Page 108 - 1959-10
P. 108
P a sr. 4 / DRVMÜl SncfAUSMVTJJl Nr. 1510
MnMPmacMnmnMMWHMtMMaAniataiînMMHamtwainaBiinMMMa sawEWMafawB W W W «M B B — B
Vizita acad. Atanase Joja N um irea noului m inistru Lucrările sesiunii Sovietului Suprem ai U.R.S.S.
al R. P . Rom îne în
Ii M E U în Grecia Republica O rientată Depulafii au aprobat în unanimitate legea cu privire
Uruguay
a planul de sfat de dezvoltare a economiei nafionale
ATENA 30 (Agerpres). Co Evan gheţos Averoff. El a fost
respondenţă specială. — Ln di însoţit de ambasadorul R.P. Printr-un decret al Prezidiu şi cea cu privire la bugetul de stat pe anul 1 9 6 0
mineaţa de 30 octombrie, acad. Romîne în Grecia. Ion Drîn- lui Marii Adunări Naţionale,
Atanase Joja, vicepreşedinte al ceanu. tovarăşul Francisc Păcuraru a MOSCOVA 30 (Agerpres). A. Kosîghin a subliniat că nerea de a se repartiza fonduri
Consiliului de Miniştri al R.P. — TASS anunţă : La 30 oc proiectul planului de stat de suplimentare pentru sporirea
Romîne şi ministrul învăţă In cursul zilei de vjneri, acad. fost numit în calitate de trimis tombrie, la Kremlin şi-a reluat dezvoltare a economiei naţiona producţiei de mărfuri de con
mântului şi Culturii, care se a- Atanase Joja, a vizitat, împreu lucrările cea de-a treia sesiu le a U.R.S.S. pe anul 1960, pre sum popular. Consiliul de
Hă la Atena la invitaţia Aca nă cu Ion Drînceainu, Academia extraordinar şi ministru pleni ne a Sovietului Suprem al zentat de guvern, a fost pe de Miniştri, a subliniat A. Kosî-
demiei de Ştiinţe a Greciei, a de Ştiinţe din Atena. Membrii U.R.S.S. plin aprobat de deputaţi. După ghiri, a examinat această pro
avut o întrevedere cu ministru! Senatului Academiei de Ştiinţe potenţiar al R.P. Romîne în Re cum au arătat discuţiile, acest punere şi a acceptat-o.
Afacerilor Externe al Greciei, au făcut o primire călduroasă publica Orientală Uruguay, în In Sovietul Uniunii a luat plan reflectă în mod just prin
oaspeţilor romîni. siîrşit discutarea proiectelor cipalele direcţii ale dezvoltării A. Kosîghin a subliniat că
locul tovarăşului Victor Dimi- planului de dezvoltare a econo Consiliul de Miniştri şi Comi
triu, care a primit alte însăr
cinări.
Declaraţia delegaţiei sovietice la O. N. II. miei naţionale şi al bugetului economiei şi culturii. Planul, tetul de •Stat al Planificării
de stat al U.R.S.S. pe anul a arătat A. Kosîghin, reflectă al U.R.S.S. aprobă o serie de
în legătură cu situaţia din Laos 1960. La discuţii au participat politica de pace a guvernului alte propuneri ale deputaţilor,
38 persoane. sovietic, năzuinţele de pace ale făcute în cursul discuţiilor. Bl a
NEW YORK 30 (Agerpres). legaţia sovietică Ia cea de a baza şi în cadrul acordurilor poporului. subliniat că există toate condi
Delegaţia sovietică la cea de a 14-a sesiune a Adunării Gene de ta Geneva din anul 1954, ca In şedinţa de dimineaţă a So ţiile pentru îndeplinirea şi de
14-a sesiune a Adunării Genera rale a O.N.U. consideră nece re constituie baza păcii şl secu vietului Uniunii a luat cuvîn Vorbitorul a arătat că în păşirea planului de stat în a-
le a O.N.U. a dat publicităţii sar să declare că nici nu poate rităţii în Indochina. Asemenea tul Aleksei Kosîghin, vicepre cursul dezbaterilor pe marginea nui viitor. Astfel se va face un
următoarea declaraţie cu privire fi vorba că Uniunea Sovietică măsuri ca crearea unui aşa-zis şedinte al Consiliului de Mi proiectului de plan, deputaţii pas important în crearea bazei
la intenţia de a se trimite în ar sprijini sau cei puţin să-şi subcomitet pentru Laos care ne niştri al U.R.S.S., preşedintele au ridicat o serie de proble tehnico-materiale a comunismu
Laos o comisie permanentă a socoteşte Charta O.N.U., sau ca Comitetului de Stat al Plani me economice. Intre altele, co lui. Deputaţii Sovietului Uniu
O.N.U. dea consimţământul tacit ia fo trimiterea în Laos a uneî mişuni ficării al U.R.S.S, misia bugetară a făcut propu- nii au adoptat în unanimitate
losirea numelui Organizaţiei Na permanente a O.N.U., înseam legea cu privire la planul de
In ultimul timp presa occi ţiunilor Unite pentru camufla nă însă subminarea acordu Bundestagul trebuie să anuleze stat de dezvoltare a economiei
dentală a informat că anumite rea unor acţiuni ilegale de acest rilor de la Geneva şi duc prin a- hotărîrea cu privire la înarmarea
cercuri emit ideea creării unui tel. ceasta la lichidarea principalei naţionale a U.R.S.S. pe anul
fel de misiuni permanente a 1960.
Poziţia Uniunii Sovietice în
O.N.U. în Laos. Totodată u- legătură cu recentele evenimente şi unicei baze juridice perftru atomica a R. F. Germane In cadrul şe'dinţeî Sovietului
nele agenţii occidentale, in spe din Laos a fost expusă în do menţinerea păcii în Vietnam, Uniunii a luat cuvîntul Vasili
cial Reuter, răspîndesc zvonul cumentele sovietice corespunză Laos şi Cambodgia. Iniţiatorii a- BONN 30 (Agerpres). —¦Pre precum şl vizitele la Moscova Garbuzov, locţiitor al ministru
că Uniunea Sovietică nu ar in toare din 18 august şi 14 sep cestor măsuri nu trebuie să uite şedintele partidului vest-german ale primului ministru ai Angliei, lui Finanţelor al U.R.S.S.
tenţiona să obiecteze împotriva tembrie 1959. urmările grave pe care le not Uniunea Germană, Elîes, şi se Macmillan şi a vicepreşedintelui
trimiterii acestei misiuni în avea asemenea acţiuni pentru cretarul general al acestui par S.U.A., Nixon. După ouvîntarea lui, depută
Laos. încordare?, care s-a creat în cauza păcii în Asia de sud-est tid, Weber, au adresat preşedin ţii Sovietului Uniunii au adop
regiunea LaosuJui poate şi tre şî în întreaga lume. telui Bundestagului de la Bonn, „Numai cancelarul federal de tat bugetul de stat al U.R.S.S*
In legătură cu aceasta, de- buie să fie lichidată numai pe Gerstenmaier o scrisoare în le la Bonn, se spune în scrisoare, ca,re prevede la capitolul ve
Teroare sîngeroasă gătură cu dezbaterile care vor nu şi-a putut ascunde nemulţu nituri suma de 772.990.487.000
Pentru anularea procesului înscenat Iul avea Ioc Ia 5 noiembrie în Bun mirea. De altfel, este şi uşor de ruble, ia,r la capitolul cheltuieli
Sufanuvong şî celorlalfi patriofi faofienl în Laos destag pe marginea "probleme înţeles : doar acum iese la ivea — 745.808.593.000 ruble, — ast
lor de politică externă. După fel îneît veniturile depăşeso
MOSCOVA 30 (Agerpres). - TASS Lao Hak Sat. Exprimînd voinţa oame HANOI 30 (Agerpres). — cum arată ziarul „Deutsche lă eşecul politicii sale“. cheltuielile cu 27.181.894.000 ru
anunţă: Comitetul sovietic de solida nilor sovietici. Comitetul Sovietic con Referindu-se la ziarul „Lao Hak Volkszeitung“, copii ale acestei Autorii scrisorii cer Bundes ble. Bugetul a fost adoptat ţi-
ritate cu ţările Asiei a dat publicităţii damnă acţiunile criminale ale guver Sat“, agenţia vietnameză de scrisori au tost adresate deputa nîndu-se se'ama de propunerile
ia 20 octombrie o declaraţie în legă nului Sananikone. In declaraţie se ce informaţii transmite că un de ţilor Bundestagului. tagului să scoată politica vest- făcute de comisiile bugetară şi
tură cu represaliile din Laos împo re traducerea în viaţă a acordurilor de taşament al armatei guvernului germană din impas, să determi economică ale Sovietului Uniu
la Geneva şi Vientiane, încetarea ac Fui Sananikone a săvîrşit un a- In scrisoare se menţionează ne guvernul vest-german să pro nii.
triva conducătorilor partidului Nen tului arbitrar înscenat prinţului Sufanu- tac asupra satului Nam Tha din că politica „de pe pozîfii de for
v°ng şi a altor patrioţi din Laos şi provincia Fong Săli, şi a îm ţă“ dusă de cancelarul Adena cedeze la normalizarea relaţiilor Deputaţii au adoptat de ase«
restabilirea păcii îri regiunea Indochi- puşcat 25 de locuitori din acest menea, pe capitole, legea ctl
nei. sat, printre oare femei şi copii. uer a suferit un eşec. Bun- cu vecinii din Est ai R.F.G., in privire la bugetul de stat al
Soldaţii detaşamentului, condus Uniunii Sovietice pe anul 1960*
«A- . de locotenentul Bala, au încer destagul trebuie să anuleze ho- clusiv R.D.G., şi astfel să con
cat să obţină de la aceşti lo
Sprijină ideea convocării Conferinţei la nivel înalt PEKIN so (Agerpres). —- Comite cuitori informaţii referitoare la tărîrea cu privire fa înarmarea tribuie la destinderea încordării
tul chinez de solidaritate cu ţările din misca rea detaş a mentelor de
M EN Z SES: Corafererafa tre b u ie să aibă Asia şi Africa a dat publicităţii o de partizani. Arestaţii au răspuns atomică a Germaniei occiden internaţionale. . .• ‘
claraţie în care protestează împotri că nu ştiu nimic, fapt pentru tale.
Soc c îf m ai re p e d e p o sib il va procesului ilegal intentat patrio care au fost împuşcaţi. Lucrările Congresului Uniunii
ţilor din Laos. în scrisoare se subliniază de Sindicalelor Libere Germane
CAMBERA 30 (A gerpres).— ministru al Australiei a declarat La 5 octombrie două deta
La o interpelare a lideru printre altele: „Sînt cu totul „Poporul Chinez, se spune în decla şamente ale trupelor guverna asemenea, că toţi oamenii de Cuvîntarea lui Walter Ulbricht
lui opoziţiei laburiste E- de acord cu părerea exprimată raţie, sprijină cu hotărire poporul lao mentale au incendiat 5 sate din
vatf care a întrebat la provincia Fong Săli. bună credinţă au salutat cu căl BERLIN 30 (Agerpres). — dioatelor vest-germane înţeleg
29 octombrie dacă guvernul de Maomillan că o conferinţă Ia ţian în lupta sa justă pentru pace. TASS a n u n ţă : In şediinţa din limpede că îm Republica Fede
australian sprijină punctul de nivel înalt trebuie să aibă loc independenţă şl democraţie. Problema dură întîfnfrea dintre preşedin 29 octombrie a celui de-al V-lea rală domină astăzi monopoliş«
cit mai grabnic posibili“. Laosuîuî trebuie să fie reglementată Congres al Uniunii Sindicatelor tii şi miilitariştii. Politica actua
vedere al premierului britanic în mod rezonabil pe baza acordurilor tele Consiliului de Miniştri al Libere Germane, au continuat lei conduceri sindicale din Ger
Menzies consideră că „nu este de Ja Geneva şi Vientiane". discuţiile pe marginea raportu mania occidentală, a adus oame
Macmillan privind convocarea de dorit o animare a conferin U.R.S.S., N. S. Hruşciov şî pre lui prezentat de H. Warnke, pre nii muncii în impas. A sosit
şedintele Uniunii Sindicatelor timpul ca clasă muncitoare şi
cit mai apropiată a unei confe ţei pentru a nu se pierde pri şedintele S.U.A., Eisenhower, Libere Germane, şî asupra pro forţele care acţionează pentru
lejul pe care îl oferă acutaia iectului de rezoluţie al Congre apărarea păcii din Germania
rinţe între Est şi Vest la nivel „General Motors“ îşi reduce
situaţie internaţională favora considerabil producţia de automobile
înalt, Robert Menzies, primul bilă.
OLLENHAUER: /?. F. G. facă totul ? sului. In faţa delegaţilor a ros occidentală să promoveze o
tit o amplă cuvîntare Walter politică proprie.
p e n t r u destindere HANOI 30 .Agerpres). — Comi din lipsă de oţel
BONN 30 (Agerpres). —¦ că guvernul Vest-german ar pu tetul vietnamez de solidaritate cu ţă NEW YORK 30 (Agerpres). prezent de „General Motors“ în Ulbricht, prim-secretar al Co Walteir Ulbricht s-a pronun
Luînd cuvîntul la o întrunire tea să-şi aducă aportul la des rile afro-asiatice a dat publicităţii o — La 29 octombrie, societatea întreaga ţară, se ridică la mitetului Central al Partidului ţat din nou pentru încheierea'
la Hanovra, E. Ollenhauer, pre tinderea încordării internaţio declaraţie in care cere anularea pro „General Motors“ a anunţat că 200.000. Nouă din cele 13 uzine Socialist Unit din Germania. unui tratat de place cu Germa
şedintele Partidului Social de nale, renunţîn-d la înarmarea a- cesului înscenat prinţului Sufanuvong încetează producţia de automo de asamblare ale societăţii ca El s-a oprit asupra sarcinilor nia şi pentru transformarea Ber
mocrat din Germania, s-a pro tormică a R.F. Germane. şi celorlalfi conducători ai partidului bile de tip „Cadillac" din cauza re produc automobile „Chevro organizaţiilor sindicale ale Re linului occidental într-un oraş
nunţat pentru convocarea cit Neo Lao Hak Sat. lipsei de oţel. Circa 7.000 de let“ au fost închise, iar la 30 publicii Democrate Germane în liber demilitarizat.
mai grabnică a Conferinţei la Buletinul de presă al muncitori vor rămîne fără lucru - octombrie, va înceta producţia opera de înfăptuire a planului
nivel înalt. Agenţia DPA anun Declaraţia condamnă procesul însce de automobile „Oldsmobile“. septenaT de dezvoltare a eco Walter Ulbricht a caracteri
ţă că Ollenhauer a cerut guver P.S.D.G. — „Sozial Demokra nat conducătorilor partidului Neo Lao La 28 octombrie, a încetat pro Celelalte uzine ale lui „General nomiei naţionale. zat înarmarea atomică a R.F.G*
Hak Sat şi califică această acţiune ca Motors“, care fabrică automobi drept o crimă faţă de poporul
tischer Pressedienst“ — critică pe o încălcare grosolană a acorduri ducţia de automobile de tip le „Buick“ şi „Compact Cor- Referindu-se la situaţia sindi german, deoiarece constituie
lor de la Geneva şi Vientiane. vair“ 'lucrează cu săptămîna de catelor din Germania occiden principalul obstacol în calea
nului R.F. Germane „să facă cu asprime politica lui Adena „Pontiac“, fabricate tot de „Ge lucru redusă. tală, Walter Ulbricht a arătat reuniiicării Germaniei.
că majoritatea membrilor sin-
totul pentru destinderea gene uer în problema convocării Con neral Motors“. Numărul total al Walter Ulbricht I-a invitat pe
rală a încordării". El a declarat ferinţei la nivel înalt. muncitorilor concediaţi pînă in
cancelarul vest-german K. A-
JCO C^rA/O O tX>0"SCCC03C>O O O CO CXXXXî00030CO O O CO CO tXXXXXXX> 300CO O CO O XXX»CSX>3LXIO SCXXX3Q O O O eXX»CO O O O O t SXXX»OOOOyuOOGCPC«XXXX>o XXXK!OC5COOCX>C«X>Oo OOOo OSXX'CXXX50CXXXSo CXîO denauer să viziteze Republică
Urm ărind lu cră rile Sesiunii S o vie tu lui Suprem al U. R. S. S. Democrată Germană şi şi-a
ţa septenalului se simte cu o cele mai dezvoltate state impe exprimat dorinţa ca Otto Gro-
Planari ale construcţiei comuniste paşnice deosebită forţă asupra întregii rialiste. Poporul sovietic îşi în tewohl, preşedintele Consiliu
deplineşte cu succes sarcina de lui de Miniştri al R.D.G., să
lumi, este extinderea relaţiilor a cîştiga lot mai mult timp în viziteze Germania occidentală*
economice, comerciale, culturale această întrecere. Uniunea So
ale Uniunii Sovietice. In primii
Cea "de-a 3-a sesiune a Sovie mativ 4 la sută. Producţia mij doi ani ai septenalului, volumul vietică va parcurge în aceşti 2 Imporfanfe hotărîri
Agricultura Uniunii Sovietice, trecerea muncitorilor şi funcţio global al comerţului exterior ani un drum pentru care State
tului Suprem al U.R.S.S.^ ce are loacelor de producţie va creşte
loc la Moscova în prezent, a a- pînă la sfîrşitul anului 1959 cu care se dezvoltă î-ntr-.un ritm narilor din toate ramurile eco creşte cu 25 la sutei. lor Unite le-au trebuit un timp ale guvernului Cuban
vertiginos, va asigura o creştere nomiei naţionale la ziua de mun Inspiră simpatie şi încredere incomparabili mai mare. De pil
probat raportul cu privire la pla 12 la sută, iar producţia mijloa conisderabilă a producţiei de ce că de 7 ore. Este deosebit de faptul că Uniunea Sovietică va dă, producţia de otel va creşte
nul dezvoltării economiei naţio celor de consum — cu 10,5 la HAVANA 30 (Agerpres). Re
nale a U.R.S.S. şi cu privire la sută. reale şi alte produse agro-ali important faptul că reducerea continua să acorde un lprg .aju cu 10 milioane tone. Pentru o ferindu-se la informaţii transmi
ment are. In 1960, producţia de tor tehnic pentru construirea a creştere identică a producţiei de se de postul de radio din H a
proiectul Bugetului de stat al In cel de-al doilea an al sep- lapte, de pildă, socotită pe cap zilei de muncă este însoţită de 383 întreprinderi şi obiective in oţel, Statelor Unite le-au trebuit vana, agenţiile de presă anunţă
de locuitor, va fi de 336 kg. fa dustriale în 22 de ţări. "Dintre nu mai puţin de 12 ani. Produc o serie de decrete adoptate de
Uniunii Sovietice pe anul 1960. tenalului, Uniunea Sovietică va ţă de 330 kg. cit a fost anul tre sporirea continuă a salariilor. aceste obiective, 288 vor fi con ţia de ţiţei va spori cu 31 mi guvernul Fidel Castra privind
cut în S.U.A, lioane tone. Statele Unite au naţionalizarea concesiunilor pe
Cifrele ce oglindesc îndepli face un nou pas important *. pe Nu trebuie scăpat din vedere că struite în ţările socialiste, iar realizat o asemenea creştere în trolifere din Guba şi aplicarea
Partidul şi guvernul sovietic 95 în ţările slab dezvoltate din 9 ani. Ritmul înalt al dezvoltă de impozite speciale exporturi
nirea-cu succes a sarcipi lor de calea înfăptuirii sarcinii econo acordă o mare atenţie dezvoltă despre un asemenea fenomen punct de vedere economic. Prin- rii — în acesta rezidă garanţia lor de minereu.
rii regiunilor răsăritene, care po tré ţările socialiste care se vor că nivelul înalt de dezvoltare
plan pe anul 1959, ca şi cele mice fundamentale şi a ridică sedă uriaşe resurse materiale. nici nu poate fi vorba în sta bucura de acest ajutor se mi al economiei S.U.A. va fi ajuns Primul deeret-lege elaborat de
Pentru a ne da seama mai bine tele capitaliste. mară şi ţara noastră. Guvernul şi depăşit. un comitet guvernamental
privind dezvoltarea economiei rii nivelului de trai al poporu de impetuoasa dezvoltare ce o însărcinat cu probleme le
vor lua în vii Un alt indiciu al creşterii ne Uniunii Sovietice a cerut întot Aşa cum se arată în raportul gate de industrializarea ţă
naţionale a Uniunii Sovietice pe lui. deauna marilor puteri reducerea prezentat de A. Kosîghin, în de rii se aplică la o suprafa
torii ani aceste încetate a nivelului de trai al cheltuielilor de înarmare, iar o curs de 7 ani (1952— 1958). ţă de 44 milioane hectare
anul 1960, prezintă o uriaşă în După cum e şi firesc, îndepli poporului sovietic, al condiţiilor parte din fondurile eliberate să producţia industrială a U.R.S.S teren ur i petrol ifere a.parţinîn d
semnătate nu numai pentru po nirea cu succes a sarcinilor pe regiuni, este sufi fie folosite în ’direcţia sprijinirii a crescut de 2,1 ori, avînd un unui număr de 35 societăţi stră
porul sovietic care le traduce în primul an al septenalului, de cient de amintit civilizate de viaţă pe care orîn- ţărilor slab ’dezvoltate. ritm mediu anual de creştere a ine, Inclusiv trusturile Shell
viaţă, ci şi pentru întregul lagăr termină stabilirea unor sarcini producţiei de aproape 11,5 Ia Oii, Esso şi Standard Oii. Din
al socialismului. Mai mult decît sporite în cel de-al doilea an, acea parte a raportului tovară duirea socialistă le creează oa Uniunea Sovietică se menţine sută. In aceşti 7 ani, producţia 1938, societăţile străine au ex
ritît. victoriile Uniunii) Sovieti în comparaţie cu cele iniţiale. şului Kosîghin în care se arată en atît mai ferm pe această po industrială a S.U.A. a crescut ploatat doar 24 milioane hecta
ce în construirea comunismului Producţia industrială globală în că în 1960 ele vor produce meta menilor muncii, ziţie acum, cînd ia O.N.U. se numai cu 11,7 la sută, cu un re, restul lăsîndu-le nefolosite*
exercită o influenţa crescândă a- al doilea an al septenalului va le fieroase şi energie electrică în fac progrese simţitoare pe - linia ritm mediu anual de creştere de
supra întregii lumi. Se ştie că creşte cu 8,1 la sută în com cantităţi mai mari decît s-au este numărul traducerii în viată a dezarmării 1,6 la sută. Acestea sînt dovezi Prin aplicarea decretului pri
anul 1959 este primul an a! paraţie cu anul 1959. produs în întreaga Uniune So generale şi totale. pe care nu le poate tăgădui ni vitor la impozitele pe minereuri
grandiosului septenal. Succese vietică cu 10 ani în urmă. impresionant de meni. Socialismul va ieşi învin societăţile americane Bethlehem
le pe care poporul sovietic, sub O creştere considerabilă vă In legătură cu aceasta, în ra gător în întrecerea economică Steel şi Nickaro Nike! care de
înţeleaptă conducere a partidu cunoaşte industria extractiva Anul 1960, va fivun an în ca mare de locuin portul prezentat în sesiune se cu capitalismul. ţine minele de nichel, cobalt şi
lui comunist, le dobîndeşte zi de (cărbune, minereu, gaze, ţiţei), re se va face un pas important spune : „Uniunea Sovietică va aramă din provincia Oriente
zi în îndeplinirea lui, sînt în mă siderurgică, chimică etc. In anul pe calea realizării celui mai înalt ţe ce se construiesc în fiecare lărgi pe toate căile comerţul cu Oamenii muncii din patria vor încasa beneficii cu 25 la
sură să arate că nu vor trebui 1960, vor fi'"date în fundiu-ne nivel de trăi din lume. Succe an. In anul viitor, se vor con ţările ce s-au eliberat de sub noastră urmăresc cu afentie lu sută mai mici faţă de trecut,
să treacă 7 ani pentru ca sar primele cuptoare Martin de cîte sele dobîndite în dezvoltarea e- strui aproximativ 2,4 milioane a- dependenţa colonială şi le va crările Sesiunii ¦Sovietului Su aceste diferenţe urmînd să fie
600 tone, automatizate, câteva conomiei naţionale formează parlamente în care se vor mu acorda un important ajutor e- prem şi se simt mîndri de suc încasate sub formă de impozi
cinile scptenalului să fie înde furnale mari, printre care un baza materială a înfăptuirii a- ta aproximativ 10 milioane de conomic şi tehnîco-ştiinţilic, ceea cesele poporului sovietic, pentru te de. statul cuban.
plinite. cestei sarcini. Venitul naţional persoane. In afara acestora, col că văd în ele propriul lor vii
furnal cu un volum util de 2.000 al Uniunii Sovietice va creşte hoznicii şi intelectualii de Ia sa ce va ajuta popoarele din aces De asemenea continuă expro-
Vorbind despre principalele în 1960 cu aproximativ 9 la su te îşi vor mai construi aproxi te ţări să lichideze mai repede tor. pentru că văd în ele poli pierea terenurilor agricole apar-
rezultate ale dezvoltării econo m.c. De asemenea, producţia ’de tă. In acest an se. va desăvîrşi mativ un milion de case de lo înapoierea economică şi să-şi în ţinînd monopolurilor america
mici ¦naţionale a U.R.S.S. în a- ţiţei va spori intr-un singur an cuit. tărească independenţa econo tica statului sovietic de con ne.
nul 1959, Aleksei Kosîghin, vi cu 15.000.000 tone. mică“.
Ga şi în anii precedenţi, par strucţie paşnică.
cepreşedinte al Consiliului de Ga şi în ceilalţi ani, creşterea tidul şi guvernul sovietic vor a- O însemnătate deosebită au
corda o grijă deosebită degvol- primii doi ani ai septenalului C. ARMEAN
Miniştri şl U.R.S.S., a arătat că producţiei de energie electrică va tării ştiinţei, artei şi culturii, în ceea ce priveşte întrecerea cu
creării unui mare număr de ca
ritmul de dezvoltare a produc depăşi dezvoltarea celorlalte ra dre. Numai în 1960 vor absolvi
ţiei industriale depăşeşte consi muri industriale. Se vor produce instituţiile de învăţămînt 119.000
derabil sarcinile medii anuale 291 miliarde kW ore de energie de ingineri, adică de 3,5 ori mai
prevăzute de planul septenal. mulţi decît în 1958 în S.U.A.
Planul anual al producţiei in electrică, cu 11,2 la sută mai
dustriale va.fi depăşit cu aproxi mult. decît în 1959. Un domeniu în care influen-
Redacjia ţl administraţia ziarului! str, 6 Martie nr,. 9> jejefotn 1881189j 75. Taxa plătită iu numerar conform aprobării Direcjiunil Generale P .U .R . nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - . Deva