Page 108 - 1959-10
P. 108

P a sr. 4                                                                                / DRVMÜl SncfAUSMVTJJl                                                                                                                                               Nr. 1510

                                                                                MnMPmacMnmnMMWHMtMMaAniataiînMMHamtwainaBiinMMMa                                  sawEWMafawB  W W W «M B B — B

                                     Vizita acad. Atanase                       Joja                                       N um irea noului m inistru                             Lucrările sesiunii Sovietului Suprem ai U.R.S.S.
                                                                                                                              al R. P . Rom îne în
Ii M E U                                        în Grecia                                                                     Republica O rientată                  Depulafii au aprobat în unanimitate legea cu privire
                                                                                                                                        Uruguay
                                                                                                                                                                  a planul de sfat de dezvoltare a economiei nafionale
                                        ATENA 30 (Agerpres). Co­                Evan gheţos Averoff. El a fost
                                     respondenţă specială. — Ln di­             însoţit de ambasadorul R.P.                   Printr-un decret al Prezidiu­       şi cea cu privire la bugetul de stat pe anul 1 9 6 0
                                     mineaţa de 30 octombrie, acad.             Romîne în Grecia. Ion Drîn-                lui Marii Adunări Naţionale,
                                     Atanase Joja, vicepreşedinte al            ceanu.                                     tovarăşul Francisc Păcuraru a             MOSCOVA 30 (Agerpres).                 A. Kosîghin a subliniat că              nerea de a se repartiza fonduri
                                     Consiliului de Miniştri al R.P.                                                                                              — TASS anunţă : La 30 oc­              proiectul planului de stat de              suplimentare pentru sporirea
                                     Romîne şi ministrul învăţă­                   In cursul zilei de vjneri, acad.        fost numit în calitate de trimis       tombrie, la Kremlin şi-a reluat        dezvoltare a economiei naţiona­            producţiei de mărfuri de con­
                                     mântului şi Culturii, care se a-           Atanase Joja, a vizitat, împreu­                                                  lucrările cea de-a treia sesiu­        le a U.R.S.S. pe anul 1960, pre­           sum popular. Consiliul de
                                     Hă la Atena la invitaţia Aca­              nă cu Ion Drînceainu, Academia             extraordinar şi ministru pleni­        ne a Sovietului Suprem al              zentat de guvern, a fost pe de­            Miniştri, a subliniat A. Kosî-
                                     demiei de Ştiinţe a Greciei, a             de Ştiinţe din Atena. Membrii                                                     U.R.S.S.                               plin aprobat de deputaţi. După             ghiri, a examinat această pro­
                                     avut o întrevedere cu ministru!            Senatului Academiei de Ştiinţe             potenţiar al R.P. Romîne în Re­                                               cum au arătat discuţiile, acest            punere şi a acceptat-o.
                                     Afacerilor Externe al Greciei,             au făcut o primire călduroasă              publica Orientală Uruguay, în             In Sovietul Uniunii a luat          plan reflectă în mod just prin­
                                                                                oaspeţilor romîni.                                                                siîrşit discutarea proiectelor         cipalele direcţii ale dezvoltării             A. Kosîghin a subliniat că
                                                                                                                           locul tovarăşului Victor Dimi-         planului de dezvoltare a econo­                                                   Consiliul de Miniştri şi Comi­

                                                                                                                           triu, care a primit alte însăr­
                                                                                                                           cinări.

