Page 104 - 1959-10
P. 104
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1509
Rezolufia O. N. U. în problema uJÜjmAXB şlini ¦xdllm ele şlu u • xd iim ele ş liri • juJUirrueis ş tiri
dezarmării generale şi loiale
Adunarea Generală, cere guvernelor să depună eforturi pentru ob
animată de dorinţa de a salva generaţia ac ţinerea unei rezolvări constructive a şcestei pro
tuală şi generaţiile viitoare de pericolul unul bleme ;
nou război distrugător, trimite comisiei pentru dezarmare a Organiza
dorind să pună capăt odată pentru totdeauna ţiei Naţiunilor Unite şi solicită pe secretarul ge r»
cursei înarmărilor care constituie o grea povară neral să pună la dispoziţia Comitetului pen
pentru omenire şi să folosească spre binele o- tru dezarmare, compus din 10 state, în vederea „Un eveniment m ăreţ P lenara C.C. al P.C . B ulgar
menirii mijloacele astfel eliberate, unei examinări amănunţite, declaraţia din 17
care poate îi asem uit cu în probleme de construcţie
dorind să contribuie la stabilirea unor relaţii septembrie 1959 a Regatului Unit şi declaraţia
de încredere şi colaborare paşnică între state, din 18 septembrie 1959 a Uniunii Republicilor descoperirea Âmericii“ şi-a încheiat lucrările
luînd în considerare rezoluţia din 10 septem Sovietice Socialiste, precum şi celelalte propu
brie 1958 a Comisiei pentru dezarmare a Or neri şi protocoale prezentate la şedinţele plena
ganizaţiei Naţiunilor Unite, re şi la şedinţele Comitetului nr. 1, la care.s-a LENINGRAD 29 (Agerpres). suşi —' deoarece pînă acum bio SOFIA 29 (Agerpres). — La realizarea programului de dez
fiind convinsă că orice progres oe calea spre TASS anunţă: După cum a de logia, geologia şi geofizica s-au 28 octombrie s-a încheiat la So voltare accelerată a ţării. Ple
discutat problema dezarmării generale şi to clarat unui corespondent al a- dezvoltat pe baza cunoştinţelor fia plenara G.G. al Partidului nara a încredinţat Biroului Po
telul dezarmării generale şi totale cu institui tale : genţiei TASS, Kiril Ogorodni noastre despre un singur colţi Comunist Bulgar în probleme litic al G.G. al P.C. Bulgar stu
rea unui control internaţional eficient ar a'duce kov, doctor în ştiinţe fizice şor al universului. Aflindu-ne de construcţie. dierea propunerilor şi complec
n contribuţie Ia înfăptuirea acestor năzuinţe îşi exprimă speranţa că măsurile îndreptate matematice, şeful catedrei de pe o mică insulă a universu tă,rilor făcute în cadrul plenarei
înalte, spre obiectul dezarmării generale şi totale sub astronomie stelară a universi lui — Pămîntul — nu ne pu La şedinţă din 28 octombrie şi redactarea definitivă a hotă-
tăţii din Leningrad, fotografie tem forma o imagine justă şi Todor Jivkov, prim-secretar al rîrii adoptate.
consî’derîn’d că problema 'dezarmării generale un control internaţional eficient vor îi elabo rea cu succes a feţei opuse a completă asupra legilor de dez G.C. al P.C. Bulgar, a rostit o
?i totale este cea mai importantă problemă care rate în mod amănunţit şi că se va cădea de a- Lunei cil ajutorul staţiei inter amplă cuvîntare consacrată pro Prăbuşirea în S. U. A,
stă în prezent în faţă lumii, cord asupra lor în termenul cel mai scurt po planetare sovietice constituie li voltare a regnului animal şi blemelor construcţiei. Plenara a unui avion cu
sibil. nul din evenimentele măreţe ca a' adoptat proiectul de hotărîre
re, prin însemnătatea şi con vegetat, asupra structurii şi miş prezentat ou privire la dezvol încărcătură atomică
Proiectul de rezoluţie al U.R.S.S. şi S.U.A. secinţele lor, pot fi comparate tarea continuă a construcţiilor,
cării uscatului şi a oceanelor, la ridicarea nivelului lor tehnic NEW YORK 29 (Agerpres).
