Page 106 - 1959-10

Pag. 2 « T „r ^ .. - ' DRUMUL SOCIALISMULUI • Nf. 1510

¦¦¦ _______________¦ ___ '•• --- -------

•

FEMEIA MUNCITOARE — o im p ortan tă forţă

ooooooo«xxKX>oooocooooa<ooo«>oooooooooLKXXîQOcx3CKî00cccoooLxx>D3csGoooooooooocacc»x5)

în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan

OGOOCOCCOOOC^X^COOC^OOCCOCCCO<XX>OOOOCCCC50C^OOaX;XXX>0©OOOCXXXXX>OOQC%X)GC©QOO©OCX)^^ OOOOCO^XJCOOOCOCOCOCOCKDCS^^

Munca-bucuria vieţii ERUNJAŞELE FABRICII

trifrO ii, tînăra ingineră depăşit ou 24 la sută sarcinile amabrica de încălţăminte „Ar- rea pentru realizarea de cît De altfel, pe întreaga secţie
¦a deleand“ din Alba lulia nu mai mari economii, ca urmare femeile au realizat in luna sep­
Irinel Iaksch de la fabrica de plan. Mai harnice sînt comu­ este prea mare. Încălţămintea a angajamentului luat la che­ tembrie economii de 9.805 dm.p.
produsă aici o găseşti insă în marea la întrecere a celor 8 în­ piele.
de blănuri '„Vidra“' din Orăşfic. nistele Florica Moga, Floricea toate magazinele din ţară. Ex­ treprinderi din Capitală. Măsu­
plicaţia acestui lucru este sim­ rile luate în cadrul secţiei au Acum, în cadrul secţiei se
discufa împreună cu pili specia­ Grecu şi Rozaliă Benea. în ­ plă : calitatea bună este apre­ fost din cele mai bune. La locul desfăşoară o însufleţită întrece­
ciată şi solicitată. Aceasta re­ de muncă richiuvtoare ca Ana re pentru cîşiigarea titlului de
lişti despre talitatea unei blăni treaga brigadă însă se stră­ prezintă preţuirea muncii unui Molclovan, care este -de mai cel mai bun croitor de piele,
colectiv harnic. mult timp fruntaşă în produc­ Întrecere ce se desfăşoară in
înnobilată în fabrică: o splen­ duieşte să întâmpine ziua de 7 ţie şi care aplică cu succes me­ cadrul concursului pe ţară. Lup­
didă blană de vulpe. Au pipăit Noiembrie cu realizări cît Vizitind fabrica constaţi însă ta pentru locul l este strînsă.
pe rinei părul moale, felin, pre­ maii mari. Brigada e forma­ că majoritatea celor care lu­ todele cele mai înaintate de Cine va cîştiga, tim.pul o va
lucrat de meşterii de la „Vidra“. tă numai de doi ani de zi­ crează aici o formează femeile. muncă, Ana Birs, Paraschiva arăta.
Intr-adevăr, era frumoasă, pă­ La secţia croit, pregătit feţe ca Scheau şi altele împărtăşesc şi
rul era lucios, bine întins, der- le. Niciodată însă nu s-a în­ şi în celelalte, brigăzile şi echi­ celorlalte tovarăşe de muncă din Preţuirea muncii
ma pielii plină, fără asperităţi, pele de femei muncesc cu sîr- experienţa lor. Ca rezultat, în
totitşi moale, extensibilă şi re­ tâmplat ca vreuna din membre­ guinţă. <0 întrecere vie dă in acest an toate muncitoarele din ' artea de onoare a fabricii
zistenţă,... le ei să rămînă sub plan. Aju- fiecare zi noi roade exprimate secţia croi realizează economii. de încălţăminte „Arde­
tîndu-se reciproc şi îmbogăţin- Este un succes însemnat dacă
• Cine a prelucrat-o r> între­ du-şi continuu cunoştinţele pro­ în mii de dm.p. piele economi­ ţinem seama de faptul că pînă leana" din Alba lulia cuprinde
băm. fesionale, ele reuşesc să satis­ nu de mult cei care realizau pe cei mai harnici dintre munci­
facă exigenţele tot mai mari ale siţi, încălţăminte peste plan... economii erau puţini la nu­ tori. Este o cinste şi preţuire
— Fetele din brigada condusă cumpărătorilor. măr. deosebită pentru cei ale căror
de comunista Aurelia Stănuţ. Fruntaşe în realizarea fotografii şi nume sînt înscri­
Ele muncesc la secţia de înno­ Şefa de brigadă Stănuţ Au­ de economii Conturile de economii ale se aici.
bilat blănurile. relia poartă cu mîndrie pe piept muncitoarelor din secţie însu­
' — Şi toate blănurile prelucra­ insigna „Fruntaş în producţie“. / n secţia croi lucrează in mează •cifre concludente. Tov. Şi printre cei trecuţi în car­
majoritate femei. Aplecate Ana Moldovan, de pildă, a eco­ tea de onoare, femeile din fa­
te de eib au o calitate atât de — Tovarăşa Stănuţ şi-a pe­ nomisit numai în luna septem­ brică ocupă un loc de cinste.
deasupra mesei de croit, ele mî- brie 3.415 dm.p. piele. Econo­ Manca lor este deci apreciată.
bună ?. trecut concediul de odihnă la mii de 2.288 dm.p. piele a rea­
nuiesc cu pricepere tiparele în lizat şi tov. Antenia Haţegan. lată doar citeva din fruntaşe­
— Toate. Dar mai bine con- Eforie — ne explică inginera. Ambele sînt muncitoare cu o le fabricii înscrise în cartea de
De altfel, trei tovarăşe din bri­ aşa fel ca din aceeaşi cantitate bogată experienţă în muncă. onoare: Teodora Bădilă, mun­
vingeţi-vă la fata locului! citoare în secţia de richtuit, de
-k gadă şi-au petrecut ’ concediu! de piele să iasă cît mai multe Dar şi cete mai tinere munci­ 52 de tuni este mereu frunta­
O sală mare, bine luminată. la mare. toare din secţie realizează eco­ şă. îşi depăşeşte norma luna­
In aer pluteşte miros dc Dă, şi mî-a plăcut foa.rte feţe de încălţăminte. nomii. Bunăoară, Raveca Boi­ ră în medie cu 15 ta sută: Lu-
tor lucrează în fabrică de abia dovica Haţegan, muncitoare în
chimicale. Maşinile sînt aşeza­ mult. A fost minunat! Eram to De altfel, întregul colectiv al din luna august. Aplicînd cele secţia richtuit, fruntaşă în în­
te în careu. Mîinile îndemînati- ¦ tuşi nerăbdătoare să reiau mun­ învăţate la şcoala profesională trecere de 37 de tuni coiis'ëcu-
ce alé membrelor brigăzii con­ ca la maşina mea. Mă gîndeam secţiei este antrenat în întrece- ea a realizat încă din prima lu­ tiv, îşi depăşeşte norma tânără
duse de tov. Aurelia Stănuţ, mî- ce face brigada în lipsa noastră. nă economii însemnate de meşi- cu 9 la sută: Maria Oprea,
rmiesc blănurile printre meca­ Ştiţi, sîutem în întrecere cu cea­ > In întreprinderile regiunii riă. Numai in luna septembrie muncitoare în secţia finisaj, frun­
nisme, pînă ce blana este tunsă, laltă brigadă de femei din în­ noastre, muncesc un număr' a economisit 2.526 dm.p. meşi- taşă în întrecere de 86 luni
pieptănată şi călcată. Fiecare se treprindere.^ „Brigada păcii“. Nu de peste 8.000 femei, direct nă. Rezultatele ei au întrecut consecutiv, are o depăşire de
Comunista Iri m Pâdşăn, esté una Zlii nium iloaréle destoinice din străduieşte să dea lucru de cali­ ştiu cum sînt altele — conchise productive. Ele sînt constitui­ cu mult pe cele obţinute de mun­ normă lunară în medie de 3
secţia depănat a fabricii de ciorapi din Sebeş. De mai mulţi ani ea este tate cît mai bună. Mii de piei şefa de brigadă, dar eu n-aş pu­ te în 69 de brigăzi şi echipe. citoarele mai Vechi în între- ta sută.
mereu fruntaşă in producţie, depăşiţi du-şi cu regularitate sarcinile de plan de vulpi, jderi, dihori, vidre şi tea sta mult tâmp fără să lucrez. Din numărul total al femeilor, prinâerâ.
în medie cu peste 15 la sută. de alte animale, trec prin mîna Fiindcă munca este bucuria vie­ 2.966 sînt antrenate în între-' Acestea sînt ’doar citeva din
cerea socialistă. La locurile zecile de fruntaşe ale fabricii.
IN CLIŞEU : Tov. Iritia Păuşan la locul¦de muncă. lor pentru ca apoi să ia dru­ ţii- ’Să-ti simţi inima încălzită lor de muncă, peste 3.000 fe-ţ
mei muncitoare sînt declarate v. FURIR
mul magazinelor sau a-J expor­ că ai făcut ceva util. Să simţi fruntaşe în producţie.
că nu eşti de prisos.
SavetaCostea tului,, _ ,. Un însemnat număr de fe­
cunoaşte trei meserii GH. S. mei au făcut propuneri de;
In luna septembrie, ele si-au inovaţii şi raţionalizări, care'
---------------- 1— 2gr au dus Ia îmbunătăţirea con-1
diţii lor de muncă, Ia realiza­
L a locul de m u n că rea de economii.

C ti 1Gani în urmă Saveta Cos­ ~y Săptămina aceasta, membre­ se mai adauge încă 400 lei. In întreprinderile regiunii . O muncitoare povesteşte...
tea era o fetiţă firavă. Avea le brigăzii. de muncă patrioti­ In mod deosebit, dintre mem­ Hunedoara un număr de 49'
doar 14 ani. Rămăsese fără mamă şi Munca la formare, deşi migăloa­ că, condusă de tov. Susana femei/ muncesc în calitate de; C u toate că de Ia simpozionul jar în picioare purtam opinci de
a trebuit să plece „în lume“ să-şi să, o fascinase. Diit . nou şi aici Marghir de la Filatura din Lu- brele brigăzii patriotice, condu­ tehnicieni, iar alte 38 de fe­ ce s-a ţinut în cadrul fabri­ cauciuc, cînd le aveam şi pe as­
caute de lucru. A părăsit satul greutăţile începutului i s-au pus în peni, au hotărît să efectueze să de Susana Marghir, care cii, au trecut peste două luni, tea. Uneori cînd nu nta? puteam
natal Şeulia de Mureş, judeţul faţă. Cu.răbdare însă muncitorii cu muncă patriotică la alesul bo­ au participat la această acţiu­ mei muncesc în calitate de muncitoarele de la fabrica chi­ suporta, protestam la director,
Cluj. Unde va ajunge n-o interesa, experienţă, printre care Nicolae binelor de filaf uzate. Acestea ne, s-au evidenţiat tovarăşele mică din Orăştie îşi amintesc cerînd îmbunătăţirea condiţiilor
numai să găsească ceva de lucru Groza şi Ioan Scheau, au ajutat-o. au fost . apoi predate ca fier Maria Berchet, Matilda Siiket, ingineri. încă foarte bine de mica expu­ de muncă şi de Viaţă. Drept re­
pentru a nu muri de foame. Şi aici Saveta s-a dovedit a fi vechi la I.C.M. Cu ocazia aces­ Ana Panţa, Eugenia Ruican şi nere făcută de una din munci­ zultat, eram date pe uşă afară.
harnică şi sîrguincioasă. In scurt tei acţiuni, membrele brigăzii altele. Dat fiind bunele rezulta­ toarele ce lucrează aici încă di­ Cu a doua ocazie, ne băgau la
A poposit în oraşul Alba lulia. timp a stăpânit biiie meseria de de muncă patriotică au sortat te obţinute, membrele acestei nainte de 23 August 1944. O fe­ carceră sau ne concediau.
Aici a încăput pe mîna unor pa­ formator. Admiraţia celor din şi S00 tuburi pentru secţia de brigăzi de muncă patriotică au meie, o muncitoare, povestise'
troni la care s-a angajat ca ser­ jur a fost mare atunci cînd prin­ bobinai a filaturii. S-a reuşit hotărît ca pînă la sfirşitul lunii despre viaţa pe care a dus-o ...şi altul luminos
vitoare. De dimineaţa şi pînă sea­ tre fruntaşii secţiei- se număra şi astfel ca la suma de 14.000 lei octombrie să mai iniţieze încă aici în timpul cînd în ţară gu­
ra lucra. Timp de odihnă nici Saveta Costea, muncitoarea care economisiţi anterior de membre- o acţiune de muncă patriotică. verna burghezo-moşierimea. Du­ Izgonirea fasciştilor a lest
noaptea nu avea. pînă nu de mult era străină de le brigăzii în diferite acţiuni, să pă aceea, a aşezat lîngă anii a- pentru noi o mare bucurie. Mă­
secţie, de munca, de aici. S. BARBU ceia, viaţa luminoasă pe care o surile luate apoi de partid pen­
Anii au trecut; Saveta Costea trăieşte astăzi. Şi-a depănat e- tru îmbunătăţirea vieţii munci­
s-a maturizat, s-a călit în luptă corespondentă moţionată amintirile mai vechi, torilor ne-au_ confirmat speran­
cu greutăţile. O dorinţă o fră- apoi a vorbit despre succesele ţele. In scurt timp s-a convins
rriînta însă, aceea de a învăţa o ------------------ ¦’SSSăS------------------ obţinute pas cu pas în cei 15 fiecare că nouf regim este cel
meserie, de a se califica. A venit ani cîţi au trecut de la eliberare care ’doreşte'binele nostru,' al să­
deci 1a întreprinderea de industrie Cînd la întreprinderea „Horia“ m w r\ OE MANEVRA şi pînă acum. Zilele acestea, am racilor. In 1946 am fost primită
locală „Horia" din Aibă lulia. Aici stat şi noi de vorbă cu tov. Pau­ în partid. Am muncit mai de­
tovarăşii au primit-o cu căldură. A s-a înfiinţat la începutul acestui an la Chişoan care a vorbit atunci parte Ia focul meu de muncă,
fost angajată la secţia de fabricat Ia simpozion. Şi, a povestit din contribuind, după puterile mele,
perii. secţia de împletit sîrniă conducerea U ri şuierat prelung de sirenă sfi mtndol spre poarta uzinei. Familia a- riiuncă este preţuită. De 6 ani nu a nou, înfăţişîndu-ne două ta­ Ia succesele obţinute, lună de
şie tăcerea nopţii, străbătînd ceasta de feroviari trăieşte bine. De lipsit nici o zi de la lucru. In servi­ blouri. lună, an de an. M-am calificat
Ca la orice început a fost greu. întreprinderii a apelat la munci­ depărtările. O locomotiva cerea drum doi ani locuiesc înlr-un bloc din ora­ ciu este atentă, preocupată tot timpul şi salariul meu a crescut la
Lucrul mergea anevoie. La început liberi t>e scara ei, semnalizînd cu feli­ şul muncitoresc. De curînd şi-au cum­ ca semnalele pe care lc dă mecani­ Un tablou sumbru... 4.000—1.100 lei' lunar. Viaţa
regreta ziua cînd a venit în sec­ tori să vină să lucreze aici. Prin',, narul, şefa de manevră Gcorgeta La- părat mobilă, aparat de radio j vor cului să fie reglementare, corecte, pen­
ţie. Strădaniile de a face o- trea­ zar arăta mecanicului ce trebuia făcut ¦îă-şi facă şi casă nouă. tru a fi uşor şi repede recepţionate.
bă bună îi păreau zadarnice. Dar tre cei care s-au încadrat în noua în schimbul de noapte. Pe linia fcr<r Modestă, fără a face paradă de suc:
colectivul a fost cel care a aju­ ta a sectorului I, uriMren cu oaie de Cîteodată, dereticîn’d prin casă Gcor­ cesele sale, Georgeta îşi aduce neîn­
tat-o. Cu răbdare, i a explicat fa­ secţie a fost şi Saveta Costea.'Aici faiită fierbinte trebuiau transportate ia geta Lazăr rămîne o clipă pe gînduri, cetat şi cu conştiinciozitate aportul la
zele de lucru, i-a destăinuit, cum oţelpde. Şi asta , cît mai repede, Ime apoi încet, temîndu-se parcă să nu-şi bunul mers al transporturilor. De cînd
se zice, secretul muncii. Fire age­ muncitorii cu experienţă ca Arpad diat se primi semnalul de liberă tre­ alunge amintirile se aşează pe scaun. lucrează la uzină n-a primit nici o
ră Saveta a început să pătrundă cere. Triţi ştiu că' cil fetişcana aceasta Frămîntînd între degete un colţ al şor­ sancţiune, nici o observaţie. De e zi,
tot mai bine tainele meseriei. In Peter şi Francisc Bojoc L-au ajutat nu e' de glîimif. impiegaţii o cunosc ţului revede cu ochii minţii crîmpeie ori noapte, ea are aceeaşi necurmată
scurt timp a devenit o muncitoare bine pe Gcorgeta 'Lazăr, fi ştiu băr din copilăria ei chinuită. grijă ca' serviciul să meargă perfect.
de bază în sseţiă şi chiar frunta­ să deprindă noua meserie. Acum nicia.
şă în întrecerea socialistă. ...Avea doar 6 ani cînd tatăl i-a Oţelarii au nevoie de fontă 1 Lă fur­
Saveta Costea este fruntaşă în Cînd a venii ta Hunedoara. Geor- plecat pe front. Mama, adusă de spa­ nale trebuie să ajungă neîntîrziat tre­
Cînd secţia de fabricat perii s-a geta Lazăr tiu ' ?Vea prea multe că* te, la lumina pîlpîindă a lămpii de nul cu o a le ! Şefa de manevră Geor-
desfiinţat Saveta Costea a cerut secţie. Numai în această lună Ia noşfiriţe. A uinfaf însă cursurile unei petrol, cîrpea hăinuţele copiilor. Ii ră­ geta Lazăr nu întîrzie niciodată, ve­
să fie trecută la secţia de turnătorie. şcoli'.de rriarievranţi.' In 1954 s-a pre­ sună şi acum în urechi bocetul mamei ghind mereu la bunul mers al muri-'
maşina de împletit sîrmă l â . care zentat la .examen şi de atunci este la primirea vestei că a rămas văduvă. cii,
şefă de rhanevră ?n Combinatul side­ Văduvă cu trei copii, care mai aveau
lucrează a realizat, pînă la 35 oc­ rurgic Hunedoara. mult pînă la vremea cînd să-i fie un Muncitoarea aceasta' modestă, stă­
sprijin. Şi amintirile continuă să se
tombrie, 6.500 m.p. de sîrmă în Aier, la căile' ferate uzinale, l-a cu­ perinde, şuvoi. Anii zbuciumaţi ai co­ ruitoare, a cerut de curînd să devină
noscut pe Traían Lazăr, pe atunci fo­ pilăriei, foamea şi mizeria războiului.
loc de 4.500 -m.p. cit îi este pla­ chist, azi- unul ,dintre cei ma! buni Georgela ştie ce înseamnă să ai doar candidată de partid, să fie alături de
mecanici .«!U .tnpomotivă. S-an căsă­ 10 ani şi să sapi, să seceri din zori
nul pe (întreaga lună.' v torit. Lutrează n'mîndoi ?n aceeaşi tu-' şi pînă seara. Ştie cc înseamnă să-ţi oamenii aţein care au ajutat-o — a-
ră, dar niciodată la acelaşi tren. „Asta. doreşti o jucărie şi în Ioc de asta să
...Fetiţa bălaie care cu arii în ur­ ca să pil ne facem greutăţi unul al­ nu ai decît necazuri. tunci cînd, de abia venită de pe me­ Mizeria ne gonea de prin sa­ mea personală a intrat de ase­
mă a plecat încotro Vedea cu 6- tuia. Să „nu trebuiască să lăsăm, eu te, unde chiaburii şi moşierii îşi menea pe un făgaş nou. M-am
chir pentru o bucată de pune' este de la mine, el de la el şi serviciul Azi are o viaţă fericită şi demnă. leagurile Moldovei, a speriat-o frea­ făceau de cap nestingheriţi — căsătorit cu un muncitor ca şi
acum o muncitoare de nădejde. să sufere“ — spune Gcorgeta. Iar Meseria o îndrăgeşte din zi în zi mai îşi începu povestea Paula Chiş- mine. El a urmat apoi faculta­
Astăzi ea cunoaşte trei meserii şi după cele opt ore de lucru pornesc a- mult. Ea, fiică a unor ţărani săraci mătul uzinei — să păşească cu în­ can. Auzeam că Ia oraş e mai tea muncitorească si acum e in­
din Moldova, este azi un om a cărui bine, dar nu puteam pleca de a- giner, şef de sector la secţia
are asigurată o viaţă fericită. ' credere pe drumul luminos al zilelor casă. Părinţii munceau pînă dă­ I-a si inovator. Traiul nostrif a
------------------------ ----------------------------------- deau pe brînci pe la boieri şi de devenit din ce în ce mai îmbel­
Toate acestea le datoreşte' partidu­ noastre. abia puteau hrăni pe cei 7 copii şugat. Noi, desculţii* carie rf-a-
cîţi eram. Cum creşteam pu­ veam ce mînca, ne-am cumpărat
lui care a asigurat femeilor posibi- : BfiATRICE DAMIANOIU ţin, intram şi noi slugi la bo­
corespondentă ier. Eu aveam doar 12 ani cînd acum casă, mobilă, apărat de
lităţi largi şi drepturi depline. am plecat de acasă să slugă­ radio, aragaz, haine etc.
resc. Apoi cînd am rn-aî crescut
La şcoala muncii am fugit de la boier şi am venit Ştiu — a continuat să poves­
ia Orăştie. M-am angajat aici tească tov. Chişean — că toate
. inâ anul trecui, în secţiile sirik cursul de calificare învăţau părţiie la fabrică ca muncitoare neca- acestea le datorăm partidului.
lificată. Nici aici însă n-a fost De aceea, noi ascultăm cu dra­
şi lenjerie de la fabrica de Icomponente ale maşinilor, modul de mai bine. Munceam cîte 10—15 goste cuvîntuf partidului <î
ore pe zi în condiţii grele de
-api din Sebeş toiul se lucra numai •înlăturare a defecţiunilor şi a lte ’ pro­ lucru, pentru un salariu care de- luptăm pentru traducerea în viaţă
abia ne ajungea să ne ducem a hotărîrilor trasate de partid.
itial. Cerinţele mereu crescinde ale bleme legate de procesul de proâuc- zilele de azi pe mîine. Maiştrii La locul meu de muncă, depun
ne înjurau şi ne bateau nestîn- tot efortul pentru a realiza o
‘iilaţiei pentru tricotaje, au impus ¦ţie. Pînă acum cursul de calificare a V .V X W .r-.V .V .W .*.*.V V gheriţi. In fabrică munceau mai productivitate tot mai mare,

fabrica să fie reprofilată. Cele două ,fosi organizat¦ în trei serii ’şi a fost mult femeile — mîna de lucru dînd tot măi multe produse peste
ieftină. După munca istovitoare plan. Lunar îmi depăşesc cu
Ui au fost dotate cu maşini cir- frecventat de . 93 muncitoare care au primeam o masă ca pentru 15—20 la sută sarcinile de plan,
cîini, deseori compusă doar din- ajutând totodată şi pe celelalte
ire moderne. Acest lucru impunea primit diplome. tr-un singur fel de mîncai-e. Ma­ femei mai tinere să-şi îmbună­
joritatea eram prost îmbrăcaţi. tăţească activitatea. Aceasta este
şi oamenii (mai bine zis munci- Acum, in urma calificării unui. ..în­ o modestă contribuţie la mărea:
ţa operă de construire a socia­
rele, pentru că în secţiile am in tite. semnat număr de muncitoare, produc­ lismului în patria noastră.

•ează numai fem ei) să aibă o Că­ tivitatea în ' secţiile. st/ik şi lenjerie a

lare mai înaltă. Maşinile trebuiau crescut in mod simţitor. Muncitoare

ascute în amănunţime şi m înuiie ou., ca .Ecaierina Kelinger, Maria Opincar

\tă pricepere pertrii a le zmulge ‘şi altele, care înainte produceau, lu-

xinwm de randament. Deci toate orind la două maşini, intr-o zi ip -

: 260 muncitoare trebuiau calificate, mai 70 perechi ciorapi, acum, după

această direcţie s-au ivii mai multe calificare, au ajuns să , p ro d u să . cîte

eri. Unii spuneau că este necesară, .90— 100 perechi ciorapi 'pe zi. De- ase­ fn p p (H p

M area unui curs de calificare pe menea, tot ¦in urma calififărut .tnupei- FEMEI MUNCITOARE! 4
1
ră fabrică, alţii ca să se trimită toa-re ca Rafila Tunpea, Ana Dăian 4

ncitoarele la şcoala profesională din ,ş.a. au trecut la deservirea a cîte Fiţi în primele rînduri ale luptei pentru ^

iu. Se punea însă problema con- trei maşini reuşind să producă pe zi

lării producţiei. Atunci organizaţia 120 perechi ciorapi. Important esleşi i îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de pian, 4

partid a analizat această problemă 1faptul că majoritatea muncitoarelor ca­ lpentru realizarea de cît mai multe economii]

a ajuns la concluzia că cea mai re s-au calificat prin acest' . curs mi ^la preţul de cost! Aplicaţi pe scară largă m e-J

lâ şcoală este calificarea la locul se mulţumesc doar au ceea ce au

muncă. S-a organizat apoi un învăţat. Fiind convinse ccr cea mai ttodeie înaintate de muncă. Dînd produse m ai]

¦s de calificare. bună şcoală e munca, ele .se străduiesc [multe, mai bune şi mai ieftine, contribuiţi la ]

rn producţie, cu sprijinul, tovarăşe- să se perfecţioneze continuu pentru a Ü \ ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii 4

calificate ca Zoica Mihai, Eugenia putea obţine rezultate cît măi bune în Pe noul şantier de construcţie de locuinţe din Deva, str. Iloria, m unca se desfăşoară cu mult elan.
contribuţie de scamă la aceasta o are şi echipa de fentei care deserveşte locurile de muncă cu materiale.
dean şi altele, muncitoarele învăţau procesul de producţie. Ldin ţara n o astră! ]
¦rpla deservire, a . maşinilor ¦iar la IN C L I Ş E U : Echipa de femei de pe şantierul de Locuinţe' din str. Horia — Deva.
M. IOAN