Page 102 - 1959-10

' P»gf. 2 N f. ISO 9

La căminul cultural Oaspeţi sovietici sosiţi în ta ră O m ărturie elocventă
a avîntului industriei noastre

de bunuri de larg consum

din Sarmizegetusa i .. Un colţ al frumosului parc de cul­ toate acestea au îndntat pe vizitatori

tură şi odihnă I. V. Stalin din Capi­ şi le-<au reţinut atenţia.

. . n Miercuri la amiaza a sosii în M învăţământului al R.S.F.S.R. tală, situat în imediata apropiere a Femeile, atrase de multe noutăţi ş i -
Muzeului Satului, a cunoscut în zilele surprize pe care Ie rezervă pentru ele
In ctriâea 'Lunii prieteniei ro- eapitadă delegaţia Asociaţiei de preşedintele Asociaţiei de priete- Electriciarud
nie sovieto-romîne, conducătorul Gheorglie Sima lu­
mîno-sovietice, la căminul cul­ prietenie sovieto-rorrîînă' care va delegaţiei, A. G. Ţukanova/ vi- crează la scmicoc- din urmă o mare afluenţă de vizitatori. industria noastră în anul viitor, au
tural din Sarmizegetusa au fost •participa la sărbătorirea bunii seria din Călări. El Şi, bineînţeles, nu fără motive înte­ luat pur şl simplu cu asalt vitrinele.şi
întreprinse o serie de acţiuni prieteniei rormno-sovietice şi la copreşedinte al Asociaţiei de este un exemplu meiate. A id a fost deschisă timp de standurile cu produse feminine. Măr­
prietenie sovieto-romînă, N. K. pentru tovarăşii
menite să popularizeze realiză- . cel de-al V-leă Gongres al Ţiulenin, şeful unei brigăzi : de săi de muncă. două săptămîni o expoziţie de mostre furile expuse — rochii, tricotaje, man­
muncă comunistă de la-U ral-
rile obţinute in Uiîiunea Sovie­ A.R.E.U.S.-ului." maşzavod din Sverdlovsk, şi In clişeu: Tină- de mărfuri, produse ale diferitelor uzi­ touri, bluze, urson romînesc cu toata
scriitorul S, P. Babaevski. m l Gheorghe Sima
tică în cei "42 de ani care a u , Din delegaţie-:iao parte tova­ lucrind la remedie­ ne şl fabrici de pe întreg cuprinsul exigenţa bine cunoscută a sexului fe­
răşii: G. I. Afanasenko, minis- luptei eroice rea unui defect.
trecut de la 'Marea Revoluţie patriei noastre, care într-un viitor minin, s-au bucurat de aprecierea ge­

O cronică a foarte apropiat vor încerca... emoţia nerală. Armonia de culori şi nuanţe,

Socialistă din Octombrie. >" t întîlnirlf cu consumatorii. înainte însă liniile simple ale tuturor modelelor,

Recenzii •:.-r •• a poporului sovietic ca produsele să fie fabricate în serie, pantofi de o eleganţă deosebită — iată

s-a luat buna măsură ca ele să fie su­ lucruri care, pe bună dreptate, au mers,

Zilele acestea, căminul cul­ puse observaţiei consumatorilor, pentru cum se spune, ia inima vizitatoarelor,
tural, în colaborare cu biblio­ p Institutul de marxlsm-leninism
teca sătească din Sarmizegetu­ de pe lingă Comitetul Central al pe front şl războiul de pairtizani ca aceştia să corecteze din vreme u- care abia aşteaptă ca mărfurile prezen­
sa a organizat un ciclu de re­ P.C.U.Ş. a pregătit pentru tipar în spatele frontului inamic.
cenzii pe marginea cărţilor scri­ „Istoria Marelui Război al Uni­ nele eventuale defecte care ar putea tate ia expoziţie să apară în comerţul
se de autori sovietici. 'Astfel, au ¦ unii Sovietice pentru Apărarea In ediţia de şase volume a isto­
fost făcute recenzii la romanele Patriei 1941-1945" în şase vo­ riei Marelui Război pentru Apă­ scăpa ochilor exigenţi al producători­ nostru de stat. N-au fost uitaţi nici cel
rarea Patriei ?ste ilustrată pe
larg activitatea partidului comu­ lor. Şl se poate apune că iniţiativa Mi­ mal mic! cetăţeni ai patriei noastre:

nisterului Comerţului, care a organizat copiii. Jucăriile — mostre au lăsat să

această expoziţie, a cunoscut un succes se înţeleagă că se acordă o atenţie

„Mama“ de Maxim Gorki şi lume. Toate volumele vor apare nist în domeniul organizării şl deplin. Majoritatea celor peste 180.000 sporită şi acestui domeniu, unde pînă

,;Pămînt desţelenit" de Mihail în anii 1^60-196.1. O asemenea conducerii luptei întregului popor de persoane care au vizitat pavilionul de curind rezultatele obţinute nu' erau

Şolohov. lucrare fundamentală asupra is­ împotriva duşmanului, forţa mă­ dé mostre dé mărfuri şi-au manifes­ cele mal îmbucurătoare.

Recenziile s-au bucurai de un toriei Măreţului Război al Uniu­ reaţă, invincibilă, a orîndulrii Prin tnâţgwlţjl şi djfişgcâri tat părerea' asupra calităţii, execuţie! Standurile cu produse , alimentare,
şl modului de prezentare a celor 20.000 care au ocupat un spaţiu considerabil
deosebit succes, reuşind să a- , nii Sovietice peni?« Apărarea socialiste.
Patriei este editată pentru pri­
tragă un număr de peste 100 -La elaborarea „Istoriei Mare­ Peste 10.000 ha. vor f i redate exportate făcînd nu­ ...nlllllimilllllliilllllllllllllillllllilliii,,,. în cadrul expoziţiei,
ma bară şi cuprinde sub toate
cetăţeni. . lui Război al Uniunii Sovietice meroase propuneri, au oglindit în mod
aspectele Istoria războiului din sugestii, observaţii elocvent eforturile
Audiţii colective anii 1941-1945. pentru Apărarea Patriei 1941- agriculturii de care se va ţine însemnări de la Expoziţia lucrătorilor din do­
de mosfre de mărfuri
Jn această lucrare se .trece în 1945'" a colaborat un colectiv
revistă şi se face o caracterizare
Mulţi săteni din Sarmizege­ generală a pregătirii agresiunii larg de autori care a folosit nu­ In întreaga regiune, prin în­ prinderilor din Alba Iulia şi de seama afund cfnd deschisă în Capifală
tusa şi mai ales cei tineri; s-au
.obişnuit ca în aceste zile să par­ împotriva U.R.S.S. de către Ger­ meroase documente de arhivă, diguiri şi desecări, vor fi reda­ către membrii întovărăşirii din meniul industriei
ticipe la apdiţiile colective la ra­ mania fascistă şi alte state impe­
dio, organizate la căminul cui-j rialiste,- sînt analizate amănunţit din Uniunea Sovietică şi ţările te anul acesta agriculturii peste Oarda de Jos. se va trece la fa­ "»'UI bunurilor de larg
tural din localitate. De obicei,
la audiţii sînt ascultate emi­ cele mai mari operaţii ale forţe­ de democraţie populară. O mare '40.000 ha. teren. Pe majoritatea ha Chimindia bricarea în serie a produselor. Consu­ consum din patria noastră de a oieri
siuni de muzică populară şi u- ! lor armate sovietice, este arătată
şoar-ă sovietică, precum şi emi­ superioritatea artei militare so­ parte din documente sînt publi­ Şantierelor deschise anul aces­ matorii nu mai au de<;ît.., să aştepte consumatorilor produse variate, pe gus­
vietice, este expusă politica ex­
siunile dedicate „Lunii priete­ ternă â statului- sovietic în aju­ cate pentru prima oară. ta, lucrările de îmbunătăţiri Pe şantierul din Qhimindia, începutul anului 1960 dnd produsele tul tuturor şi, în plus, într-o prezentare
niei romîno-sovietice“. Zilnic, ,la nul; şi în timpul războiului, este funciare sînt avansate şi există un nurriăr tot mai mare de oa­
aceste audiţii colective partici­ oglindită lupta' po-pbrului sovietic Fo fo m o nfaje toate posibilităţile să fie termi­ meni dt muncii participă la lu­ expuse la Expoziţie vor putea fi găsite exterioară atrăgătoare, plăcuă. Noi şi
pă cîte 30—40 ţărani muncitori. ' nate în toamna aceasta. crările de îmbunătăţiri funcia­
Da şcoala me'die din Petroşani, din belşug la îndemîna lor. Dar, pen­ variate sortimente de conserve de car­
ANETÂ FLOREA
tru a satisface Inăcar în parte intere­ ne, de peşte, brînzeturi, produse lacta­
corespondentă
au. fost executate şi afişate două Pe Valea Slatina re. Valoarea totală a lucrărilor sul mare al oamenilor muncii din re­ te, vinuri de Cotnar şi Muscat-Otonel,