a fost adoptat in unanimitate cu descoperirea Americii de că- şi la intensificarea rolului lor în — După cum anunţă agenţia
nu putem deosebi . rezultatele United Press International, în
NEW YORK 29 (Agerpres). făşurat în ultimul timp între de men rar. Acum, a spus el, este fre Ci istofor Columb. noa.ptea de 27 spre 28 octom
In şedinţa din 'după-amiaza zi legaţiile S.U.A. şi U.R.S.S. El evident că timpurile s-au schim acţiunii, legilor generale de fe- brie, în apropiere de Hattiesburg
lei de 28 octombrie â Comitetu a constatat cu satisfacţie că în bat. Rezoluţia comună cu privi Columb a greşit crezind că nu tiomenele accidentale specifice (statul Missis-sip ii), s-a prăbu
lui Politic al O.N.U., primii au cursul acestor tratative parte re la dezarmare, supusă spre reuşise decit să înconjoare Pă numai acestei planete,
luat cuvîntul delegaţii • S.U.A. nerii U.R.S.S. au sprijinit dele examinare Comitetului Politic şi mîntul şi să atingă India, din
şi U.R.S.S. care au prezentat gaţia sovietică în dorinţa aces Adunării Generale, este un e- spre vest. In realitate el a des ¦wr-
proiectul de rezoluţie cu privire teia de a se ajunge la o cola xemplu care dovedeşte că pro coperit. un nou continent, ceea
In pragul unor descoperiri măreţe
la dezarmarea generală şi to borare prâctică. blema dezarmării a. fost abor ce nu numai că a schimbat har MOSCOVA 29 (Agerpres). aceea, întregul trecut al Lunei şit bombardierul american „B
tală. După ce a trecut în revistă dată într-un chip nou.' ta globului, dar a şi adus mo
dificări profunde în istoria o - Omenirea se altă în pragul u- este oglindit pe„faţa“ ei mai bi 58“ a cărui producţie recentă a
După ce ă 'expus în esenţă pe scurt principalele. teze ale Juies Moch, delegatul Fran menirii. nor descoperiri măreţe, scrie
conţinutul proiectului de rezolu acestui proiect de rezoluţie, şe ţei, s-a declarat satisfăcut de .în „Promişlenno Ekonomiceskaia ne decît trecutul Pămîntului. Cu fost ţinută în strict secret.
ţie, Lodge, reprezentantul S.U.A., ful delegaţiei sovietice şi-a ex acordul realizat în elaborarea In mod asemănător, nu ne pu Gazeta“, V. Arscntiev, colabo noaşterea istoriei evoluţiei Lu Bombardierul avea la bord în
a subliniat importanţa acordu primat convingerea că Comite proiectului de rezoluţie cu pri tem da seama astăzi pe deplin rator ştiinţific al Institutului as nei va contribui la rezolvarea a cărcătură atomică. Acesta este
lui cu privire 1-a ţelurile dezar tul Politic şi Adunarea Genera vire la dezarmare. El a declarat de toate marile consecinţe ale tronomic „Sternberg“, relerindu- numeroase probleme ale istoriei al doilea caz de prăbuşire in
mării. Acest acord poate deschi lă vor aproba în unanimitate c ă ' Franţa va "face propuneri acestei noi descoperiri referi se la importanţa fotografierii planetei noastre,’ va contribui la
de calea pentru desfăşurarea pe proiectul comun de rezoluţie. A- concrete de dezarmare în Comi toare la Lună, a subliniat omul reversului Lunei.
viitor a unor tratative construc doptarea acestei rezoluţii, a de tetul celor 10 şi şi-a exprimat restabilirea urmelor „spălate“ tr-o perioadă scurtă, a unui a-
tive în cursul cărora' Statele U- clarat el, va constitui un pas speranţă că lucrările acestui de ştiinţă sovietic. Zborul ra Fotografia reversului Lunei,
nite vor face iot ce depinde de important în direcţia elaboră .comitet vor da rezultate pozi declară el, poate oferi date e- şi „dezagregate“ ale trecutului vion american cu încărcătură
ele pentru a se ajunge la rezul rii unor măsuri practice pentru tive. chetei cosmice sovietice a do senţiale pentru ştiinţa care stu
tate pozitive. După părerea de traducerea în viaţă a celui mai vedit posibilitatea reală de a se diază istoria satelitului natural său îndepărtat. atomică.
