Petru Bumbu.
In urmă cu zece ani, Ia instau celelalte centre miniere din Va
rarea Republicii Populare Chi-
lea Jiului, s-au ţinut o serie de
consfătuiri pe marginea diferi lifcj R A I O W L H W E 0 0 3 J R & din Hems&iş la
telor cărţi. Astfel, la clubul mi Construcţii social-culturale m u tic i
nier din Petrila, cu concursul Uniiatea de pionieri 0 şcolii de 7
tovarăşului Haidu Iuliu, Erou al au participat un număr de 100 pio
de Ia 130.000.000 tone Ia Muncii Socialiste, a fost dis An de an în raionul Hunedoa acest lucru se dătoreşte şi comi ani din comuna Demsuş, sub condu nieri din toate clasele, recoltînd can
270.000. 000 tone. De pe focul al cutată cartea „îndrumătorul mi ra se ridică noi construcţii so- tetului executiv ai sfatului popu
Succese ale oamenilor şaptelea în lume, în ceea ce pri- nerului“ ;' la secţia turnătorie a cial-culturaîe şi se construiesc lar raional care a manifestat o cerea instructorului de pionieri Nicolae titatea de 1.000' kg. prune la G.Â.S.
muncii din U.R.U.M. Petroşani a fost dis- din ce în ce tot mai multe locu preocupare perm'anentă pentru a-
(Continuare în pag. 2 a) inţe muncitoreşti. Numai de la provizlonarea depozitelor şi a Buţeată, a efectuat în timpul ’liber şi 1.600 kg. prune la G.A.C. „1 /Mai“
R. P. Chi neza începutul anului curent şi pină populaţiei cu materialele de con
în prezent, în raion au fost con strucţii necesare. De exemplu, un mare număr de ore de muncă vo din satul Demsuş şi împachetînd peste
struite 7 localuri de şcoli şi că pînă în prezent au fost puse la
mine culturale, s-au electrificat dispoziţia populaţiei prin comer luntară. După ce au cură{at curtea 501000 bucă{i puieţi de pin şi brad.
8 sate şi s-a construit un însem ţul de stat şi cooperatist peste
nat.num ăr de blocuri de locuinţe 200 tone ciment, 400.000 buc. şcolii şi au aranjat rondourile cu flori, Cu multă conştiinciozitate au lucrat
în centrele muncitoreşti. De a- ţiglă,, peste 600 m.c. răşinoase
PEKIN ( Agerpres). — In ajunul etc. In plus s-au mai pus Ia dis pionierii au hotărît să vină şi în a- pionierii Pasc Doina, Măsloşan Eleo-
celei de-a 10-a aniversări a procla semenea, tot în această perioa poziţia populaţiei şi alte mate
mării Republicii Populare Chineze, la riale de construcţii din resurse jutorul colectiviştilor din satul Dem nora, Zgîrcea Axente, Băîboni Corne
Pekin — capitala Chinei — sosesc dă, în mediul rural cetăţenii locale. De menţionat că pînă în
zilnic din toate colţurile ţării ştiri prezent populaţiei din raion i suş, al muncitorilor din G.A.S. Haţeg lia, Socaci Dănuţ, Niculese .Teodora
îmbucurătoare despre îndeplinirea- îna şi-au construit peste 300 case de s-au pus ia dispoziţie diferite
inte de termen a planurilor de pro Aii — secţia, din Demsuş — la recolta şi Iulus Andriorii, Lăzăroni Cornelia,
ducţie. Pină la 28- septembrie, 234 de locuit. materiale care depăşesc canti
întreprinderi din Pekin au îndeplinit Vicior Sim ko este rea . culturilor de toamnă şi celor de Coţci Troian, Lăzăroni Păulin.'
înainte de termen şi au depăşit pla unul dintre cei Dacă în cursul acestui an s-a tatea de 2.000 m.c.
nurile de producţie pe cel de-al trei mai vechi munci la ocolul silvic, la diferite munci. . M1HAI CIOLPAN
lea trimestru. Peste 300 de întreprin tori din secţia me reuşit să se execute un număr
deri din 4 mari oraşe industriale din canică a uzinei In total, la aceste munci voluntare corespondent •
provincia Heilunţian — Harb'in, Ţiţi- cocsochimiCe din atît de însemnat de construcţii,
kar, Tiarmisa şi Mudanfzian — au În Hunedoara. El îm -eras-
deplinit cu 10 zile înainte de termen părtăşeşte cu mul
planurile pe cel de-al ireilca trimestru. tă căldură . cunoş Lemne de foc pentru populaţie
tinţele sale munci
In ajunul marii sărbători naţionale torilor mai tineri. In această perioadă una din lemnele de foc necesare popu
metalurgiştii ţării stabitesc noi recor preocupările principale aîe Comi laţiei din raion să fie distribuite
duri. De la 20 pină la 25 septembrie, IN C LIŞEU : To tetului executiv al Sfatului popu la timp. Astfel, pînă în prezent
c e l ¦m ai mare combinat , din ' ţară i— varăşul Simko dină lar raional Hunedoara a fost şi s-au distribuit populaţiei din ra
Combinatul Metalurgic . de -.la. Anşan sfaturi lăcătuşului aprovizionarea populaţiei din ion prin întreprinderea „Com
— a dat zilnic peste plan o mare can Ioan Alic in legă centrele muncitoreşti şi comune bustibilul" o cantitate de peste
titate de oţel, fontă şi laminate. tură cu repararea le raionului cu lemne de foc. 9.600 tone lemne de foc. De a-
unui troliu. Pentru aceasta sfatul popular semenea, prin ocoalele silvice au
Minerii din provinciile Liaonin şi fost puse la dispoziţia populaţiei
Henan — cele mai mari provincii pro Nllllll raional a întocmit încă din vre rurale o cantitate de peste 13.000
ducătoare de cărbune din China ’— m. st. lemne de foc, provenite
au îndeplinit, de asemenea, înainte me planul de aprovizionare şi, din resturi de exploatare, pro Comunistul Panlehmon Dobreşca este şef de schimb in brigada lui Ioan
de termen planul de extracţie a căr duse accidentale şi din parchete
bunelui pe trimestrul III. împreună cu ocoalele silvice din le comunale. Maieaş de la miha Teliuc, una din brigăzile fruntaşe în întrecerea socia
raza raionului şi din alte loca listă. '
lităţi, a luat măsuri pentru ca Fotografia ni-l înfăţişează pe Pan telimon Dobrescu la locul de muncă.