nai fotomontaje, care oglindesc este de peste 432.000 lei. Lucră­ giunea noastră pentru produsele noi ambalate în sticluţe de 100 grame —
realizări din Uniunea Sovietică. rile se găsesc într-un stadiu a-
Pe şăntierul de îmbunătăţiri vansat. S-au dislocat pînă în pe care le vom putea cumpăra în pri­ iată tot atîtea înlesniri aduse gospodi­
Unul dintre aceste fotomontaje funciare deschis la Valea Sla­ momentul 'de faţă peste 19.000
ilustrează realizările ştiinţei so­ tinei, colectiviştii din Data şi mul trimestru al anului viitor, să re­ nelor noastre şi, fireşte... gospodarilor.
vietice în cucerirea spaţiului cos­ muncitori• din întreprinderile o-
dăm pe scurt unele însemnări de iă Au reţinut atenţia şi au fost apreci­

Expoziţia de mostre de mărfuri din Ca­ ate în mod •favorabil fie masa mare a

mic, iar altul realizări din dife­ 'raşului Sebeş lucrează cu multă m.c. pămînt. Aici vor fi amelio­ pitală. 'vizitatorilor pavilionul ’cu numeroasele

rite oraşe, din domeniul con­ 'însufleţire. Ei şi-au propus să rate 500 ha. teren. In mod cu, totul firesc, standurile produse de artă manuală, îndeosebi
strucţiilor. unde domnea o vie animaţie erau ace­ covoarele, articolele electrice şi de me­
realizeze această lucrare pînă Şantiere rămase în urmă lea unde şi mărfurile expuse se bucu­ naj ca, de pildă, aspiratorul de praf,
- o - '¦ rau de buna apreciere a vizitatorilor. perna electrică cu temperaturi regla­
la începutul lunii noiembrie. Iar standurile aglomerate, unde vizi­ bile, şi fierul de călcat cu regulator
Comisia regională La Valea Slatinei se efectuea­ Ş i în raioanele Orăştie şi lila tatorii făceau „coadă" erau... toate pentru diferite temperaturi care sînt
de fotbal comunică: se execută lucrări de îmbunătă­ standurile pavilionului de mostre de deosebit de utile pentru toate gospodă­
ză lucrări de îndiguire pe o dis­ ţiri funciare. Aceste lucrări se mărfuri. riile.

