Page 105 - 1959-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anul XI Nr. 1510
Răsplata
inerul Ion Compodi conduce o
M brigadă de mineri la un
abataj din sectorul III al minei
Lortea. Brigada iui a joşi mereu
animaioarea întrecerii socialiste.
Şi totuşi, sectorul III rămăsese in
urmă, pe Ia jumătatea acestei luni,
cu citeva zeci de tone de cărbu­
ne. Cu aceasta nu se putea împă­
ca nici brigadierul, nici ortacii săi.
Intr-una din zilele trecute, şejul
de sector, inginerul Ion Focşa, a
fost oprit de Compodi tocmai cînd
era gata să intre în mină.
— Dacă ne daft azi goale ă i
ar fi nevoie, apoi cred că miine
puteţi raporta că sectorul nostru a
recuperat rămînerea în urmă. Ingi­
nerul a dai dispoziţie maistrului de
revir să aibă grijă de abatajul lui
Compodi.
A doua zi, dimineaţa, vorbele
brigadierului se adeveriseră. Secto­
rul III recuperase
rămînerea în ur­
mă. Din aba­
tajul lui Compodi
se extraseră în
fiecare schimb cile
H R tone de cărbune. De ce au
lucrat aşa de dirzi minerii lui
Compodi ?
...Aproape aceleaşi scene s-au pe­
trecut in acele zile şi la alte
sectoare ale minei. Brigada lui
lapşansky Adalbert a extras in­
tr-o singură zi mai bine de 100
tone de cărbune peste sarcina de
plan. la fel au făcut şi alte multe
brigăzi de la Lonea.
k
O seară frumoasă de toamnă.
Sala de festivităţi a minei Lo­
nea este arhiplină. La tribună, ing.
Feier Gheorghe — şeful minei —
citeşte rar şi cu emoţie în glas
„In primele 6 luni din acest an
m inerii noştri au obţinut succese de
seamă in lupta pentru realizarea
sarcinilor 'de plan... Prin aceasta
exploatarea minieră Lonea a Cuş­
tigat întrecerea socialistă obţinind
„Drapelul roşu de exploatare frun­
taşă pe ţară in ramura cărbunelui
brun". O adevărată explozie de
aplauze şi orale au acoperit cu­
vintele şefului minei. Se bucurau
minerii pentru înalta distincţie pe
care o deţin pentru a doua oară
consecutiv. Multora le dăduseră
lacrimile. Lacrimi de bucurie. Şi
cum să na se bucure, de pildă,
minerul Bervndei 'Aurel, din secto­
rul I, a cărui brigadă a dai, în
primul semestru al anului 2.829
tone de cărbune, iar de atunci alte
vreo 1.800 tone peste plan. Cum
să nu se bucure Stanciu Luca,
Molnar Trai-an, Culda Teodor, Boca
Ştefan, Compodi Ion, Timar Gheor-
ghe, Toacă Ştefan şi alţi mineri de
frunte de la Lonea. Datorită efortu­
rilor lor, eforturilor întregului co­
lectiv al minei, primul semestru s-a
încheiat cu 12.465 tone de cărbune
peste plan, tone care acum s-au
Ştafeta prieteniei
In cadrul Lunii prieteniei ro-
mîno-sovieticei şi în cinstea zilei
de 7 Noiembrie ă fost organi­
zată de către Consiliul Central
al U.G.F.S. o ştafetă a priete­
niei romîno-sovietice. Ştafeta
purtînd mesaje ale oamenilor
muncii din toate regiunile ţării,
închinate zilei de 7 Noiembrie,
va merge la Bucureşti.
Ieri după-amiază, intr-un
cadru festiv, a avut loc la De­
va, in piaţa Sfatului popular
regional, sosirea ştafetei din
raioanele Hunedoara, Orăştie,
Brad şi lliia. Ştafeta a fost a-
dusă de grupuri de inotocielişti
Tot ieri, a avut loc şi sosi­
rea unui grup de motociclişti
care au adus ştafeta prieteniei
romîno-sovietice cu mesajele oa-
manilor muncii din regiunea
Timişoara.