                                     Declaraţia delegaţiei sovietice la O. N. II.                                                                                 miei naţionale şi al bugetului         economiei şi culturii. Planul,             tetul de •Stat al Planificării
                                                                                                                                                                  de stat al U.R.S.S. pe anul            a arătat A. Kosîghin, reflectă             al U.R.S.S. aprobă o serie de
                                        în legătură cu situaţia din Laos                                                                                          1960. La discuţii au participat        politica de pace a guvernului              alte propuneri ale deputaţilor,
                                                                                                                                                                  38 persoane.                           sovietic, năzuinţele de pace ale           făcute în cursul discuţiilor. Bl a
                                        NEW YORK 30 (Agerpres).                 legaţia sovietică Ia cea de a              baza şi în cadrul acordurilor                                                 poporului.                                 subliniat că există toate condi­
                                     Delegaţia sovietică la cea de a            14-a sesiune a Adunării Gene­              de ta Geneva din anul 1954, ca­           In şedinţa de dimineaţă a So­                                                  ţiile pentru îndeplinirea şi de­
                                     14-a sesiune a Adunării Genera­            rale a O.N.U. consideră nece­              re constituie baza păcii şl secu­      vietului Uniunii a luat cuvîn­            Vorbitorul a arătat că în               păşirea planului de stat în a-
                                     le a O.N.U. a dat publicităţii             sar să declare că nici nu poate            rităţii în Indochina. Asemenea         tul Aleksei Kosîghin, vicepre­         cursul dezbaterilor pe marginea            nui viitor. Astfel se va face un
                                     următoarea declaraţie cu privire           fi vorba că Uniunea Sovietică              măsuri ca crearea unui aşa-zis         şedinte al Consiliului de Mi­          proiectului de plan, deputaţii             pas important în crearea bazei
                                     la intenţia de a se trimite în             ar sprijini sau cei puţin să-şi            subcomitet pentru Laos care ne­        niştri al U.R.S.S., preşedintele       au ridicat o serie de proble­              tehnico-materiale a comunismu­
                                     Laos o comisie permanentă a                                                           socoteşte Charta O.N.U., sau ca        Comitetului de Stat al Plani­          me economice. Intre altele, co­            lui. Deputaţii Sovietului Uniu­
                                     O.N.U.                                     dea consimţământul tacit ia fo­            trimiterea în Laos a uneî mişuni       ficării al U.R.S.S,                    misia bugetară a făcut propu-              nii au adoptat în unanimitate
                                                                                losirea numelui Organizaţiei Na­           permanente a O.N.U., înseam­                                                                                             legea cu privire la planul de
                                        In ultimul timp presa occi­             ţiunilor Unite pentru camufla­             nă însă subminarea acordu­               Bundestagul trebuie să anuleze                                                  stat de dezvoltare a economiei
                                     dentală a informat că anumite              rea unor acţiuni ilegale de acest          rilor de la Geneva şi duc prin a-      hotărîrea cu privire la înarmarea
                                     cercuri emit ideea creării unui            tel.                                       ceasta la lichidarea principalei                                                                                         naţionale a U.R.S.S. pe anul
                                     fel de misiuni permanente a                                                                                                                                                                                    1960.
                                                                                   Poziţia Uniunii Sovietice în

                                     O.N.U. în Laos. Totodată u- legătură cu recentele evenimente şi unicei baze juridice perftru                                 atomica a R. F. Germane                                                              In cadrul şe'dinţeî Sovietului
                                     nele agenţii occidentale, in spe­ din Laos a fost expusă în do­ menţinerea păcii în Vietnam,                                                                                                                   Uniunii a luat cuvîntul Vasili