legatului american „dezarmarea scump vis al omenirii — salva în cursul şedinţei din după- trimite staţii cosmice spre alte al Pămîntului şi chiar pentru
generală poate fi realizată pe rea popoarelor de pericolul u- amiaza de 28 octombrie a luat ştiinţa apariţiei şi dezvoltării ¦GtfSJî?-
căi şi prin mijloace diferite". nui nou război distrugător. de asemene-a cuvîntul reprezen corpuri cereşti. Devine posibil, corpurilor cereşti.
tantul Pakistanului. a spus prof. Ogorodnikov, să se Preşedintele Cubei a respins protestai
V. V. Kuzneţov, şeful delega D. Ormsby Gore, reprezentan trimită staţii similare spre Mur- Subliniind că pe Lună nu e-
ţiei Uniunii Sovietice, a decla tul Angliei, care a luat apoi cu După şedinţă s-a anunţat o- te, Venus şi alte planete. xistă apa care să spele forma 5. U. A. faţă de creşterea stării
rat că proiectul de rezoluţie vîntul, a arătat că pînă nu de fictal că la proiectul comun de ţiunile Lunei, nu există curente
propus de delegaţia sovietică la mult un acord între Est şi Vest Astăzi, a declarat omul de de aer şi furtuni care să ducă de spirit antiamericane
10 octombrie constituie rezulta asupra vreunei probleme pri rezoluţie celelalte 80 de dele ştiinţă, se va modifica concep la eroziunea eoliană a rocilor
tul tratativelor care s-an des vind dezarmarea era un feno ţia ştiinţei despre Pămînt în- muntoase, Arsentiev scrie: De HAVANA 29 (Agerpres). La Guafemaiei în 1954, cînd gu-
gaţii s-au alăturat în calitate de Havana s-a anunţat oficial, vernul democrat al Guatemalei
coautori. că preşedintele Cubei, Os- a fost răsturnat şi înlocuit cu un
va Ido Dorticos, „a respins regim dictatorial sprijinit de
Acord complet la O. N. U. asupra A C A D . A. N E S M E IA N O V : Ne aşteaptă categoric ca fiind lipsite Statele Unite,
de orice temei“ proteste
proiectului de rezoluţie io legătură zborul spre Marte şi Venus le ambasadorului S.U.A., Philip Agenţia Associated Press re
Bonsal, care s-a' plîns de ac latează că guvernul cuban a
cu problema dezarmării generale şi totale MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS puncte terestre de observaţii — consti centuarea stării de spirit antl- elaborat o nouă lege prevăzînd
anunţă t Comentînd succesele Uniunii tuie un adevărat miracol, un miracol amer.icane în Cuba. Secretarul majorarea impozitelor pentru
NEW YORK (Agerpres). Co nă pe baza proiectului sovietic, alte propuneri şi sugestii fă Sovietice în domeniul cercetării spa al gîndirii şi muncii armonioase a unui preşedinţiei a anunţat că guver societăţile străine care au con
respondenţă specială: Încă în şeful delegaţiei Statelor Unite a cute, împreună cu întreg mate ţiului cosmic, acad Aleksandr Nesme- uriaş colectiv de oameni de ştiinţă, nul cuban va răspunde printr-o cesiuni miniere în Cuba. Noua'
cursul serii de 27 octombrie s-a căutat la început să se opună rialul discuţiilor din Comitelui, ianov, preşedintele Academiei de Ştiin proiectanţi, ingineri şi muncitori, o notă protestului american. lege urmează să fie aplicată în
aflat că după o săptămînă de unei rezoluţii care să depăşeas nr. 1 asupra problemei dezar ţe a U.R.S.S., scrie în „Pravda“ că dovadă a puterii excepţionale a ştiin primul rind societăţilor ameri
discuţii între şeful delegaţiei so că limitele procedurale. Apoi. mării generale şi . totale. In asaltul cosmosului început cu atîta în ţei şi tehnicii noastre. O ştire din San Jose anunţă cane „Nioaro Nikel Plant“. pro
vietice, Kuzneţov, şi şeful de cu sprijinul Angliei, Franţei, Ca partea finală a proiectului de drăzneală nu se va mai opri. Ne aş că Confederaţia' muncii din Cos prietate a guvernului' S.U.A., şi
legaţiei americane, Lodge, s-a nadei, Italiei şi Braziliei, el a rezoluţie se exprimă speranţa teaptă zborul omului în spaţiul inter Nu au fost încă prelucrate toate da ta Rica a adresat preşedintelui „Moa Bay Mining Co.", o filială
planetar, nc aşteaptă zborul rachetelor tele ştiinţifice recepţionate de pe bor Eisenhower un mesaj în care
cosmice spre Marte şi Venus —* cele dul staţiei interplanetare automate. Ac guvernul americân este învinuit a societăţii „Freeport Sulphur
tivitatea de viitor în domeniul studierii că crează o atmosferă favorabi
lă unei invazii în Cuba, aşa Co.“, care exploatează zăcămin
cum a fost cazul cu invadarea
te de nichel şi cobaii din răsă
ritul Gub'el.