In cursul zilei de astăzi un
grup de motociclişti va duce
mesajele oamenilor muncii din
regiunile Timişoara şi Hune­
doara la Sibiu, unde va fi pre­
dată sportivilor din regiunea
Sta Hn.
DE LA VORBE
;-dotvra-
Sîmbătă 31 octombrie 1959
^îiâESXiCWSBJEaaaB
hărniciei
înm ulţit la peste 16.200. Cum să
nu se bucure cînd au auzi! că
productivitatea muncii la mina lor
a fost mai mare cu 3,4 la sută
dccit cea planificată in primul
semestru, iar acum tinde iot mai
mult către o tonă de cărbune pe
post.
Şi cum la o asemenea sărbă­
toare hotărirea devine mai mare,
voinţa mai fermă, mulţi mineri s-au
angajat să lupte cu tot mai imilt
avînt pentru obţinerea de noi
succese mai importante.
— Colectivul nostru s-a dovedit
a fi cel mai bun pe ţară pentru
a doua oară, spunea minerul Com­
podi Ion. Rezultatele pe care noi,
icnenii, le-am obţinut în acest
an, sînt frumoase şi ne dau midie
speranţe că vom vedea şi pentru a
treia oară drapelul acesta tot în
mijlocul nostru. 'Asta însă cere
muncă mai multă
şi mai spornică.
Brigada pe core­
ea o conduc a
dat in acest an
1.600 tone cărbune
peste plan. Noi ne angajăm ca
pină la finele anului, să ridicăm
această depăşire la 2.500 ione de
cărbune, să dăm cărbune mereu mai
bun şi mai ieftin.
— Brigada de la abatajul 503,
brigadă de tineret, spunea şeful
ei, minerul Burcin Gheorghe, s-a
angajai acum două luni să dea
pesie, plan pină la sfîrşiiul anu­
lui, 1.000 tone de cărbune. Ne
menţinem acest angajament şi a-
dăugăm şi 8.000 lei economii la
preţul de cosi!
Alţi şl alţi mineri au luat cu-
vintul. Peste tot se vedea entuziasm,
hoiărîre in lupta pentru respecta­
rea angajamentelor cu care cei din
Lonea au chemai la întrecere toate
celelalte colective miniere din Va­
lea Jiului.
k chimica şi textile.
M inerii sînt oameni de cuvlnl.
Cînd au spus ceva, apoi şi
realizează. La Lonea, după festivi­
tatea decernării drapelului, în zi­
lele următoare, au fost însorise pe
grafic noi şi însemnate victorii. In
ultimele irei zile, din abatajele mi­
nei, s-au trimis la preparaţia Pe-
irila mai bine de 200 tone de căr­
bune peste sarcinile zilnice de plan.
GH. DUMITRESCU
Mecanizarea operaţiunilor dc perforare^ şi încărcare a dat posibilitatea
minerilor de ia Telitic să sporească si mţitor productivitatea muncii şi tot­
odată să ieftinească tona de minereu.
In clişeul alăturat se vede o !ore ză şi un escavator, care execută în­
cărcarea minereului intr-o garnitură de vagonete.
îşi realizează angajamentele
Muncitorii de la cooperativa „Pro­
gresul“ din Alba Ialia, obţin zi de zi
însemnate rezultate la îndeplinirea sar­
cinilor de plan şi realizarea, pînă la
sfîrşiiul anului curent, a economiilor
ce şi le-au propus. Pînă în prezent,
muncitorii de la cooperativa „Progre­
sul“ au realizat 50.000 lei economii
din totalul de 70.000 Iei cil s-au an­
gajat.
La obţinerea acestor succese, un a-
port însemnat l-au adus cooperatorii
Tănase Negru}, Ioan Bota, loan Ple-
Angajamente
în cinstea lui
7 Noiembrie
[n cadrul consfătuirilor de produc­
ţie, lucrătorii din unităţile comerciale
din Orăştie, şi-au luat o serie de an­
gajamente în cinstea lui 7 Noiembrie.
