Page 103 - 1959-10

'W —

Nr. T509 D P im U Ii SOCIALISMULUI Pag. "3

!pecarawes&wuaLMa^iSEg2AK5Bpangas

Munca cu oamenii Avansuri împărţite ofî*a®oc9«o«8ffl»®039«3coo»o©®oo*cooooconoeowooo30oeoa9ooco#ocaooocoo«ooBooci«o
colectiviştilor
(Ormart din pag.. l-a) IP e urmele materialelor publicatei
inginerii care nu controlează în
o«aoe#9a»O«oea»«90**9®»^«oeoac«099ood909©93«BB99®oooB9»(î3o««co®oo»9ca«oooSo
suficientă măsură şi ou destul La G. A. C.
simţ de răspundere activitatea , Drumul lui Lenin1' „Califafea reparafiilor în centrul atenţiei“
din sectoarele lor.
electrice şi cu maşini de din llia In ziarul nostru nr. 1474 a In răspunsul trimis redacţiei,
încărcat. Lipsurile acestea aparţin şi fost publicat articolul cu titlul conducerea atelierelor a arătat
organizaţiilor sindioale de sec­ In campania agricolă de toamnă de mai sus. In articol, pe lingă măsurile luate pentru lichidarea
Creşterea productivităţii mun­ ţie. De fapt, trebuie să recu­ colectiviştii din llia au obţinut succese succesele obţinute de muncitorii lipsurilor semnalate „Prin mă­
cii lq mina Vulcan se mai ex­ nosc că aproape în fiecare or­ însemnate. Ei au recoltat aproape în Atelierelor C.F.R. Simeria în ce surile luate — se arată în răs­
plică şi prin introducerea şi ex­ ganizaţie activează — într-un întregime culturile tîrzii de toamnă. priveşte reparaţia vagoanelor, puns — s-a ajuns Ia îmbunătă­
tinderea iniţiativelor fruntaşilor sens destul de restrîns al cu- Datorită atenţiei deosebite acordate erau relatate şi unele lipsuri care ţirea calităţii reparafiilor de va­
în producţie. Aşa, de pildă, mi­ vîntului — doar preşedintele co­ porumbului, cartofilor şi sfeclei furajere goane. Astfel, în trimestrul III
nerii noştri lucrează după cu­ mitetului. Aşa dar, organele sin­ în perioada de întreţinere, colectiviştii au dus la defectarea înainte de a.c. rezultatele au fost mult mai
noscuta iniţiativă a ortacilor lui dicale n-au făcut prea mult au realizat în medie la hectar, 3.400 termen a vagoanelor scoase din
Tucaeiuc de la Aninoasa. între­ pentru creşterea randamentelor. kg. porumb, 21.000 kg. cartofi 'şi pes­ reparaţii. bune decît în primele două tri­
cerea socialistă, organizată pe Posibilităţi însă existau. De a- te 25.000 kg. sfeclă furajeră.
brigăzi, este urmărită pe baza ceea, revizuindu-ne activitatea, ' „ B m e ar fi dacă. . / 1 mestre. In viitor, problema repa­
unor grafice în care se înscriu Nu de mult membrii gospodăriei co­
zilnic randamentele realizate. ne-am propus o seamă de sar­ lective din llia au primit avansul de La rubrica „Bine ar fi dacă..." raţiilor va constitui o preocupare
De curînd, unii dintre cei mai cini, a căror îndeplinire va du­ 40 la sută, revenind la zi-muncă 3 kg. în ziarul „Drumul socialismului" permanentă a conducerii Atelie­
buni mineri de la exploatarea ce la realizarea sarcinilor pe porumb, 3 kg. sfeclă furajeră şl 2,5 nr.' 1479 a fost criticată slaba relor C.F.R. Simeria.
noastră au îmbrăţişat iniţiativa care partidul le-a pus în faţa kg. cartofi.
lui Nicolae Mititaru din Bucu­ minerilor noştri. activitate desfăşurată de căminul
reşti. Astfel, comunistul Ioan Pentru cefe 344 zile-muncă presfate
Huniady a preluat conducerea Este vorba, în primul rînd, de în gospodărie, împreună cu familia sa, cultural din Furcşoara, raionul Sţiectac&le,
unei brigăzi care-şi realiza pla­ intensificarea întrecerii socialis­ colectivistul Zenovle Dănilă a primit Uia. Comitetul executiv al Sfa­
nul de producţie abia în pro­ te şi de extinderea iniţiativei lui 1.032 kg. porumb, 860 kg. cartofi şi
porţie de 51 la sută. Pe primele Nicolae Militaru. In acest sens, peste 1.000 kg. sfeclă' furajeră. însem­ tului popular raional llia, a răs­ e m e m a t & ^ a l i c e ,
două decade ale lunii octombrie va trebui combătut cu tărie, for­ nate cantităţi de produse au primit şi
noua brigadă a lui Huniady malismul pe care îl mai întâlnim familiile colectiviştilor Miclea Antonie puns ziarului, arătînd că în ur­
şi-a îndeplinit planul în pro­ la unele sectoare în ceea ce pri­ şi Călean Antonie care au efectuat
porţie de 112 la sută, realizînd veşte organizarea întrecerii. De peste 320 zile-muncă. ma criticii s-au luat măsuri de 31 OCTOMBRIE 1959
un cîştig mediu pe post de mi­ îndeplinirea acestei sarcini se
îmbunătăţire a muncii culturale DEVA: Kocfubei; ALBA IU-

în acest sat. Astfel, pe trimes­ LIA : Săgeaita albastră ; Idiotul;'

ner de 102 lei, faţă de 36 cît fac direct răspunzătoare comi­ La G. A. C. „Dezrobirea“ Numeroşi Ingineri şi tehnicieni de la fabrica 'de nîăşini electrice „Kle-1 trul IV al anului curent s-a în­ BRAD : In întîmpinarea tericî-:
realizau oamenii din această bri­ tetele sindicale de secţii. tocmit un plan de muncă al că­ r i t ; ILIA: Omul meu drag;;
gadă înainte de a trece sub con­ Tot în vederea creşterii ran ­ din Draşov ' ment Gottwald“ din Capitală s-au specializat în diferite uzine şi întreprin- minului cultural pe baza căruia HAŢEG : Frunze ro ş ii; HUNE­
. deri din Uniunea Sovietică. Aceşti ingineri şi tehnicieni reîntorşi în între-j acesta îşi va desfăşura activita­ DOARA : F-atiima; ORĂŞTIE i
ducerea noului şef. damentelor, ne-am propus să După ce a fost achitată în întregime 'prindere contribuie din plin la ridicarea nivelului profesional al mundto- , tea. In prezent biblioteca funcţio­ Povestea unui om ad ev ărat; Is-;
nează conform orariului stabilit, prăviile oîrlioinţatuku; PETRO­
Cu toate acestea, sarcina tra'- milităm mai mult pentru intro­ cantitatea contractată de porumb şi car­ rilor, la ridicarea calităţii produselor, la scăderea- preţului de cost precum } iar aparatul de radio n fost dat ŞANI : Gasa liniştită ; Escadri­
la Lilliiaiouil; SIMERIA ; Pagini
sată de oonferinţa raională de ducerea' tehnicii noi şi extinderea tofi, membrilor gospodăriei agricole co­

partid în ceea ce priveşte creş­ micii mecanizări. Şi la noi, ca lective din Draşov 11 s-a împărţit a- 'şi la realizarea de economii însemnate. în reparaţie. de vitejie; SE B E Ş : Fata din
In clişeu: Ing. Mircea Gheorghiu care şi-«’ făcut studiile- în- U.R.S.S. j -O - K iev; BARU M ARE: Un nou
terea productivităţii muncii, n-a oriunde, noul întîmpină rezis­ vansui de 40 Ia sută pentru zilele-mun- număr de atra cţie ; LONEA
împreună cu tehnicianul Stoian Teodor, execută încercarea şi reglarea i „Cine ştie ctştîgă44 Inimă de o ţe l; TEIUŞ ; O sluj­
fost îndeplinită. Aşadar, ran­ tenţă. Dacă noi vom insista mai că efectuate în gospodărie. Datorită ,unui grup convertizor necesar automatizării liniei G.F.R. bă !Importantă ; ZLATNA : Un

damentele obţinute la mina muit în favoarea lucrului cu j producţiilor bune la zi-muncă au rc-

noastră nU sînt pe măsura po­ maşinile, dacă vom reuşi să-i j venit 5 kg. porumb. 5 kg. cartofi pre-

sibilităţilor. Chiar ou greutăţile convingem pe muncitori că re­ i cum şi 0,150 kg. iînă şi 0,150 kg. Gu cîtevă'Zile în urmă ă avut nou număr de atracţie; APOL-

întîmpinate, colectivul de mun­ zultate de valoare se obţin abia 1 brînzn. Cantităţi însemnate de produse' Ioc în sala cinematografului din DU DE S U S : Surorile; CĂ-.
Alba lulia', un concurs „Giine LAN j Fete de aceeaşi vârstă.
că de la mina Vulcan ar fi pu­ după ce s-a acumulat o expe­ au primit aproape toţi colectiviştii. Dar N o ta

tut obţine o productivitate mai rienţă suficientă, cu siguranţă Nicolae Popa, Ilie Apostol şl alţii, par- ştie cîştigăV Concursul,' orga­
înaltă dacă ar fi valorificat toa­ că acţiunea noastră va reuşi. ticipînd zilnic la muncă în gospodărie,
Garnitura parásita nizat în cadrul „Lunii priete­ Buletin
te rezervele interne — de altfel Aceasta implică însă o muncă au primit peste l.uîO kg. porumb şi niei romîno-sovietice“, a avut
depistate — existente. intensă, pe oare organele sindi­ peste 1.000 kg. cartofi.
cale trebuie s-o desfăşoare cu că temă „Ajutorul primit de meteorologic
O serioasă deficienţă manifes­ multă perseverenţă. La G.A.C. „Filimon Sîrbu“
tată în activitatea noastră con­ Schimbul II era pe sfârşite. .prin''împrejur. Şi-a zis .că s-o fi ţara noastră din partefa' Uniu­ Centrul meteorologic Deva
Minerii, în abataje, încărcau de defectat locomotiva şi mecanicul nii Sovietice după cel de-al II- comunică timpul probabil:
stă în nerespeotarea celor 8 ore Se face tot mai simţită ne­ din Peşteniţa zor pe cratere sau în vagonete Constantin Modoran, căci el lea război mondial“.
ale zilei de muncă. Sînt foarte voia îmbunătăţirii asistenţei teh­ cărbunele desprins din peretele conducea garnitura cu pricina, PENTRU 24 ORE
puţine brigăzile care efectuea­ nice. Minerii sînt deseori puşi Harnicii colectivişti din Peşteniţa nu negricios. Gîteva abataje stă­ La concurs au participat ele­
ză schimbul lucrului la faţa lo­ în faţa unor probleme dificile, obţinut anul acesta producţii bune Ia teau însă. De ce ? Oamenii de Vreme schimbătoare cu cerul
cului de muncă. Aceasta se da- cînd ar avea nevoie de indica­ culturile tîrzii de toamnă. Porumbul a aici erau mulţumiţi de' cantita­ o fi după vreo pjesă, Dar stră­ vii claselor a X-a de la şcolile variabil, mai mult noras. Vînt
tea extrasă? Nu I N-aveau nici potrivit la tare de la sud şi
un motiv,- pentru că nic'i planul duinţa lui s-a dovedit fără rost. . medii „Hoda', Cloşca şi Grişan" sud-vest. Temperatura noaptea
nu şi-l îndepliniseră. M otivul: între 4— 10 grade, iar ziua în­
toreşte în bună parte insuficien­ ţiile maiştrilor sau inginerilor. dat ia hectar peste 3.000 i<g. iar car­ După puţin, timp a sosit rne- şi nr. 2 din localitate. Totiali- tre 16—20 grade. Local preci­
pitaţii.
tului simţ de răspundere de care Din păcate, aceştia din urmă tofii 16.000 kg. Colectiviştii diri Peşte­ canicul Văsile Cioabă, care, lu-' zînd un număr sporit de puncte,
elevii clasei a X-a B de la Şcoa­
dau dovadă unii maiştri. Intr-a­ sînt greu de găsit. Pentru îm­ niţa au recoltat aproape în întregime .era în schimbul III. După ce a la nr. 2 au oîştigat concursul.

devăr, aceştia rămîn uneori de­ bunătăţirea situaţiei ar fi indi­ cartofii şi porumbul. cercetat l9oc3omJ|oOtivJbaJ,P uim93it, i-a\Jl. Peste 800 de. spectatori au

parte de problemele cele mai cat ca maiştrii să intre şi să Obligaţiile contractuale de 6.000 kg. spus minerului aplaudat ou căldură răspunsu­

arzătoare ale producţiei, din ca­ iasă din şut odată cu minerii. porumb şi 24.000 kg. cartofi au fost n-aveau vagonete goale. * — Locomotiva e bună. Dar. rile frumoase date de elevele Ele­ PENTRU URMĂTOARELE
Un miner, care n-a mai putut ' 3 ZILE
re cauză asistenţa tehnică pe Bilanţul activităţii noastre achitate din primele produse recoltate. unde să fie Modorairu? Doar pî- na Rada şi Margareta Negru-
răbda, a plecat în oatea gar­ Vreme nestab'iilă ou cerul va­
care o acordă brigăzilor este reliefează o slabă preocupare în Apoi, colectiviştilor li g.» împărţit a- niturii. Dar n-a trebuit să mear­ nă la :sfţrş-itui şutului .mai sînt • ţac. '•? riabil. Temperatura în uşo-a.ră
gă mult şi curiozitatea i-a iost scădere.
insuficientă. domeniul muncii cu Oamenii. A- vânsul. pentru zilele-muncă efectuate SANDA BALAŞU
Randamente sub posibilităţi cea-sta înseamnă că în viitor, în gospodărie. A revenit Ia zi-muncă
atît comitetul de întreprindere, 2.5 kg. porumb şl 2 kg. cartofi. vreo 15 minute!...-' corespondentă .4.
se obţin şi în activităţile auxi­ cît şi comitetele de secţii, vor
liare ale minei, datorită nume­ trebui să activeze măi mult în Pentru cele 850 zile-muncă efectuate Unde s-a dus Modoran n-am
roaselor acte.de indisciplină ca­ această direcţie. La mina Vul­ împreună cu fâmVlia sa, colectivistul
satisfăcută: a găsit garnitura, putut:afla nici'pînă astăzi. Cert PRODUCĂTORI!
re se întîlnesc aici. In afară de dar... plină. Înfuriat, a început este că, din oa.uz-a lui. au rămas

faptul că muncitorii care lu­ can, o valoroasă rezervă în ve­ Remuş Pasc p primit 1.625 kg. porumb să strige la mecanic. Zadarnic, neCxtrase multe tone de cărbu- Cooperativele din raionul Haţeg
•’t ¦ ,’ • P •f - r
Locomotiva nu se mişca. De
crează în regie, efectuează prac­ derea sporirii productivităţii şi 1.300 kg. cartofi, Cantllăfl însem­ ne din abatajele, minei Vulcan.

tic doar 7—7 ore şi jumătate muncit o constituie lucrul mai nate de porumb şi cartofi au primit şi fapt nici nu putea face acest lu­ Ar fi bine ca sectorul transport cumpără prin centrele lor de achizifii,
de muncă, folosesc destul de de­ organizat şi mai bine îndrumat colectiviştii ioan Petrescu, Petruf Dră- cru, deoarece mecanicul lipsea. la magazinele săteşti şi iîrguri:
fectuos şi acest timp. Vina o al muncitorilor, fapt de oare gocesci; şt alţii. de la această mină să ia măsuri,
poartă în primul rînd maiştrii şi noi trebuie să ţinem sea,ma. In faţa acestei situaţii, mine-, pentru ca asemenea atitudini să
rul nostru, .a începui să caute dispară pentru totdeauna.

' A. NICOLESCU g rla s , s e c a r ă , o r z , p e r u m is ,

Unele probleme ale cercetării ştiinţifice Din programul • ©wăae ş i © a r fa fL

Pe asemenea cumpără:

agro-silvice în regiunea Hunedoara de ’ radio p ă s ă ri, m$ă şi a lte p re d u s e

la ultimii ani au fost asigurate în strîns în direcţia studierii speciilor exo­ aaîâ mâr* OtfpS alegerea modului, de prin afectarea de noi suprafeţe acestui 31 OCTOMBRIE lÎSbn
regiunea noastră condiţii favorabile tice, a reuşit totuşi să realizeze prin­ folosinţă corespunzător, stabilirea tipu­
pentru desfăşurarea unei activităţi noi tre altele, extinderea în cultură a nu­ lui de cultură şi aplicarea tehnicii de sector, ci prin sporirea productivităţii Programul 1 5,55,..Sfatul me­ vw w v
în domeniul producţiei vegetale — cer­ meroase specii productive sau decora­ lucru indicate au un rol hotărîtor. păşunilor şi fîneţclor existente. Cerce­ dicului : Insuiffcierifă"*tiroid lână ;
cetarea ştiinţifică agro-silvică pusă în tive, dublarea coieoţiei din parc şi pro­ tările făcute în ţara'noastră au arătat 6,45 Salut voios de pionier: PJHMOMDIQJCAY(OMRtll!
slujba economiei naţionale. Astfel au ducerea l.n cantităţi mari a puieţilor Suprafaţa arabilă, relativ redusă a
fost create, încadrate cu cercetători şi valoroşi. Se înfăptuieşte de asemenea regiunii (18,9 ia sută), cultivată cu posibilităţi, aproape nelimitate în" aceas­ 7.30 Muzică uşoară instrumen­ jUniunea raională a cooperativelor de consum Haţeg
dotate cu baze materiale corespunză­ refacerea parcului dendrologic pe baze soiurile recomandate 'de raionare, poate tă direcţie. Producţia actuală de masă tală': 8,00 Din presa de astăzi;
toare, 4 unităţi experimentale agro­ ştiinţifice i peisagistice. Totuşi proble­ asigura producţii ridicate.
silvice : Staţiunea de cercetări silvice mele multiple ce le ridică buna gospo­ verde a păşunilor naturale poate fl 9.30 Meridiane ; 10,00 .In te r­ CU M PĂRĂ
I.C.F. Simeria, Staţiunea experimentală dărire a pădurilor din vestul ţării, fac Suprafeţele ocupate de vii şi livezi sporilă de 2-3 ori prin curăţiri, încor­ preţi sovietici. lau,reaţi ai con­
pomicolă Geoagiu şi Centrele experi­ necesară întărirea staţiunii Simeria. pot fi substanţial ameliorate şi extinse
mentale pentru încercarea soiurilor de prin crearea unor laboratoare noi de ¦o terenurile mai dificile, neutilizabile porări de îngrăşăminte şi păşunat ra­ cursul pi .!Georgş Enescu“ ; 11,45 O R IC E CA N TITĂ ŢI D E FÎN
plante agricole din Gurasada şi Gaida refacere a pădurilor si de protecţie t agricol, pe versanţii însoriţi expuşi e-
de Jos. solului. Producţia ei de puiefJ oraa- roziunii şi improprii altei culturi ren­ ţional. Obţinerea unui spor de numai Actualitatea literară- în reviste­
tabile.
In numai doi ani de existenţă, cen­ mentali poate fi extinsă şi deveni ren­ 1.000 kg. masă verde la fiecare hectar le .noastre 12,2$. Albipp spor­ prin centrele de achizifie din raioanele
trul experimental Gurasada â urmărit tabilă prin înfiinţarea unei gospodării Alai mult «e jumătate din suprafaţa
prin culturi de încercare un mare nu­ auxiliare anexe, acoperindu-se în acest duce la o recoltă suplimentară de tiv j 3,05 /Concert, de orînz'; Hafeg şi Petroşani:
măr de soiuri Indigene şî străine în fel o mare parte din cheltuielile de in­ regiunii este acoperită de vegetaţie na­ 300.000 tone, suficiente pentru produce­ 14.30 Mari . ansambluri romî-
scopul găsirii celor mai productive şl vestiţii. turală — păduri (43,4 la sută), păşuni