ajuns la un acord complet asu încercat să limiteze afirmarea că măsurile care urmăresc de mai apropiate planete, iar apoi atin şi confruntării imaginilor fotografice
pra proiectului de rezoluţie ce principiului dezarmării generale zarmarea generală şi totală în gerea acestor planete. recepţionate şi scoaterii la iveală a de Greva generală a muncitorilor
urmează a fi depus în legătură şi totale în cuprinsul rezoluţiei. Omul nu mai este ţinut de Pă taliilor suprafeţei părţff invizibile a Lu
cu problema dezarmării gene Deşi în comitet nu s-au făcut condiţiile unui control interna nei, necesită multe luni de zile. Dar brutari din Italia
rale şi totale care se află în referiri explicite la cuprinsul re ţional eficace vor fi elaborate mînt. rezultatele care au şi fost comunicate
discuţia Comitetului nr. 1. zoluţiei şi la aceste discuţii care amănunţit şi vor fi adoptate in Noua realizare zguduitoare — foto şi au devenit un bun al întregii ome ROMA 29 (Agerpres). La 28 cu privire la reînoirea oontrăc-
erau cunosouie de toate dele cel mai scurt timp posibil. La niri sînt de-a drepful uimitoare şi do octombrie a început în Italia tuliţi colectiv naţional,
Un purtător de cuvînt ameri gaţiile, ecdul discuţiilor a fost dezbaterile din Comitetul nr. 1 grafierea feţei opuse a Lunei de către vedesc odată mai mult capacitatea ne greva generală de Ţ8 de ore a
can a confirmat aceasta în puternic. Delegaţiile ţărilor so s-au înscris la cuvînt încă 31 de staţia interplanetară automată, tran limitată a ştiin(ei, conchide Nesmeia- muncitorilor brutari în semn Greviştii cer încheierea unui
cursul nopţii. După cum s-a a- cialiste au susţinut extrem de vorbitori. smiterea prin radio a imaginii pe Pă de protest împotriva refuzului contraot colectiv la oare să se
flat, toate ţările socialiste, in convingător şi argumentat ne mînt fa comanda primită de pe pla nov. patronitor de- a duce tratative ţină seama de creşterea costu-
clusiv R.P. Romînă, sînt coau cesitatea consacrării principiu lui vieţii.
tori ai proieotului de rezoluţie. lui într-un document oficial al neta noastră şi recepfionarea ei de
Ziarul „New York Herald Tri Organizaţiei Naţiunilor • Unite.
bune“ scrie astăzi că Statele „New York Times" scrie că în FRANŢA „Omul a intrat cu hotărîre în era cosmică“ anumit punct de pe orbită şi la
Unite, Marea Britanie, Franţa, urma discuţiilor ce au avut loc termenul stabilit acest aparataj
Canada, Italia şi Brazilia se marţi între delegaţia sovietică PARIS 29 (Agerpres)'. — a fotografiat Luna şi că apoi ău
vor prezenta de asemenea în ca şi cea americană „grupul occi fost trimise pe Pămînt developa
litate de coautori. India şi Bir dental a hoţărît să adopte ver Ziarele pariziene continuă să pu Puternicul @c©y international al te cu succes fotografii de calitate
mania au anunţat oficial că se siunea' sovietică“. După cum blice ecouri entuziaste la strălu şi de o claritate admirabilă... re
asociază în calitate de coautori, s-a aflat, preambulul proiectu prezintă o realizare ştiinţifică şi
înainte de prezentarea oficială a lui de rezoluţie comun exprimă cita victorie a oamenilor de ştiin tehnică care ne uimeşte pe toti.