Aşa, de pildă, tovarăşii losfî Tomes-
cu şi Gheorghe Rusan de Ia unitatea
nr. 19, s-au angajat să depăşească
planul cu 5 Ia sută. Asemenea anga­
jamente şi-au luat şi lucrătorii de la
4 că angajamentul luat este realizat în lectivul de muncitori de la Unitatea
^
magazinul nr. 21, al cărui responsa­
bil este tov. Dumitru Dan.
La magazinul de confecţii, ufemîsta
Aurelia Susman, de la raionul confec­
ţii de bumbac, a chemat la întrecere
pe Csupor Etelca, de la raionul con­
fecţii !înă, cu următoarele obiective:
depăşirea planului cu 5 ia sută, aran­
jarea estetică a mărfurilor în magazin
şi în cele două vitrine, precum şi
deservirea conştiincioasă a cumpără­
torilor.
Angajamente frumoase şi-au luat şi
lucrătorii de ia magazinele metalo-
ELENA IOAN
corespondentă
Astăzi se deschide în Capitală
Cel de-aî V.fea Congres A.R L.U.S, ! ţiilor. Desigur, că la pregătire deosebit de semnificative pe
Sîmbătă 31 octombrie se des­ în adunările ce au avut loc în materialului facultativ pentru graficul său de producţie, cifre
chide în Capitală cel dc-al V- Capitală şi în toate centrele re­ care inginerul Bădin sacrifică care l-au situat lună de lună în
lea Congres A.R.L.U.S La con­ gionale. Printre delegaţi sînt multe din orele sale libere. Le- fruntea întrecerii intre sectoare.
gres participă 250 delegaţi aleşi numeroşi muncitori Iruntaşi ca­ gînd problemele teoretice cu Cu un an în urmă, cînd ingine­
m - re aplică cu succes metodele cele de producţie, dind exemple rul Bădin a luat conducerea
şa, Eufrosina Stanca, Maria Indrei, A-
nisia Birîş, Elena Ciobotă, Ştefan Ro­
şu şi alţii, care îşi realizează planul
lunar în proporţie de 122— 127 Ia sută.
Pentru realizarea totală a angâja-
mentului privind economiile, Ia coope­
rativa meşteşugărească „Progresul" din
Alba iulia, au fost constituite de curînd
5 brigăzi de calitate şl economii, con­
duse de Dumitru Gabor, Cornel Fă-
gădar, Denie Cornel, Petru Gurzău şl
Maria Olteanu.
MARIA BOLDURA
corespondentă 134 m., este aproape gata. La
4 pagini 20 bani
N" V # >
Pregătirea terenu­
lui pentru însă-
minţările de pri­
măvară a stat in
centrul preocu­
părilor cadrelor tehnice de
la gospodăria agricolă de
stat din Călan.
IN CLIŞEU,: Tractoristul
Vasile Mureşan de ia G.A.S.
Călan execută arături de
toamnă.
DIN CARNETUL
CORESPONDENTULUI
Puţine sînt du- munţilor — inginerul Bădin se te, cel care a fost primul în
\pâ-amiezile în opreşte ori de cite ori urcă bazinul carbonifer al Văii Jiu­
lcare inginerul după-amiaza spre mină. Aici, lui, care a aplicat iniţiativa lui\
I Bădiţi Tudor nu îl aşteaptă mineri, tehnicieni, in­ Nicolae Mititaru, preţuind con­
| este văzut ur- gineri, comunişti însetaţi de a ducerea unei brigăzi slabe. Bu­
%cînd scăriţe ce cunoaşte învăţătura marxist- curia i-o dau şi comuniştii Aruş
j duc la mina A-
Ininoasa. In drep-
h u i clădirii in
TUDOR 8 \D IN roşu — construi-
inginer tă c u a n i !n
urmă pentru tinerii dornici de propagandist. Pentru pregăti­ In acelaşi timp inginerul Bă­
a cunoaşte tainele ascunse ale rea cît. mai temeinică era ne­ din Tudor conduce sectorul II.