mai rezistente varietăţi pentru condi­ (16,3 La sută), Sneţe naturale (12,0 rea a 6.000 tone carne'sau 60.000 litri n.eş.ti d.e',:cî‘ntete't- .15,10 Buchet Sarmizegetusa, Cîrneşti,
ţiile de climă şl sol din regiunea noas­ In faţa unităţilor de cercetare agro­ la sută) — care creează astfel condiţii Poeni, Peşteana, Pui,
tră. Colectivul Staţiunii experimentale silvică stau sarcini mari, izvorîte din favorabile silviculturii şi creşterii vite­ lapte anual. In această direcţie se pol j de melodii';. 16,15 Vorbeşte Baniţa, Petroşani etc.
Geoagiu urmăreşte ameliorarea şi ex­ prevederile recentelor pleriare ale par­ lor. Satisfacerea cerinţelor sporite în
tinderea soiurilor pomicole valoroase, tidului nostru. Corespunzător specificu­ material lemnos, fără a se mări cuan­ sedă studii 'asupra compoziţiei si pro-' Mpşcpvg.^ .17,25. ' Muzică popti- SPIL/%Y/% SIE fF/^CIE IIMISEiMAHr
combaterea dăunătorilor periculoşi şi lui lor — cerealier, horii-pomicoi sau tumul tăierilor indicat de posibilitatea
stabilirea metodelor agrotehnice indi­ silv ic — colectivele de cercetători sînt pădurilor, este posibilă numai prin spo­ ductivităţii pajiştelor 'regiunii şl o ex­ Iară ţrpmîoească ; 18,30 „Bucu-
cate care să ducă la obţinerea de pro'- chemate să contribuie activ la folosirea rirea creşterilor la hectar, prin folosi­
raţională a condiţiilor naturale de cli­ rea raţională a produselor pădurii şi perienţă înaintată de sporire a produc­ reşţitţl, şî,. Moscova , bîntate. de
ducţii sporite de fructe. mă şi sol, pentru realizarea unor pro­ intensificarea funcţiilor ei de protecţie. ţiilor.. Se simte însă lipsa unei unităţi (xtqTp.o^ţteki rornwai şi .sovietici";
Staţiunea Geoagiu, cu sectoarele ducţii sporite ia hectar şi la un preţ Sporirea creşterilor în arborele numai experimentate în regiune, care să con- 1 19,40 Gintă Angela M ddovan
de cost cît mai scăzut. Pentru condi­ cu 0,5 m.c. masă lemnoasă pe an şi la tinue cercetările în domeniul ’ creşterii'' şi violonistul N'icu Stănescu ;
saie de cercetare, producţie şi învăţă- ţiile complexe ale regiunii noastre tre­ hectar ar furniza un plus de aproape 20., j2,0'-P c tonte' internaţionale';
mînt, are frumoase realizări în organi­ buie indicate moduri de folosinţă ra­ un sfert de milion m.c. lemn anual. animalelor şl bazei furajere. 2 variante = 3 Iei la PRONOSPORT
ţionale care să dea un randament Sporirea se poate realiza prin înzes­ 21.15 La sfîrşit. de săptămînă,
zarea bazei experimentale, crearea unei maxim şi să ducă la ridicarea progre­ trarea sectorului cu o tehnică nouă Conservării şi ridicării fertilităţii so­ cî-ntec, ’ioc. şi.' voie bună'; 23.00
pepiniere pomicole capabile să acopere sivă ă fertilităţii solului. Aceasta se şi cu o reţea de drumuri necesară gos­ REDUCERI LA TAXA DE PARTICIPARE, F '
poate realiza numai prin fixarea judi­ podăririi raţionale şi intensive. Ea lului trebuie să I se acorde o atenţie Muzică1 de dans.
cerinţele zonei, în organizarea loturi­ cioasă şi ştiinţifică a modului de folo­ presupune împăduriri masive, îngriji­ Participanţii vor depune numai un număr cu soţ de variante
lor demonstrative şl a expoziţiilor. In sinţă —• agricol, pomicol, viticol, fu­ rea arborefelor, refacerea pădurilor de­ mai mare, urmărindu-se în primul rînd Programul II: 14,07 Solişti i.. 2 variante = 3 lei
•viitor, în faţa Staţiunii experimentale rajer sau silvic — pe bază de cartări gradate şi valorificarea superioară a
Geoagiu stă sarcina utilizării horti-po- şi studii pentru fiecare unitate staţio- lemnului. stăvilirea fenomenelor de eroziune. de muzică u şo ară ; $5,35 „Pe

micoie a terenurilor în pantă, improprii Dezvoltarea corespunzătoare a zo­ In rezolvarea acestor sarcini comune drum ,de luptă şi victorii1' — e- nDeE ECVXCEMMTP).LnU, 40 vvaarriaiannt(ee =. 6, Iewi ,» . -
otehniei în regiune se poate înfăptui nu pentru cercetare şi producţie, .între sec­ mîsiune de- marşuri romîneşti
agriculturii, stăvilirea fenomenelor de toarele economice ce folosesc solul tre­ şh'isciyietice ; 16,30 V iaţa' nouă S variante = 12 lei
buie să existe o colaborare strînsă. Li­ a Săteloi1: program de oîntece . La buletinele combinate (colective) al căror număr de vari­
eroziune a solului şi rentabilizarea
«d oru lui său de producţie. niile de dezvoltare schiţate mai sus-, şi jocuri'; "17,35 Muzică uşoară ante reprezintă un număr cu soţ, participanţii vor mai depune
indică problemele majore ce stau în sovîetibă i' 18,35 Program de pe aceiaşi formular, încă o vâri antă simplă.
Staţiunea I. C. F. Simeria, amplasată
faţa sectorului agro-sîlvic şi ele se cer Iiedtiri-; 19,00 175 de ani de la Exemplu: Ia buletinul cu indicele 4-0-8 = 81 variante se
In parcul dendrologic, deşi şi-a des­
rezolvate din punct de vedere teoretic’ izbucnirea' 'răscoalei ţărăneşti va mai complecta o variantă simplă : 81+ 1 = 82 variante, pentru
făşurat activitatea cu un colectiv res-
şi practic. Pentru aceasta e nevoie' de condusă de Hor iat Cloşca şi care se va depune suma de 123 lei.

o strînsă legătură între cercetători işT Grişani; 19,30’ii Din antologia RECTORATUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN CLUJ
specialiştii din producţie, de antrenarea' p.oez'ie;ţ;soyieţice; 21,05 Emisiu­
largă a celor din urmă în lucrările de nea „Scrisori din; ţară“ ; 21,50 ANUN.;ŢA:
cercetare. Unităţile experimentate tre­ „Âni.,dş !ucenicie". emisiune La data de 2 noiembrie 1959 se va ţine examen de admitere
buie sprijinite şl întărite pentru a de­ consacrată cercurilor literare; Ia cursurile“fără frecvenţă pentru Facultatea de mecanică şi Fa­
veni adevărate centre de documentaţie 23.15 Concert de noapte; 23,52 cultatea de Construcţii.
si experienţă înaintat?. Niimăl astfel Muzică-" de'1dans.
ele nof educe o contribuţie hotărîtoare înscrierile se fac zilnic la secretariatul facultăţii pînă Ia
în dezlegarea economiei noastre. Buletine de' ştiri: ‘5,00, 6,00 data de 31 octombrie 1959, orele 13.
7.00.4: -11(00, ': tel3,00, : 15,00,
ing. STELIAN RADU ., 17.00. .-,,19,00, . 22,00, 23,52 Condiţiile de admitere şi actele necesare pentru înscriere
şeful Staţiunii experimentale silvice (programul I)>; 14,00, 16,00, sînt publicate în broşura editată de M.I.C. „Admiterea în Invâ-
18.00, 21.0J, 23,00 (programul fămîntul Superior", fascicola III.
I.C.F. Simeria II )«

• '¦’¦(!(i n\ LîiK.ii] sjv.\ <.\ i

¦& %