                                     cial Reuter, răspîndesc zvonul             cumentele sovietice corespunză­            Laos şi Cambodgia. Iniţiatorii a-          BONN 30 (Agerpres). —¦Pre­         precum şl vizitele la Moscova              Garbuzov, locţiitor al ministru­
                                     că Uniunea Sovietică nu ar in­             toare din 18 august şi 14 sep­             cestor măsuri nu trebuie să uite        şedintele partidului vest-german      ale primului ministru ai Angliei,          lui Finanţelor al U.R.S.S.
                                     tenţiona să obiecteze împotriva            tembrie 1959.                              urmările grave pe care le not           Uniunea Germană, Elîes, şi se­        Macmillan şi a vicepreşedintelui
                                     trimiterii acestei misiuni în                                                         avea asemenea acţiuni pentru            cretarul general al acestui par­      S.U.A., Nixon.                                După ouvîntarea lui, depută­
                                     Laos.                                         încordare?, care s-a creat în           cauza păcii în Asia de sud-est          tid, Weber, au adresat preşedin­                                                 ţii Sovietului Uniunii au adop­
                                                                                regiunea LaosuJui poate şi tre­            şî în întreaga lume.                   telui Bundestagului de la Bonn,          „Numai cancelarul federal de             tat bugetul de stat al U.R.S.S*
                                        In legătură cu aceasta, de-             buie să fie lichidată numai pe                                                     Gerstenmaier o scrisoare în le­       la Bonn, se spune în scrisoare,            ca,re prevede la capitolul ve­
                                                                                                                             Teroare sîngeroasă                    gătură cu dezbaterile care vor        nu şi-a putut ascunde nemulţu­             nituri suma de 772.990.487.000
                                     Pentru anularea procesului înscenat Iul                                                                                       avea Ioc Ia 5 noiembrie în Bun­       mirea. De altfel, este şi uşor de          ruble, ia,r la capitolul cheltuieli
                                     Sufanuvong şî celorlalfi patriofi faofienl                                                       în Laos                      destag pe marginea "probleme­         înţeles : doar acum iese la ivea­          — 745.808.593.000 ruble, — ast­
                                                                                                                                                                   lor de politică externă. După                                                    fel îneît veniturile depăşeso
                                        MOSCOVA 30 (Agerpres). - TASS           Lao Hak Sat. Exprimînd voinţa oame­           HANOI 30 (Agerpres). —              cum arată ziarul „Deutsche             lă eşecul politicii sale“.                 cheltuielile cu 27.181.894.000 ru­
                                     anunţă: Comitetul sovietic de solida­      nilor sovietici. Comitetul Sovietic con­   Referindu-se la ziarul „Lao Hak         Volkszeitung“, copii ale acestei         Autorii scrisorii cer Bundes­           ble. Bugetul a fost adoptat ţi-
                                     ritate cu ţările Asiei a dat publicităţii  damnă acţiunile criminale ale guver­       Sat“, agenţia vietnameză de             scrisori au tost adresate deputa­                                                nîndu-se se'ama de propunerile
                                     ia 20 octombrie o declaraţie în legă­      nului Sananikone. In declaraţie se ce­     informaţii transmite că un de­          ţilor Bundestagului.                  tagului să scoată politica vest-           făcute de comisiile bugetară şi
                                     tură cu represaliile din Laos împo­        re traducerea în viaţă a acordurilor de    taşament al armatei guvernului                                                germană din impas, să determi­             economică ale Sovietului Uniu­
                                                                                la Geneva şi Vientiane, încetarea ac­      Fui Sananikone a săvîrşit un a-            In scrisoare se menţionează        ne guvernul vest-german să pro­            nii.
                                     triva conducătorilor partidului Nen        tului arbitrar înscenat prinţului Sufanu-  tac asupra satului Nam Tha din          că politica „de pe pozîfii de for­
                                                                                v°ng şi a altor patrioţi din Laos şi       provincia Fong Săli, şi a îm­           ţă“ dusă de cancelarul Adena­         cedeze la normalizarea relaţiilor             Deputaţii au adoptat de ase«
                                                                                restabilirea păcii îri regiunea Indochi-   puşcat 25 de locuitori din acest                                                                                         menea, pe capitole, legea ctl
                                                                                nei.                                       sat, printre oare femei şi copii.       uer a suferit un eşec. Bun-           cu vecinii din Est ai R.F.G., in­          privire la bugetul de stat al