înaintate de muncă sovietice,
inovatori şi raţionalizatori din
fabrici, uzine şi mine, fruntaşi
ai recoltelor bogate, cercetători
ştiinţifici din laboratoare, aca­
demicieni, profesori, scriitori şi
artişti, activişti ai A.R.L.U.S.-
nIni, care s-au distins în munca
pe tărîmul întăririi prieteniei
romîno-sovietice.
De asemenea, participă un
mare număr de invitaţi din ţa­
ră, precum şi membrii delega­
ţiei Asociaţiei de prietenie so-
vietc-romînă, în îrunTe cu pre­
şedintele Asociaţiei, E. f. Aîn-
nasenko, ministrul Invătămîntu-
1ni al R.S.F.S.R.
in numărul de azi : rel, minerul neîntrecut in fap-
* Femeia muncitoare — o
importantă forţă în lupta pen­
tru îndeplinirea sarcinilor de II
plan. (pag. 2-a)
• Să fie mobilizate toate
forţele pentru terminarea
construcţiilor în gospodăriile
agricole colective, (pag. 3-a)
Lucrări înfăptuite ia propunerea deputaţilor
Cu puţin timp în urmă, lo­
cuitorii din comunele Bre­
tea Strei şi Bretea Romînă tre­
ceau peste apa Streini ui cu o lun­ ore de muncă voluntară. Prin
tre. Acest mod de trecere, era
însă incomod şi greoi. De aceea,
deputaţii de aci au făcut Comi­
tetului executiv al Sfatului
popular raional Haţeg, propu­
nerea de a ridica pe a c e st.loc
un pod prin contribuţia volunta­
ră şi munca voluntară a cetăţe­
nilor. Găsind că propunerea este
bine venită, Comitelui executiv
al Sfatului popular raional Ha­
ţeg a hotărît ca lucrarea să fie
făcută.
La începutul lunii august, s-a
şi bătut primul pilon, iar în mo­
mentul de faţă, podul lung de
Ucenic în anul I
LA FAPTE Cite mii de tineri din toate col-
Ifurile ţării îşi zic cu núndrie „u-
In problema realizării de cît mai tele plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14
ucenic tn cnut / “ / Partidul şi gu-'
multe economii, la U.l.L. Sebeş s-au iulie, cu privire la mărirea salariilor, vernal au creat condiţii dintre cele
i mat bune fiilor oamenilor muncii,
ţinut pînă acum două consfătuiri de pensiilor, reducerea impozitelor şi a <să intre în fiecare an cit mai mulţi
i în şcolile profesionale, să în v eţe'
producţie, fiecare prilejuită de cite un preţurilor la un număr de peste 2.600 1o meserie, să devină muncitori ca- '
tlificaţi. Anul acesta, unul dintre a-
eveniment deosebit de important. Pri­ articole de bunuri de larg consum. ceste mii de ucenici este şi P etru'
i V o im , fiu de colectivist din com i­
ma consfătuire a avut loc pe la în­ Colectivul de la Unitatea pentru in­ no. Daia. El a vrut să devină s i - '
ceputul anului, cînd cele 8 întreprin­ dustrializarea lemnului s-a întrunit din \dem rgist şi de aceea a intrai la
deri din Capitală au lansat chemarea nou înîr-o consfătuire de producţie. 1şcoala profesională din H unedoara.'
pentru realizarea de economii pe sea­ Atunci a dezbătut pe larg documen­ ' Fotografiile de mai jos ilustrează
ma sporirii randamentelor şl a fo­ tele plenarei apoi, cum era şi firesc, 1în chip minunai atenţia de care se \
losirii resurselor interne. Atunci co­ ca răspuns la această grijă a parti­ i bucură ucenicii anului I, şi îm-
lectivul de muncă de la Unitatea pen­ dului şi guvernului, muncitorii şi-au i preună cu ei şi Petru V o im , d i n i
tru Industrializarea lemnului din reînnoit angajamentul, propunîndu-şi .partea conducerii şcolii, a profe-
Sebeş a discutat cu multă răspundere să realizeze pină la sfîrşiiul anului, e- f sorilor, a celorlalţi ucenici din anii (
căutînd să scoată la iveală toate po­ conomli în valoare de 679.000 lei. Din superiori.