0 Etapa din 1 noiembrie a’ tanţă de 9 km. desfăşoară însă sub posibilităţi. Un loc principal a fost rezervat pro­ Aşa cum arătam mal., sus iniţiativa
Pe şantierul de la Vinerea, de duselor industriale. S-âu bucurat de organizării unei expoziţii de mostre
campionatului regional de fot­ Trei şantiere fruntaşe pildă, într-o perioadă de aproa­ unanimă apreciere a vizitatorilor obiec­ ăe mărfuri este salutară şi lu­
pe două luni nu s-au dislocat te cum ar fi, de pildă, motoreta „Car- crul acesta ă reieşit şi din aprecierile
bal se aimînă. ’, Pe cele trei şantiere de îm­ decît 150 m.c. pămînt, iar şan­ paţi“, magnetofoanele „Doina" şl „Pe- pe care le-au făcut, vizitatorii a-tît în
bunătăţiri funciare deschise în tierele de la Aurel Vlaicu şi Ba- ce priveşte expoziţia în sine cît şi măr­
•• Duminică 1 noiembrie, vă raionul Alba, lucrările s-au des­ lomir încă nu s-au deschis. riniţa“. Gospodinele s-au oprit înde­ furile expuse. A fost, ca să zicem aşa,
făşurat într-un ritm corespun­ lung în faţa mostrelor de maşini de o consultaţie în masă a consumatori­
avea loc la sediul U.G.F.S. re­ zător. La Galda de Jos şi Teiuş, O situaţie asemănătoare se cusut „Ileana“ expuse de uzinele me­ lor, soldată cu un dublu su cces: cu­
desecarea celor două păşuni a găseşte şi pe şantierul de la talurgice din Cugir, cohsiderîndu-ie Sa noaşterea de către oamenii muncii mai
gional o şedilnţă la care sînt fost terminată. Au fost amelio­ Valea Bâtrînă, raionul llia, un­ deosebit de reuşite, care nu vor trebui să din timp a produselor pe care le vor
rate peste 1.5$) ha. teren. Şi de lucrările se află în stadiu lipsească în viitor din articolele de găsi în viitor în magazine şi, fireşte,
obligaţi să participe toţi pre­ ia Oarda, lucrările s-au desfă­ 'de început. strictă necesitate ale familiilor. Frigi­ ajutorul pe care consumatorii, prin ob­
derele moderne, maşinile aragaz şi de servaţiile şi sugestiile lor l-au dat fa­
şedinţii secţiilor de fotbal, gătit, variate aparate de radio constru­ bricilor şi uzinelor producătoare pentru
ite după cerinţele tehnicii moderne — îmbunătăţirea calităţii mărfurilor.
antrenorii şi instructorii volun­

tari a !.echipelor de fotbal de la

toate, asociaţiile sportive (se­

niori şi juniori) ou excepţia

categoriei B. Vor participa toţi şurat mulţumitor, îndiguirea a- Este datoria sfaturilor popu­
.arbitrii cu drept de arbitraj din flîndu-se în stadiul de finisare. lare să acorde toată atenţia lu­
regiune oî-t şi căpitanii echipe­ Pe acest şantier, lucrările, în crărilor de îmbunătăţiri funcia­
lor de fotbal din campionatul valoare de peste. 79.000 lei, au re, deoarece există posibilităţi
regional. Şedinţa este progra- fost efectuate prin muncă vo­ ca ele să fie terminate într-un
-mată pentru ora 8. luntară de către salariaţii între- timp scurt.