                                                                                                                           Soldaţii detaşamentului, condus                                                                                          Uniunii Sovietice pe anul 1960*
                                                                                                    «A- .                  de locotenentul Bala, au încer­         destagul trebuie să anuleze ho-       clusiv R.D.G., şi astfel să con­
                                                                                                                           cat să obţină de la aceşti lo­
Sprijină ideea convocării Conferinţei la nivel înalt                               PEKIN so (Agerpres). —- Comite­         cuitori informaţii referitoare la      tărîrea cu privire fa înarmarea        tribuie la destinderea încordării
                                                                                tul chinez de solidaritate cu ţările din   misca rea detaş a mentelor de
M EN Z SES: Corafererafa tre b u ie să aibă                                     Asia şi Africa a dat publicităţii o de­    partizani. Arestaţii au răspuns         atomică a Germaniei occiden­          internaţionale.  . .• ‘
                                                                                claraţie în care protestează împotri­      că nu ştiu nimic, fapt pentru          tale.
Soc c îf m ai re p e d e p o sib il                                             va procesului ilegal intentat patrio­      care au fost împuşcaţi.                                                       Lucrările Congresului Uniunii
                                                                                ţilor din Laos.                                                                       în scrisoare se subliniază de       Sindicalelor Libere Germane
   CAMBERA 30 (A gerpres).—          ministru al Australiei a declarat                                                        La 5 octombrie două deta­
La o interpelare a lideru­           printre altele: „Sînt cu totul                „Poporul Chinez, se spune în decla­     şamente ale trupelor guverna­           asemenea, că toţi oamenii de          Cuvîntarea lui Walter Ulbricht
lui opoziţiei laburiste E-           de acord cu părerea exprimată              raţie, sprijină cu hotărire poporul lao­   mentale au incendiat 5 sate din
vatf care a întrebat la                                                                                                    provincia Fong Săli.                   bună credinţă au salutat cu căl­          BERLIN 30 (Agerpres). —                 dioatelor vest-germane înţeleg
29 octombrie dacă guvernul           de Maomillan că o conferinţă Ia            ţian în lupta sa justă pentru pace.                                                                                      TASS a n u n ţă : In şediinţa din          limpede că îm Republica Fede­
australian sprijină punctul de       nivel înalt trebuie să aibă loc            independenţă şl democraţie. Problema                                               dură întîfnfrea dintre preşedin­      29 octombrie a celui de-al V-lea           rală domină astăzi monopoliş«
                                     cit mai grabnic posibili“.                 Laosuîuî trebuie să fie reglementată                                                                                     Congres al Uniunii Sindicatelor            tii şi miilitariştii. Politica actua­
vedere al premierului britanic                                                  în mod rezonabil pe baza acordurilor                                              tele Consiliului de Miniştri al        Libere Germane, au continuat               lei conduceri sindicale din Ger­
                                        Menzies consideră că „nu este           de Ja Geneva şi Vientiane".                                                                                              discuţiile pe marginea raportu­            mania occidentală, a adus oame­
Macmillan privind convocarea         de dorit o animare a conferin­                                                                                                U.R.S.S., N. S. Hruşciov şî pre­      lui prezentat de H. Warnke, pre­           nii muncii în impas. A sosit
                                                                                                                                                                                                         şedintele Uniunii Sindicatelor             timpul ca clasă muncitoare şi
cit mai apropiată a unei confe­      ţei pentru a nu se pierde pri­                                                                                               şedintele S.U.A., Eisenhower,          Libere Germane, şî asupra pro­             forţele care acţionează pentru
                                     lejul pe care îl oferă acutaia                                                                                                                                      iectului de rezoluţie al Congre­           apărarea păcii din Germania
rinţe între Est şi Vest la nivel                                                                                                „General Motors“ îşi reduce
                                     situaţie internaţională favora­                                                       considerabil producţia de automobile
înalt, Robert Menzies, primul        bilă.