sibilităţile de care dispune în acest nou muncitorii acestei întreprinderi au
scop. In urma discuţiilor s-a formulat trecut de la vorbe ia fapte. Şi de data t'jf -
un angajament. „Prin folosirea raţio­ aceasta. în fruntea întrecerii s-au si­ l?iAr *- ^
nală a lemnului, vom realiza economii tuat tot gateriştil. Prin reducerea con­
în valoare de 473.769 lei". tinuă a consumului specific şi printr-o Intr-o discuţie cu directorul şco-
1Iu, tov. Abcl Mureşan, ucenicul
Pentru realizarea --------------------------- ------------------------— întocmire mai raţio-
Petru Voină îşi exprimă dorinţa,
jn jangajamentuiui luat pentril C!t Mai "ala a modelelor de ţsa de a deveni un siderurgisi de
l frunte.
4 4.s-au trasat sar- mu„lt.e economi. .i L,tăiere, ei au încs-
cim concrete tuturor __ _____ _____________________________ _ put lupta pentru w
secţiilor. In plus, fiecare om a fost economisirea a 247 m.c. buşteni. A- La o oră de matematică, prdasj
instruit de aşa natură incit zilnic să ceasta înseamnă că unitatea lor va patul ucenic urmăreşte cu a ten ţie1
ştie ce să facă pentru realizarea păr­ putea realiza în plus 163 m.c. cheres­ explicaţiile profesorului.
ţii ce-i revine din angajament. S-a tea. Pe gaterişti îi urmează
trecut apoi de la vorbe la lapte. Mun- îndeaproape în această întrecere Procesul tehnologic de fabricare
dtorii din hala gaterelor au început muncitorii de la secţia celulo­ (a fontei începe să nu mat fie o 1
să ducă lupta pentru reducerea con­ ză. Angajamentul lor e precis : „Prin •,haină.
sumului specific la materialul lemnos, sortarea şi prelucrarea mai atentă a
prin întocmirea raţională a modelelor deşeurilor de celuloză, vom economisi lată şi prima cunoştinţă cu mo-
de tăiere şi prin urmărirea atentă a 305 m.c. celuloză, evaluată Ia 25.620 ; dul de funcţionari a furnalului. Ca-
prelucrării Ia ferăstraiele circulaie. La lei.". Lbinelui dc siderurgie este bine în-
secţia celuloză, sortarea şi prelucrarea i zestrai în acest sens.
atentă a deşeurilor au constituit de „Frumos angajament — spuneau cel
asemenea un obiectiv principal. Lu­ Tehnologia meseriei este un o-
crătorii de la secţia întreţinere au fă­ de la sectorul întreţinere. Dar nici ibiect importară. Profesorii! explică'
Icu drag, încă odată, lecţia predată.
noi nu ne vom lăsa mai prejos“. Aşa
cut şi ei o verificare a întregii reţele s-a născut întrecerea între cele două
electrice instalînd contoare şi becuri secţii. Cei de la întreţinere s-au an­
numai acolo unde s-a simţit nevoie. gajat şi ei să mai realizeze pînă la
sfîrşiiul anului, economii în valoare
Intre timp, întregul colectiv a că­ de 17.250 lei.
pătat o experienţă bogată în muncă,
descoperind şi alte surse care pot a- întrecerea pentru cît mai multe e-
duce economii. La sfîrşiful semestrului conomii continuă. Pină în prezent, co­
I, toţi muncitorii de aici au constatat
proporţie de 70 la sută. Dar, la cîfe- pentru Industrializarea lemnului din.
va zile după această constatare, un Sebeş a realizat economii de materialei
nou eveniment a venit sâ-i însufle­ îfl valoare de 473.769 lei.
ţească în muncă. Au apărut documen- I. MANEA ;
------------------ î5î::î:;—•»»—— -----,
PROPAGANDISTUL
leninistă, lupta partidului co­ Ştefan, Dinulescu Spiridon, Po-
munist pentru viaţa nouă de pescu Dumitru II, şi toţi foştii
azi. Şi inginerul Bădin nu lui cursanţi care azi se evideti-.
lipseşte niciodată. A trecut mat ţiază în muncile pe care le de- <
bine de trei ani de cînd este ţin.
lipsit de la consultaţiile cabi­ Un colectiv mic dar harnic, ne­
netului de partid — lucru ce întrecut de harnic. Hărnicia a-
l-a ajutat, mult în predarea lec­ cestuia se oglindeşte in cifrele
i-a ajutat şi altceva: studiul care sectorul le-a înscris pe
concrete de la locurile de mun­ sectorului acesta rămăsese da­
că, propagandistul Bădin Tu­ tor patriei cu 3.000 tone de
dor a reuşit să ajute cursanţii cărbune. Azi, acest colectiv
in însuşirea temeinică a fiecărei poate raporta cu îndreptăţită
lecţii, fapt ce i-a adus o mul­ mindrie că patria a primit în ci­
ţumire neasemuită. Se bucură nul acesta din sectorul II al
ori de cite ori aude vorbindu-se minei Aninoasa, mai mult de
sau vede rezultatele obţinute de 5.000 tone in afara sarcinilor
cei care i-au fost cursanţi. de plan, iar economiile realiza­
Această bucrie i-o dâ însuşi te depăşesc suma de 300.000
tehnicianul Bihavetz Adalbert, tei.
fostul său cursant, care azi
este unul dintre tehnicienii de Fără îndoială acest succes se
bază ai sectorului III, i-o
dă brigadierul Cristea Au­ datoreşte faptului că sectorul
are oameni de nădejde, price­
puţi, entuziaşti şi harnici. Şi in
fruntea acestora se află comu­
niştii !
LIC1U LUCIA
“BB-
Conferinfă
Din iniţiativa Consiliului ra­ titulată „Prietenia ronuno-so-
ional A.R.L.U.S. Haţeg, la că­ vieticâ de-a lungul veacurilor”.
minul cultural din Sarmize-
getusa a fost ţinută în faţa a Conferinţa a fost audiată cu
peste 200 cetăţeni conferinţa in­ mult interes.
muncile voluntare prestate cu a- Astfel, în comuna Berthelot, la
ceastă ocazie au participat 350 propunerea deputaţilor, s-a con­
de cetăţeni prestînd circa 2.000 struit un dispensar în valoare
de 100.000 lei. Prin participarea
munca lor, şi folosindu-şe mate­ tuturor cetăţenilor din comună
riale din resurse locale, s-a reu­ la muncă voluntară, s-a reuşit
ca pînă în prezent la această
şit totodată să se economiseas­ construcţie să se realizeze eco­ In timpul tibor, cartea este un
că 140.000 lei. In mod deose­ nomii în valoare de peste 70.000
bit, s-au evidenţiat deputaţii F- lei. In curînd, dispensarul va in­ prieten nedespărţit. .$ ?
lisabeia Donţiu, Maer Lazăr, tra în funcţiune.
Ion Diaconu şi Ion Păleanu.
De asemenea, este în curs de
k finisare dispensarul medical din
comuna Bosorod, început în pri­
Ţ a începutul acestui an, în măvară la propunerea deputaţi­
mai mul le comune din ra­ lor de aici. La această construc­
ţie, prin folosirea resurselor lo­
ionul Haţeg au fost făcute de
căire deputaţi propuneri pentru cale şi prin participarea cetă­
construirea de noi localuri pen­ ţenilor la muncă voluntară, se
tru dispensare medicale. Multe vor realiza economii în valoare
dintre acestea au fost trecute în de pesie 40.000 lei.
planul de lucrări pe anul 1959
şi sînt în curs dc definitivare.