La gospodăria agri- Demonstraţie grăitoare a succeselor

cola de stat din Că- tot mai mari ale industriei noastre so­

lan, cultura cartofilor 1eri-daci era, supărat foc. De Bolovanul din poartă şi abia putea strînge cît să a- cialiste, expoziţia de mostre de măr­
a dat în acest an o cînd îi şef de brigadă, n-a jungă pentru o biată fiertură furi arată că în anui viitor oamenii
producţie ridicată. Nu zeci de mii de lei penalizare de boabe de porumb sau de car­ muncii din patria noastră vor găsi în
de mult a început. recoltatul lor. păţii încă o asemenea ruşitie.. pentru şist şi ca exemplu o să tofi, să potolească foamea plo­ magazine noi produse-variate, realizate
Mici prin cap nu-i treceai să fie fie dată chiar brigada tui... zilor... El, bătrînul, ştia ce-n- după cerinţele tehnicii mondiale, iefti­
In clişeu : Echipa de, cîmp de chemat de inginer pentru tină seamnă o grămadă de cărbune ne, menite să contribuie într-o măsură
— Am să-l iau şi pe Gîţu la
la G.A.S... Calau, condusă de ute- ca asta. Bănuia că şeful secto­ Fugea după plată. Feri-baci i-a să mă fac de rîsul lumii. Is consfătuirea de producţie să fie la poartă. Dar Gîţu, care păşea considerabilă la ridicarea continuă a
spus de cîteva ori că nu-i bine miner băitrîn şi iacă o să ies la şi el acolo, să audă. Dar las
mista Stela Cristo.i, recoltează car­ rului vrea•-să se sfătuiască cu şi i-a arătat pe-.ndelete cum se pensie. Dar vreau să ies cu cin­ că ne întîlnim noi acuş, în a- alături de el, venind de la con­ nivelului de trai ai poporului nostru
el ¦în vreo problemă, ori să-l puşcă ortul aşa că intercalaţia ste. Nici ţie nu-ţi îngădui să bataj!
tofii. • . . .. ,• roage să treacă pe la vreun d- să nu se sfarme şi să poată fi lucrezi prost, să fugi după tone sfătuire... muncitor.
aleasă, din cărbune. Şi uite cu numai ca să iasă bani. O să — Feri-baci, aş avea şi eu
bataj; unde ' munca şchioapătă, ce-l răsplăteşte. G îţu : bagă în spună minerii: ăsta a învăţat un plan, spuse Firu după cîte­ — De geaba, Gîţule, te-ai în-> M. CONSTANTIN. >
vagonet cogeamite bolovan! meseria în brigada lui Feri. Tot va clipe de gîndire. Dumneata
- Ajută Ia construirea ca să dea o mînă de ajutor — Mai mare ruşinea I pe mine o să apese ruşinea... îl iei pe Gîţu la consfătuire, să foiat că nu-i adevărat. Ţi-am
audă cum stau lucrurile, iar noi
grajdului aşa cum se întîmplase de atîtea -Pînă la şut mai era un ceas. Frămîntat de .gînduri, Feri- îi facem una, aşa ca să n-o In Edifura politicămai spus eu de atîtea ori că
Bătrînul ar mai fi avut timp
ori. Dar pentru aşa ceva n u ! să . coboare în abataj, să stea SCHIŢĂ uite. Iţi spun numai dum itale: ne faci brigada de două parale.
de vorbă cu Gîţu, cu ceilalţi din chiar poimîine e rîndul mine­ — Dar cum poate să spună
Membrii brigăzii utemiste de: Păşea încet spre puţ, legă- schimb, să-i frece un pic, aşa “rsEEOTaiasasEg rilor, de pe strada noastră să că eu arunc în cărbune şi şis­ a apărut ^
cum o meritau. Dar prea era primească alocaţia de cărbune
muncă patriotică din . sătul Bă- nîndu-şi agale lampa grea de necăjit. Se temea să nu-i ia baci nici nu băgă de seamă eă tul pe care îl aleg celelalte schim­ ¦ ^ P n n n
cia, întriuna din zilele trecute mină. Se opri iarăşi în faţa gră­ prea tare şi pînă la urmă să Firu, ortacul lui de schimb, i se pe luna asta. Eu sînt vecin cu buri ? Au fost ei acolo să ştie?
iasă cu ceartă. Chibzui şi găsi o p ri, în faţă., Gîţu şi las că mă îngrijesc eu '"r-*r*
că-i bine să-i aştepte aci la puţ de cărbunele lui. Uite bolova­
¦au ajutat la săpatul şi transpor-j mezii de cărbune, în care se o- pe cei din schimbul doi, să le — Noroc, Feri-baci! nul ă sta : o să se mai întîlneas- Nu tăgăduiesc, mai scapă, doar rC „DIN ISTORICUL }
tatul pămîntuiui, de . umplutură — .Noroc Firule, îi .r ă s p u n ­ că Gîţu cu el!
la grajdul gospodăriei colective.. dihneaubucăţi mari de piatră, arate şi lor cum stă brigada cu nu stau cu lupa lingă crater. r FORMARII SI DEZVOLTĂRII ]
S-au .evidenţiat cu această oca-j tar la vagonet— vagonetul din „calitatea" şi apoi să coboare se bătrînul cătrănit. *
zie tinerii Megyesi Alexandru,. ¦care fusese răsturnat, cărbunele cu toţii în abataj. Socotea că — Da ce-i *necazul ? Spunea inginerul de un bolovan l CLASEI MUNCITOARE ^
Gh. Stâncii, Szempâli Iolanda.i — marca brigăzii lui. Da, toţi\ Q e însera. Dinspre Parîng,
Gornelia Negescu, Âdelia.Nişes- vor spune: Uite cp fel. de frun­ pînă atunci îi va mai trece şi — Uite-l l — şi bătrînul îşi <2 pe valea ruginie se rosto­ cit roata carului. Îl crezi ? l DIN ROMÎNIA" 1
supărarea. Vor sta de vorbă şi îndreptă din nou paşii spre gră­ goleau ceţurile şi, după mersul
vor pune la punct problema asta mada de cărbune răsturnat din lor, Feri-baci ştia cum o să se — Da, ăsta-i adevărul — i-o t. (SUB REDACŢIA LUI N. N. 1
cu bolovanii din cărbune, care vagonetul cu marca brigăzii lui. schimbe vremea. Timpul se ră­
parcă-i stăteau bătrinului pe Firu, rămase ca trăznit cină cise şi grămezile de cărbune ce reteză scurt bătrînul. Doar ml t CONSTANTINESCU). )
inimă. stăteau nemişcate ca nişte sen­
ou şi alţii. ÎSfuBj.B'gr taş e F.eri-baci; dă cărbune mult, văzu namila de bolovan din căr­ tinele la porţile minerilor nu sîntem orbi. L 540 pag. — 11,10 lei.
Aşteptindu-l pe Firii şi pe bune. Bătrînul îl observă că mai păreau un decor de prisos,
. . . GH, ŞŢIRBU dar jumătate piatră! — gîndea ceilalţi din schimbul II, bătrî­ schimbă feţe şi nu putu să nu-i ca vara. Aveau acum o altă — Să ştii, Feri-baci, că nu L In lucrare este prezentat pe j
nul îşi căuta vorbele cu care întrebe: semnificaţie: îi aminteau bă­
corespondent bâtrinul'. Dacă alegi piatra mai să-i pună la punct pe cei care trînului de căldura plăcută a mă aşteptam. Înseamnă că nu C baza unui viast material documen- ^
făceau brigada de rîs. Să-l în­ — Nu cumva tu ? teracotei lingă care să-ţi aşezi
rămîhe ceva cărbune? trebe pe G îţu : de unde a în­ scăninelul şi să răsfoieşti pe în­ ai încredere în mine... i ( tar, în bună parte material de ar- ^
văţat el să dea piatră în loc de — Nu Feri-baci. Dar bolova­ delete ziarul. Altă dată, în ase­
într-o săptămînă Ochii bătrînului se opriră din cărbune ? Ce miner e el? Uite, nul îl cunosc: noi l-am scos menea împrejurări Feri-baci îşi — Uite ce e, Gîţule: E bine hivă, procesul formării şi dezvol- -j
nou pe', bolovanul acela mare colo, pe pînza aia lungă scrie din cărbune şi l-am tras îna­ lăsa gîndurile să zboare cu ani
T ---- T-------— 1.1' - ’*S’ pe care inginerul abia îl mis­ poi pe poditură. Ăi din schim­ în urmă spre iarna aceea de să te mai gindeşti înainte de a [ tării clasei muncitoare din Romînia j
pentru to ţi: „Cărbunele e. pîinea bul lui Gîţu au făcut-o, căci de după închiderea minei. Ehei, ce
Peste 7 vagoane tase,. împitigînclii-l cu piciorul. industriei“. Gîţu cu cei din multe ori am băgat de seamă n-ar fi dat atunci să aibă o gră­ face pe supăratul şi pe urmă t în perioada de la mijlocul secolului 1
Numai să-l ridici pe crater tre- schimbul lui dau piatră. Dacă că ei nu aleg şistul. Ba cîteo- madă de cărbune ta poartă!
fier vecii! adunai el, Gîţu, In loc de pline ar primi dată aruncă pe crater, în căr­ Dar nu era nici urmă. Scormo­ să-mi spui dacă te nepăstuiesc t al XVIII-lea şi pînă ta primul răz- 1
la masă rumeguş, i-ar conveni? bune, şi pe cel ales de noi / nea halda cu degetele, alegea
Da — gîndea bătrînul, o să fie cărbunele bucăţică cu bucăţică sau nu. Nu-ţi cer acum răspun­ ^ boi mondial, grelele condiţii de ^
o 'discuţie tare, ca la şedinţă. Bătrînul se mînie şi mai rău.
în raionul Orăştie bt/ie să ai putere de urs. Un O să i-o spună de la obraz, m i­ îşi aduce aminte că peste două sul. Mi-l dai mîine ca să ai timp r muncă şi de trai ale muncitorilor ^
pic să fi fost mat mare şi n-ar nereşte : zile urma să se ţină consfătui­
rea de producţie pe sector. Ce. să te gindeşti. Eu o iau la stin­ ( şi luptele desfăşurate de ei împo- •]
— Uite, Gîţute, eu nu vreau o să-şi mai audă acolo! Cu ce
In cinstea alegerilor organe­ fi trecut prin. gura rolului! obraz va merge în faţa oame­ gă, spre casă. Grăbeşte-te şi [• triva. exploatării capitaliste. j
nilor ? O să se amintească din
lor conducătoare în organiza­ Şutul de dimineaţă era pe nou că sectorul plăteşte lunar tu. A venit cărbunele şi te aş­ Uf u / WJ vJu-'w,

ţiile U.T.M., comitetul raional sfirşite şi bătrînul venise mai teaptă muierea să-l bagi în că­

U.TM.--Orăştie, a organizai in­ devreme ca deobicei. Vroia să mară.

tre 18 şi 26 octombrie, , „Săp- se îptîţnească cu., schimbul lui Se despărţiră. La a patra
tămina stringerii fierului' vechi". Gîţu în abataj, să vadă cum poartă — casa lui Gîţu. Bătrî­
In întreg raionul 's-au'strîns în' merge munca. „Miner bun Gîţu, nul se trase mai după colţul
săptămînă amintită rpeşte 7 va- gindşa ,fiâtrinul. Adică nu toc- gardului şi-l urmări cu privirea.
goane de fier vechi,din care 3 va­ "niăi' bimVPe jumătate — şi nici 11 văzu cum ocoleşte grămada
goane au şi fost expediate si- ptît. .F. .drept, meseria a învă­
derurgiştilor hunedoreni. de cărbune, cum se întoarse şi
ţ a t - o A învăţat să ţină în mi­
In această acţiune, s-au evi­ nă. pikhamărul, să arnieze, dar făcu de cîteva ori ocolul gră­
denţiat în mod deosebit brigă­ nu. şi să gîndească minereşte, ,
zile utemiste de muncă- patrio­ .muncitoreste. Aşa e l Şi. pentru mezii. Şi cu toate că se lăsa

întunericul, bătrînul mai stătu

tică de ta U.M. Cugir, car-e au asta. eu 'sînt vinovat“... încă multă vreme cu ochii aţin­
strîns 15.000 kg. fier vechi, cele Băgase bătrînul de seamă'Că tiţi spre Gîţu, rămas împietrit
de la fabrica chimică din 'Orăş
Gîţu nu prea pune preţ pe ca- Ungă grămada de cărbune a-

tie, care au strîns 10.000 j îitate, pe -alegerea sterilului. Fu- nume pregătită pentru el...

fier vechi şi altele. | ged după cantitate, după tone. I. BRANEA