proiectului de rezoluţie care dorinţă de a salva actuală ge ţă sovietici care au reuşit să ob L? 63 Trebuie să recunoaştem că ă-
va avea loc în curşul după-a- neraţie şi cele viitoare de peri ceasta realizare aparţine oame
miezii se ştia că şi-au expri colul unui nou şi dezastruos fotografierii parfis in vizib ile a Luneiţină fotografii ale părţii invizi nilor de ştiinţă şi tehnicienilor
mat dorinţa de a fi coautori re război, de a pune capăt odată § e au sovietici...".
prezentanţi ai tuturor regiunilor pentru totdeauna cursei înar
geografice ale lumii. La prînz, mărilor oare constituie o grea bile de pe Pămînt a Lunei. atît de bune ale planetelor Măr cat fotografii ale părţii invizibi „Neverosimil, scrie ziarul „II SUEDIA >
după terminarea şedinţei de di povară pentru omenire, dorin ie, Venus şl eventual ale celor le a Lunei. Ziarul „Telegraph“ Presse“, fantastic... Admirabilul
mineaţă a Comitetului nr. 1, în ţa de a promova relaţii de în „Cea rnai remarcabilă reali lalte planete care se află rela a însoţit această fotografie de ti document ştiinţific pe care îl a- STOCKHOLM 29 (Agerpres)".
cursul căreia şi-au expus punc credere şi colaborare paşnică zare tehnică a secolului“, astfel tiv aproape şi despre care as tlul „Cea măi senzaţională fo vem în faţa noastră lărgeşte şi — Toate ziarele suedeze conti
tul de vedere patru delegaţii, între state. Proiectul de rezo apreciază ziarul „Combat“ acest tronomii ştiu mult mal puţine tografie a zilelor noastre — ia complectează cunoştinţele noa nuă să acorde o deosebită aten
Turcita, Republica Arabă Uni luţie subliniază că realizarea istoric eveniment ştiinţific. „Nu lucruri decît despre Lună. tă cum arată faţa opusă a Lu ţie realizării de importanţă isto
tă, Belgia şi Islanda, s-a co dezarmării generale şi totale ne vom zgîrci în alegerea expre nei“. stre în domeniul selenografiei“. rică mondială a oamenilor ’de
municat oficial că în şedinţa de este posibilă în condiţiile unui siilor, scrie ziarul, pentru a ne ştiinţă, sovietici, care, cu ajuto
după-amiază vor lua cuvîntul control internaţional eficace şi După cum subliniază ziarul „II Gorriere Delta Sera“
şefii delegaţiilor Uniunii Sovie cheamă toate guvernele să de exprima admiraţia. Se spunea că ANGLIA „Der Tag“, oamenii de ştiinţă un mare ziar burghez, publicînd rul staţiei automate interplane
tice şi Statelor Unite. pună eforturi pentru rezolva oamenii, sovietici au un avans din occident constată cu satis pe prima pagină fotografiile hu
rea constructivă a acestei pro facţie marele număr de fotogra nei cu explicaţii amănunţite, sub
Prezentarea oficială a proiec bleme. In p'artea operativă a de cîţiva ani. Acum trebuie să LONDRA 29 (Agerpres)'. — fii obţinute. După cum arată liniază că oamenii de ştiinţă so
tului de rezoluţie comun consti proieotului de rezoluţie comun „Berliner Morgenpost“, fotogra vietici aiu trebuit să învingă
tuie un eveniment de seamă în se prevede ca secretarul ge se vorbească de decenii. Obţinerea unei fotografii a feţei fiile părţii .nevăzute a bunei, lua mari dificultăţi.