OLLENHAUER: /?. F. G. facă totul                                                                  ?                                                                                                      sului. In faţa delegaţilor a ros­ occidentală să promoveze o
                                                                                                                                                                                                         tit o amplă cuvîntare Walter politică proprie.
           p e n t r u destindere                                               HANOI 30 .Agerpres). — Comi­               din lipsă de oţel

   BONN 30 (Agerpres). —¦            că guvernul Vest-german ar pu­             tetul vietnamez de solidaritate cu ţă­        NEW YORK 30 (Agerpres).             prezent de „General Motors“ în         Ulbricht, prim-secretar al Co­               Walteir Ulbricht s-a pronun­
Luînd cuvîntul la o întrunire        tea să-şi aducă aportul la des­            rile afro-asiatice a dat publicităţii o    — La 29 octombrie, societatea          întreaga ţară, se ridică la            mitetului Central al Partidului            ţat din nou pentru încheierea'
la Hanovra, E. Ollenhauer, pre­      tinderea încordării internaţio­            declaraţie in care cere anularea pro­      „General Motors“ a anunţat că          200.000. Nouă din cele 13 uzine        Socialist Unit din Germania.               unui tratat de place cu Germa­
şedintele Partidului Social de­      nale, renunţîn-d la înarmarea a-           cesului înscenat prinţului Sufanuvong      încetează producţia de automo­         de asamblare ale societăţii ca­        El s-a oprit asupra sarcinilor             nia şi pentru transformarea Ber­
mocrat din Germania, s-a pro­        tormică a R.F. Germane.                    şi celorlalfi conducători ai partidului    bile de tip „Cadillac" din cauza       re produc automobile „Chevro­          organizaţiilor sindicale ale Re­           linului occidental într-un oraş
nunţat pentru convocarea cit                                                    Neo Lao Hak Sat.                           lipsei de oţel. Circa 7.000 de         let“ au fost închise, iar la 30        publicii Democrate Germane în              liber demilitarizat.
mai grabnică a Conferinţei la           Buletinul de presă al                                                              muncitori vor rămîne fără lucru -      octombrie, va înceta producţia         opera de înfăptuire a planului
nivel înalt. Agenţia DPA anun­                                                     Declaraţia condamnă procesul însce­                                            de automobile „Oldsmobile“.            septenaT de dezvoltare a eco­                Walter Ulbricht a caracteri­
ţă că Ollenhauer a cerut guver­      P.S.D.G. — „Sozial Demokra­                nat conducătorilor partidului Neo Lao      La 28 octombrie, a încetat pro­        Celelalte uzine ale lui „General       nomiei naţionale.                          zat înarmarea atomică a R.F.G*
                                                                                Hak Sat şi califică această acţiune ca                                            Motors“, care fabrică automobi­                                                   drept o crimă faţă de poporul
                                     tischer Pressedienst“ — critică            pe o încălcare grosolană a acorduri­       ducţia de automobile de tip            le „Buick“ şi „Compact Cor-               Referindu-se la situaţia sindi­         german, deoiarece constituie
                                                                                lor de la Geneva şi Vientiane.                                                    vair“ 'lucrează cu săptămîna de        catelor din Germania occiden­              principalul obstacol în calea
nului R.F. Germane „să facă cu asprime politica lui Adena­                                                                 „Pontiac“, fabricate tot de „Ge­       lucru redusă.                          tală, Walter Ulbricht a arătat             reuniiicării Germaniei.
                                                                                                                                                                                                         că majoritatea membrilor sin-
totul pentru destinderea gene­ uer în problema convocării Con­                                                             neral Motors“. Numărul total al                                                                                            Walter Ulbricht I-a invitat pe

rală a încordării". El a declarat ferinţei la nivel înalt.                                                                 muncitorilor concediaţi pînă in

                                                                                                                                                                                                                                                    cancelarul vest-german K. A-

JCO C^rA/O O tX>0"SCCC03C>O O O CO CXXXXî00030CO O O CO CO tXXXXXXX> 300CO O CO O XXX»CSX>3LXIO SCXXX3Q O O O eXX»CO O O O O t SXXX»OOOOyuOOGCPC«XXXX>o XXXK!OC5COOCX>C«X>Oo OOOo OSXX'CXXX50CXXXSo CXîO                                            denauer să viziteze Republică

           Urm ărind lu cră rile Sesiunii S o vie tu lui Suprem al U. R. S. S.                                                                                                                                                                      Democrată Germană şi şi-a

                                                                                                                                                                  ţa septenalului se simte cu o cele mai dezvoltate state impe­ exprimat dorinţa ca Otto Gro-

           Planari ale construcţiei comuniste paşnice                                                                                                             deosebită forţă asupra întregii        rialiste. Poporul sovietic îşi în­         tewohl, preşedintele Consiliu­
                                                                                                                                                                                                         deplineşte cu succes sarcina de            lui de Miniştri al R.D.G., să
                                                                                                                                                                  lumi, este extinderea relaţiilor       a cîştiga lot mai mult timp în             viziteze Germania occidentală*
                                                                                                                                                                  economice, comerciale, culturale       această întrecere. Uniunea So­
                                                                                                                                                                  ale Uniunii Sovietice. In primii

Cea "de-a 3-a sesiune a Sovie­ mativ 4 la sută. Producţia mij­                                                                                                               doi ani ai septenalului, volumul vietică va parcurge în aceşti 2       Imporfanfe hotărîri
                                                                                Agricultura Uniunii Sovietice, trecerea muncitorilor şi funcţio­ global al comerţului exterior ani un drum pentru care State­
tului Suprem al U.R.S.S.^ ce are     loacelor de producţie va creşte
loc la Moscova în prezent, a a-      pînă la sfîrşitul anului 1959 cu           care se dezvoltă î-ntr-.un ritm            narilor din toate ramurile eco­        creşte cu 25 la sutei.                 lor Unite le-au trebuit un timp            ale guvernului Cuban
                                                                                vertiginos, va asigura o creştere          nomiei naţionale la ziua de mun­          Inspiră simpatie şi încredere       incomparabili mai mare. De pil­
probat raportul cu privire la pla­ 12 la sută, iar producţia mijloa­ conisderabilă a producţiei de ce­ că de 7 ore. Este deosebit de faptul că Uniunea Sovietică va dă, producţia de otel va creşte
nul dezvoltării economiei naţio­ celor de consum — cu 10,5 la                                                                                                                                                                                       HAVANA 30 (Agerpres). Re­

nale a U.R.S.S. şi cu privire la sută.                                          reale şi alte produse agro-ali­            important faptul că reducerea          continua să acorde un lprg .aju­       cu 10 milioane tone. Pentru o              ferindu-se la informaţii transmi­
                                                                                ment are. In 1960, producţia de                                                   tor tehnic pentru construirea a        creştere identică a producţiei de          se de postul de radio din H a­
proiectul Bugetului de stat al In cel de-al doilea an al sep-                   lapte, de pildă, socotită pe cap           zilei de muncă este însoţită de        383 întreprinderi şi obiective in­     oţel, Statelor Unite le-au trebuit         vana, agenţiile de presă anunţă
                                                                                de locuitor, va fi de 336 kg. fa­                                                 dustriale în 22 de ţări. "Dintre       nu mai puţin de 12 ani. Produc­            o serie de decrete adoptate de
Uniunii Sovietice pe anul 1960. tenalului, Uniunea Sovietică va                 ţă de 330 kg. cit a fost anul tre­         sporirea continuă a salariilor.        aceste obiective, 288 vor fi con­      ţia de ţiţei va spori cu 31 mi­            guvernul Fidel Castra privind
                                                                                cut în S.U.A,                                                                                                            lioane tone. Statele Unite au              naţionalizarea concesiunilor pe­
Cifrele ce oglindesc îndepli­ face un nou pas important *. pe                                                              Nu trebuie scăpat din vedere că        struite în ţările socialiste, iar      realizat o asemenea creştere în            trolifere din Guba şi aplicarea
                                                                                   Partidul şi guvernul sovietic                                                  95 în ţările slab dezvoltate din       9 ani. Ritmul înalt al dezvoltă­           de impozite speciale exporturi­
nirea-cu succes a sarcipi lor de calea înfăptuirii sarcinii econo­              acordă o mare atenţie dezvoltă­            despre un asemenea fenomen             punct de vedere economic. Prin-        rii — în acesta rezidă garanţia            lor de minereu.
                                                                                rii regiunilor răsăritene, care po­                                               tré ţările socialiste care se vor      că nivelul înalt de dezvoltare
plan pe anul 1959, ca şi cele mice fundamentale şi a ridică­                    sedă uriaşe resurse materiale.             nici nu poate fi vorba în sta­         bucura de acest ajutor se mi­          al economiei S.U.A. va fi ajuns               Primul deeret-lege elaborat de
                                                                                Pentru a ne da seama mai bine              tele capitaliste.                      mară şi ţara noastră. Guvernul         şi depăşit.                                un comitet guvernamental
privind dezvoltarea economiei rii nivelului de trai al poporu­                  de impetuoasa dezvoltare ce o                                                                                                                                       însărcinat cu probleme le­
                                                                                vor lua în vii­                               Un alt indiciu al creşterii ne­     Uniunii Sovietice a cerut întot­          Aşa cum se arată în raportul            gate de industrializarea ţă­
naţionale a Uniunii Sovietice pe lui.                                                                                                                             deauna marilor puteri reducerea        prezentat de A. Kosîghin, în de­           rii se aplică la o suprafa­
                                                                                torii ani aceste                           încetate a nivelului de trai al        cheltuielilor de înarmare, iar o       curs de 7 ani (1952— 1958).                ţă de 44 milioane hectare
anul 1960, prezintă o uriaşă în­        După cum e şi firesc, îndepli­                                                     poporului sovietic, al condiţiilor     parte din fondurile eliberate să       producţia industrială a U.R.S.S            teren ur i petrol ifere a.parţinîn d
semnătate nu numai pentru po­        nirea cu succes a sarcinilor pe            regiuni, este sufi­                                                               fie folosite în ’direcţia sprijinirii  a crescut de 2,1 ori, avînd un             unui număr de 35 societăţi stră­
porul sovietic care le traduce în    primul an al septenalului, de­             cient de amintit                           civilizate de viaţă pe care orîn-      ţărilor slab ’dezvoltate.              ritm mediu anual de creştere a             ine, Inclusiv trusturile Shell
viaţă, ci şi pentru întregul lagăr   termină stabilirea unor sarcini                                                                                                                                     producţiei de aproape 11,5 Ia              Oii, Esso şi Standard Oii. Din
al socialismului. Mai mult decît     sporite în cel de-al doilea an,            acea parte a raportului tovară­            duirea socialistă le creează oa­          Uniunea Sovietică se menţine        sută. In aceşti 7 ani, producţia           1938, societăţile străine au ex­
ritît. victoriile Uniunii) Sovieti­  în comparaţie cu cele iniţiale.            şului Kosîghin în care se arată                                                   en atît mai ferm pe această po­        industrială a S.U.A. a crescut             ploatat doar 24 milioane hecta­
ce în construirea comunismului       Producţia industrială globală în           că în 1960 ele vor produce meta­                                 menilor muncii,  ziţie acum, cînd ia O.N.U. se          numai cu 11,7 la sută, cu un               re, restul lăsîndu-le nefolosite*
exercită o influenţa crescândă a-    al doilea an al septenalului va            le fieroase şi energie electrică în                                               fac progrese simţitoare pe - linia     ritm mediu anual de creştere de
supra întregii lumi. Se ştie că      creşte cu 8,1 la sută în com­              cantităţi mai mari decît s-au                                    este numărul     traducerii în viată a dezarmării       1,6 la sută. Acestea sînt dovezi              Prin aplicarea decretului pri­
anul 1959 este primul an a!          paraţie cu anul 1959.                      produs în întreaga Uniune So­                                                     generale şi totale.                    pe care nu le poate tăgădui ni­            vitor la impozitele pe minereuri
grandiosului septenal. Succese­                                                 vietică cu 10 ani în urmă.                                       impresionant de                                         meni. Socialismul va ieşi învin­           societăţile americane Bethlehem
le pe care poporul sovietic, sub        O creştere considerabilă vă                                                                                                  In legătură cu aceasta, în ra­      gător în întrecerea economică              Steel şi Nickaro Nike! care de­
înţeleaptă conducere a partidu­      cunoaşte industria extractiva                 Anul 1960, va fivun an în ca­                                 mare de locuin­  portul prezentat în sesiune se         cu capitalismul.                           ţine minele de nichel, cobalt şi
lui comunist, le dobîndeşte zi de    (cărbune, minereu, gaze, ţiţei),           re se va face un pas important                                                    spune : „Uniunea Sovietică va                                                     aramă din provincia Oriente
zi în îndeplinirea lui, sînt în mă­  siderurgică, chimică etc. In anul          pe calea realizării celui mai înalt        ţe ce se construiesc în fiecare        lărgi pe toate căile comerţul cu          Oamenii muncii din patria               vor încasa beneficii cu 25 la
sură să arate că nu vor trebui       1960, vor fi'"date în fundiu-ne            nivel de trăi din lume. Succe­             an. In anul viitor, se vor con­        ţările ce s-au eliberat de sub         noastră urmăresc cu afentie lu­            sută mai mici faţă de trecut,
să treacă 7 ani pentru ca sar­       primele cuptoare Martin de cîte            sele dobîndite în dezvoltarea e-           strui aproximativ 2,4 milioane a-      dependenţa colonială şi le va          crările Sesiunii ¦Sovietului Su­           aceste diferenţe urmînd să fie
                                     600 tone, automatizate, câteva             conomiei naţionale formează                parlamente în care se vor mu­          acorda un important ajutor e-          prem şi se simt mîndri de suc­             încasate sub formă de impozi­
cinile scptenalului să fie înde­     furnale mari, printre care un              baza materială a înfăptuirii a-            ta aproximativ 10 milioane de          conomic şi tehnîco-ştiinţilic, ceea    cesele poporului sovietic, pentru          te de. statul cuban.
plinite.                                                                        cestei sarcini. Venitul naţional           persoane. In afara acestora, col­                                             că văd în ele propriul lor vii­
                                     furnal cu un volum util de 2.000           al Uniunii Sovietice va creşte             hoznicii şi intelectualii de Ia sa­    ce va ajuta popoarele din aces­                                                      De asemenea continuă expro-
   Vorbind despre principalele                                                  în 1960 cu aproximativ 9 la su­            te îşi vor mai construi aproxi­        te ţări să lichideze mai repede        tor. pentru că văd în ele poli­            pierea terenurilor agricole apar-
rezultate ale dezvoltării econo­     m.c. De asemenea, producţia ’de            tă. In acest an se. va desăvîrşi           mativ un milion de case de lo­         înapoierea economică şi să-şi în­                                                 ţinînd monopolurilor america­
mici ¦naţionale a U.R.S.S. în a-     ţiţei va spori intr-un singur an                                                      cuit.                                  tărească independenţa econo­           tica statului sovietic de con­             ne.
 nul 1959, Aleksei Kosîghin, vi­     cu 15.000.000 tone.                                                                                                          mică“.
                                                                                                                              Ga şi în anii precedenţi, par­                                             strucţie paşnică.
cepreşedinte al Consiliului de Ga şi în ceilalţi ani, creşterea                                                            tidul şi guvernul sovietic vor a-         O însemnătate deosebită au
                                                                                                                           corda o grijă deosebită degvol-        primii doi ani ai septenalului                                         C. ARMEAN
Miniştri şl U.R.S.S., a arătat că producţiei de energie electrică va                                                       tării ştiinţei, artei şi culturii,     în ceea ce priveşte întrecerea cu
                                                                                                                           creării unui mare număr de ca­
ritmul de dezvoltare a produc­       depăşi dezvoltarea celorlalte ra­                                                     dre. Numai în 1960 vor absolvi
ţiei industriale depăşeşte consi­    muri industriale. Se vor produce                                                      instituţiile de învăţămînt 119.000
derabil sarcinile medii anuale       291 miliarde kW ore de energie                                                        de ingineri, adică de 3,5 ori mai
prevăzute de planul septenal.                                                                                              mulţi decît în 1958 în S.U.A.
Planul anual al producţiei in­       electrică, cu 11,2 la sută mai
dustriale va.fi depăşit cu aproxi­   mult. decît în 1959.                                                                     Un domeniu în care influen-

           Redacjia ţl administraţia ziarului! str, 6 Martie nr,. 9> jejefotn 1881189j 75. Taxa plătită iu numerar conform aprobării Direcjiunil Generale P .U .R . nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - . Deva
   103   104   105   106   107   108