viaţa Organizaţiei Naţiunilor neral al Organizaţiei Naţiuni te de staţia interplanetară auto
Unite. Pentru prima dată va fi lor Unite să pună la ’dispoziţia „Oamenii au simţit cu emo opuse a Lunei, subliniază zia mată, constituie un triumf al GRECIA tare a obţinut fotografii’ale păr
adoptată, după cum se aprecia Comitetului celor 10 ţări de ţie, declară comentatorul ştiinţi rul „Guardian“, a constituit o gîndirii ştiinţifice şi tehnice so
ză în mod unanim, o rezoluţie claraţia Uniunii Sovietive din fic al ziarului „l’Humanite“, că dovadă grăitoare a faptului că vietice. ATENA 29 (Agerpres)'. — ţii invizibile a hunei. ^
votată de toate statele, care va 18 septembrie (prezentată după omul a intrat cu hotărîre în era cu ajutorul rachetelor sovietice Presa din Atena subliniază uria
include principiul dezarmării cosmică“. poate fi realizai în mod automat ITALIA şa însemnătate a’ noii realizări „Lumea ă foit adusă în secu
generale şj totale ca cel mai cum se ştie de N. S. Hruşoiov un lanţ complex de procese. Da a tehnicii şi ştiinţei sovietice —
de seamă obiectiv internaţio S. U. A. tele culese de oamenii de ştiin ROMA 29 (Agerpres)'. — fotografierea părţii invizibile a lui cosmic de către o 'ţa ră care
nal. In cursul discuţiilor dintre — N. R.), declaraţia britanică Toate ziarele italiene _continuă hunei. „Gea mai măreaţă reali numai cu cîteva decenii în urmă
WASHINGTON 29 '(Ager-, ţă sovietici' pot duce „la o înţe să comenteze pe larg noua rea zare din istoria 'omenirii, scrie făcea parte din categoria ţărilor
preş). -7- Intr-un articol de fond legere' mai profundă a proble lizare a oamenilor de ştiinţă so ziarul „Avghi“, a stîrnit uimirea slab dezvoltate, scria ziarul
consacrat publicării fotografierii mei orginif sistemului solar". vietici care au reuşit să foto şi admiraţia întregii lumi“. „Stockhölme Tidningen“. Victo
părţii invizibile a hunei, ziarul grafieze şi să transm ită'pe P ă riile ştiinţifice ale ruşilor con
„Washington Post“ scrie că „du Ziarul scoţian „Gla'sgow He mînt imaginile feţei hunei necu „In întreaga lume, scrie zia stituie o mărturie a ritmului pro
pă părerea experţilor occidentali rald“ a publicat un editorial en noscute pînă în prezent. " rul burghez „Efnikos Kirikk“, gresului înregistrat,' fără prece
aceste fotografii , sînt uimitor 'de tuziast în care subliniază că oa fotografierea hunei este aprecia dent în istoria mondială“.
clare“. Realizarea ştiinţei sovie menii de ştiinţă sovietici ra"u ui
mit Întreaga' omenire prin' rea
lizarea lor surprinzătoare. Toţi
tice subliniază în continuare oamenii, scrie ziarul, „sînt u-
Fotografiile executate de ra
ziarul, deschide' „posibilităţi e- luiţi“ aflînd că staţia interplane
delegaţiile sovietică şi america-' din 17 ' septembrie, precum şi moţionante pentru o studiere mai tară sovietică a fotografiat cu' „Fotografierea feţei opuse a tă ca un măreţ eveniment is cheta ' sovietică „Lunnik-IH“,
profundă a întregului sistem so succes- partea nevăzută ¦a Lunei Lunei şi transmiterea imaginilor toric. S-au căpătat informaţii pe scrie ziarul „Ny Dag“, sînt un
lar". şi a. transmis o- fotografie pe pe Pămînt, scrie ziarul „l’Uni- căaire ştiinţa a încercat timp de
Pămînt. ..Ruşii au realizat ceva ta“, este fără îndoială una din secole să ie obţină". mare dar făcut omenirii. In is
Gu asemenea utilaje, se spu surprinzător şi fără "precedent“,
Demisia subsecrefarului de Stat Murphy ne în continuare în .articolul de subliniază „Glasgow Herald“. cele mai importante realizări ale „întreaga ştiinţă mondială ad toria ştiinţelor, în manualele
fond, şi cu destulă precizie în tehnicii şi în special ale radio- miră realizările ~ „hunnikului“,
WASHINGTON 29 (Ager sia preşedintelui Eisenhower. dirijarea rachetei, Uniunea So R. F„ GERMANA tehnicii, a cărei înfăptuire a fost subliniază ziarul burghez „To şcolare, prima fotografie a părţii
pres). — Agenţiile de presă a- Demisia a fost primită, urmînd invizibile a Lunei luată de om
nunţă că -subsecretarul de Stat ca Murphy să părăsească De
va fi evocată totdeauna ca o
pentru problemele politice, Ro- partamentul de Stat Ia 31 oc vietică, după toate probabilităţi BERLIN 29- (Agerpres). — condiţionată de rezolvarea unor Vinia“. Faptul că în univers a mare realizare ştiinţifică şi teh
bert Murphy şi-a înaintat demi tombrie. le, poate obţine fotografii lot Ziarele vest berlineze au publi- probleme extrem de complicate“. fost trimis aparataj, că într-un nică/ > • •
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 j 189 j 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva