Page 11 - 1959-10
P. 11
Nr. 1486 D R im V l SOCI AUSMU LUI Pag. 3
svaaa ousx&zztz
Tribuna agitator ului Cu sprijinul cetăţenilor
Agitatorii mobilizează Aron Boloţ a !ost ales deputat pen linia ferată peste 400 m.c. pămînt,
tru prima dată in anul 1955. La în copaci rupţi de vînt care împiedicau
la efectuarea lucrărilor ceput nu prea ştia ce are de făcut. circulaţia. Deputatul Aron Boloţ s-a
¦ Lu timpul insă, alegătorii au !ost a- dovedit a fi un bun mobilizator al
ceia oare l-au sprijinit in activitatea maselor şi cu ocazia reparării şcolii
dio campania agricolă de toamnă sa. La rîndul său, deputatul Aron Bo de 7 ani din Vaţa de Jos.
loţ a ştiut cum să mobilizeze oame
Strîngerea ia- timp şi în bune tid şi organizaţiile de bază au cut arături pe însemnate supra nii. Şi rezultatele muncit nu au in- Cetăţeni ca Ejtimie Budugan, Vio-
condiţiuni a recoltei, pregătirea luat măsurile cuvenite. Toţi co tirziai să se arate. Astfel, deşi în rel Mlţ, Sabin Costea, Nicolae Cris-
terenului şi executarea însămîn- muniştii, agitatorii au primit feţe de teren ce urmează a li raza comunei Vaţa sînt numai dru tolu, Avram Miţ, Viorel Loriş şi mulţi
ţărilor de toamnă la timpul op- sarcina de a duce muncă poli muri de munte, totuşi pe ele poţi cir alţii au fost întotdeauna alături de
timp aînt sarcini de mare răs tică pentru mobilizarea colecti însămînţate cu grîu. « cula cu plăcere. Pentru repararea a- deputatul Aron Boloţ in rezolvarea
pundere care stau în lata orga viştilor la lucru, pentru ca lu cestor.a, deputatul Aron Boloţ a luat oricărei probleme de interes obştesc.
crările agricole din campania Rezultatele muncii politice pu legătura cu conducerea fabricii de var Spre exemplu, deputatul a propus a-
nizaţiilor de partid, a tuturor de toamnă să fie făcute la timp din localitate care a pus la dispoziţie legătorilor. săi să sprijine acţiunea de
oamenilor muncii de pe ogoare. şi în bune condiţiuni. Munca po teau li şi mai bune dacă se fo mari cantităţi de piatră provenită din înfrumuseţare a staţiunii din locali
De realizarea cu răspundere a litică fiind axată pe mobilizarea selecţionarea pietrei de calcar. tate. Aceştia nu au ezitat şi, împreu
acestor sarcini depinde în mare colectiviştilor la lucru, agitatorii loseau în mai mare măsură şi nă cu deputatul, au transportat şt
măsură asigurarea recoltei din trec periodic pe la casele lor, La chemarea deputatului, cetăţenii împrăştiat pe aleile staţiunii aproa
anul viitor. stau de vorbă cu ei şi-i mobili alte. forme ale muncii politice de au participat la desfundarea liniei pe 100 m.c. de pietriş.
zează la lucru. ferate industriale din satul Ciungani.
In îndeplinirea în bune condi masă ca lozinci, panouri, gazete Aici, iimp de două zile au m uncit în Acestea sînt numai cîteva din suc
ţiuni a sarcinilor din campania Un exemplu bun în desfăşu m o d ¦ voluntar aproape 150 de cetă cesele pe care deputatul Aron Boloţ
agricolă de toamnă, un rol im rarea muncii politice îl consti de perete etc. prin care să se ţeni. In frunte cu deputatul lor, a- le-a obţinut cu sprijinul efectiv a ce
portant îl are munca politică şl tuie agitatorii Lazăr Gaşpar, ceştia au curăţat şi transportat de pe tăţenilor.
organizatorică desfăşurată de or loan Balint, Liviu Puiuţ şi Ema- popularizeze rezultatele obţinute
ganizaţiile de partid pentru mo noil Puiuţ din G.A.C. Veţel, Ru- I. MANEA i
bilizarea tuturor torţelor la efec dolî Goţ, Adolfi Buştea, Octa de, colectiviştii fruntaşi ,şi şă !se;
tuarea lucrărilor agricole din a- vian Goţ, Aurelia Iştfan şi Ana
ceastă campanie. Pepenar din G.A.C. Leşnic, loan critice lipsurile în muncă. De Brigada Iui Ioan Enăşcău a fost prima de la mina Teliuc care a îm
Mihuţ, Todor Cioancă, Eleonora brăţişat iniţiativa lui Nicolae Militaru.
Pentru îndeplinirea cu succes Dan şi loan Cioancă din G.A.C. asemenea, întrecerea socialistă
a sarcinilor din campania agri „Filimon Sîrbu“ şi alţii, care Fotografia reprezintă pe iosif Augner, unul din cei mai buni şefi de
colă de toamnă comitetul co muncesc cu multă tragere de între brigăzi şi echipe trebuia schimb din brigada lui Enăşcău, lă locui de muncă.
munal de partid, sfatul popular, inimă şi sînt ei înşişi exemplu
organizaţiile de bază şi conduce organizată pe bază de obiective
rile gospodăriilor agricole colec personal în muncă.
tive din comuna Veţel, raionul Activitatea politică şi organi concrete şi în jurul ei să se facă
Ilia, au luat măsuri corespun
zătoare de organizare şi desfă zatorică desfăşurată de către co o largă publicitate.
şurare a lucrărilor agricole de mitetul comunal de partid şi or
toamnă ca: recoltatul culturilor ganizaţiile de bază, munca neo Timpul nu aşteaptă. In acea-,
tîrzii, pregătirea terenurilor, se bosită a agitatorilor au dat re
lecţionarea şi tratarea seminţe zultate bune. Toate gospodăriile stă campanie trebuie efectuate V E Ş T I D I N L U N C A C E R N I!
lor şi efectuarea însămînţărilor. colective sînt avansate cu lu
înfăptuirea acestor măsuri este crările de recoltare şi însămîn- multe lucrări, şi într-un timp
susţinută printr-o permanentă ţări. Aşa, de pildă, la G.A.C.
Leşnic s-au însămînţat pînă la scurt. Succesul îndeplinirii la Se consfmieşfe un saivan...
muncă politică de mobilizare a data de 29 septembrie mai mult
tuturor colectiviştilor Ia efectua de 8 hectare cu grîu şi 2 hec timp şi în bune condiţiuni agro Circumscripţii fruntaşe
rea lucrărilor de recoltare şi în- tare cu orz. La G.A.C. Veţel
s-au recoltat fi hectare cu car tehnice a tuturor lucrărilor din , Cu cîteva luni in urmă, în N-a trecut mult timp de la rîndul, cot la cot cu ceilalţi îij- mare număr de întovărăşiţi,
sămînţări. tofi şi peste 20 hectare cu po cadrul unei sesiuni a Sfatului constituirea întovărăşirii zooteh tovărăşiţi, la transportul mate
Pentru desfăşurarea în bune rumb. In acelaşi timp s-au fă- campania agricolă de toamnă popular al oraşului Haţeg a fost nice „Cerna" din Lunca Cernii Activitatea în tovarăş iţi lor din
iniţiată o întrecere între cele şi ţăranii din cadrul acestei !în rialelor de construcţie. satul Lunca Cernii poate servi
condiţiuni a muncii politice de depinde foarte mult de felul cum 33 circumscripţii electorale e- tovărăşiri au trecut la constru drept exemplu pozitiv şi pentru
masă comitetul comunal de par- xistente în acest oraş. La baza irea unui saivan pentru adăpos- La data de 27 septembrie a.c.
este desfăşurată munca politică. întrecerii au stat obiective c a : tlrea celor 190 de oi. a început şi săpatul şanţului
înfrumuseţarea străzilor, men
De aceea, se cere să se dea o şj ţinerea lor curată, curăţirea'ca Veniturile obţinute pînă în
selor şi curţilor etc. prezent au permis întovărăşi-
mai mare amploare muncii po pentru fundaţia saivanului, lu ceilalţi întovărăşiţi din satele a-
Fâcînd bilanţul activităţii de
litice şi organizatorice în vede puse de deputaţi, ultima sesiu crare la care a participat un propiate. . ¦.!
ne a Sfatului >popular al oraşu
rea mobilizării tuturor forţelor la lui Haţeg a stabilit că cele mai ...şi un cămin cultural
bune rezultate le-au obţinut cir
executarea muncilor ce se cer cumscripţiile nr. 19 (deputată
tov. Rozica Birlea) nr. 22 (de
a fi făcute în această campanie. putat tov. Cristian Stefoni) şi ţilor să grăbească munca pentru Paralel cu construirea salva- deşte o deosebită preocupare
nr. 2 (deputată tov. Alaria Zam construirea saivanului, care va oului, ţăranii din Lunca Cernii pentru organizarea muncii pe
Nu trebuie uitat nici o clipă fir). Acestora le-au fost decer avea o lungime de 60 metri. Inferioară au luat hotărîrea de care o depun cetăţenii din aceas
nate drapele de circumscripţii Pînă în prezent, întovărăşi ţii au a construi prin muncă şi contri tă localitate.
că de felul cum vor îi efectuate fruntaşe. prestat un număr considerabil buţie voluntară un cămin cul-
de ore de muncă voluntară la Luraf. Pentru această construcţie Organizaţia de bază U.T.M.,
lucrările din această campanie Creşte numărul transportul materialelor «ie con a fost transportată aproape în în colaborare cu cadrele didac
cumpărătorilor strucţie. In această muncă me întregime piatra necesară şi s-a tice de Ia şcoala de 7 ani din
depinde obţinerea unor recolte rită a îi amintiţi tovarăşii fen săpat şanţul pentru fundaţie. Lunca Cernii, vor alcătui bri
Prejban Verzoni, Petru Prejban Căminul cultural va avea o ca găzi de muncă patriotică, pen
sporite în anul viitor. Soarta re Pleşoni, ionel Prejban Pleşoni pacitate de circa 100 locuri. tru a ajuta astfel Ia construirea
şi Trandafir Neiconi. Un imbold cît mai grabnică a căminului
coltei viitoare este hotărîtă încă în muncă l-a constituit exemplul Conducerea lucrărilor căminu cultural.
personal al tovarăşului Ioan lui a fost încredinţată tovarăşu
de pe acum. Să ne. mobilizăm Mihăieşcu, preşedintele întovă lui Dumitru Mihăieşcu, care vă- rF ION PADUREANU
deci toate forţele pentru termi corespondent
narea grabnică a recoltărilor şi
însămînţărilor cît si a tuturor
celorlalte lucrări din această
campanie.
Mai multă atenţie îndeplinirii răşirii. care a muncit zile de-a
angajamentelor ! Magazinele din oraşul Haţeg Tineri» au p rim ii
cunosc în aceste zile o mare a- un exem plu bun
fluenfâ de cumpărători. Aşa, de Intr-una din zilele trecute
se punea de urgenţă problema
Datorita muncii pline de ero realizarea economiilor a consti cuvînt. Dar pentru aceasta tre pildă, la magazinul al cărui încărcării în vagon a 10 garni-'
ism a minerilor de la Teliuc, turi bucătării tip „Păltiniş“ pro
furnaliştii de la Hunedoara şi tuit una dintre .problemele de buie pornit de grabă la lucru, responsabil este tov. Teodor duse de către cooperati
Călan au primit numai în Cursul va meşteşugărească „Retezatul“
primelor 8 luni ale acestui an bază ale activităţii acestui co trebuie să se facă totul în fa Barna, cu cîteva zile în- urmă din- Haţeg, pentru a fi expediate
aproape 9.000 tone minereu în beneficiarului.
afara prevederilor planului. ‘ lectiv. De acest lucru ne con voarea -ieftinirii tonei de mine s-au vindut mărfuri în valoare
Deoarece era după-masa ..târ
Dar acesta nu-i singurul suc* vinge, de atfel, suma de 73.000 reu. Numai aşa se v<a putea nu de peste 30.000 lei. ziu, şeful secţiei tîmplărie a a-
ces obţinut de către vrednicii lei, adică valoarea economiilor măra şi colectivul de la Teliuc pelat la tinerii cooperatori din
mineri. Ei au sporit productivi obţinute la energie în cursul printre numeroasele . colective La obţinerea acestui rezultat, secţie cerîndu-le ajutorul pen
tatea muncii în perioada ianu tru încărcarea mărfii. Tovarăşii
arie — august cu aproape 5 la lunii trecute, precum şi cele care vor raporta încheierea a- o contribuţie de seamă a adus solicitaţi însă au găsit de cu
sută, întreeîndu-şj astfel anga 105,000 lei reprezentînd econo nului cu .valoroase economii la viinţă că e mai bine să nu răs
jamentul luat. buna aprovizionare a magazi pundă chemării, rămînînd indi
ferenţi în faţa situaţiei în care
Colectivul de muncă de la în nului cu diferite sortimente de era pusă întreprinderea — de-a
treprinderea minieră Teliuc s-a plăti locaţia.
mai angajat să realizeze în a- miile realizate la întreţinerea preţul de cost. mărfuri. SIDON1A RUS AN
cest an economii în valoare de Pentru a salva situaţia, un
,680.000 lei la preţul de cost. utilajelor. Succesele acestea sînt N. ANDRONACHK corespondentă grup de cooperatori vîrstnici.în /¦ S. Loto-Pronosport comunică:
Din această sumă însă, s-a rea frunte cu conducerea cooperati
lizat în primele opt luni abia urmare a unei munci susţinute, . vei s-a deplasat la gară şi în @ tncepînd cil concursul Pronoexpres nr. 40.(11
144.000 lei. Fără îndoială că inai puţin de 20 de minute va octombrie 1959) participanţii sînt obligaţi să
suma aceasta nu oglindeşte nici pe care comuniştii au desfăşu- 1 gonul a fost încărcat. complecteze buletinele numai cu cerneală. Se
pe departe posibilităţile exis interzice folosirea creionului chiar dacă este
tente şi pune sub semn de în rat-o zi de zi la locurile lor de ; Tinerii Cornel Mardan, Sirni- chimic.
trebare însăşi îndeplinirea an nic Giuroni, Romulus Salăjan şi
gajamentului în timpul care a muncă. Victor Colibaş ar putea lua c- ® Formularele buletinelor Pronosport şl Pronoexpres
mai rămas pînă la sfîrşitul a- xemplu de la tovarăşii lor mai trebuie să fie scrise complect de aceeaşi persoană.
nului. Aceasta cu atîtm ai mult Ce păcat că nu la fel s-au ; vîrstnici care răspund cu multă
cu cît în luna septembrie lucru plăcere atunci cînd li se solicită # Buletinele care au un scris pe un talon şi
rile nu au stat mai bine decît în petrecut lucrurile c.u cheltuielile j ajutorul. altul pe celălalt se anulează.
luna trecută, rînd întreprinde
rea amintită a' înregistrat o de & secţii. Aici s-au înregistrat N1CU SBUCHEA corespondent
păşire a preţului de cost de
160.000 lei. depăşiri în valoare de 80.000
E bine, dar putea fi lei. Cauza acestei depăşiri tre
şi mai bine
buie căutată în funcţionarea la
Dacă vom încerca să consem
năm economiile înregistrate în capacitate redusă' a staţiei de
fiecare lună, vom ajunge la
constatări foarte interesante. antezdrob.ire, pe de o parte, şi
După ce la finele primului se
mestru economiile totale însu în lipsa de preocupare pentru
mau doar 26.0Q0 lei, în cursul
lunii iulie s-au obţinut economii realizarea de economii a unor ^ ..............7ithiii.hi ,.m h »¦» » \ imnrwux.it m-wwxrmu -...
de peste 300.000 lei. De aici
s-ar putea trage concluzia că, cadre de conducere, pe de alta. O-C.L produse industriale Hunedoara
însfî.rşit, minerii au păşit pe
drumul cel bun şi că realizarea Depăşiri'nepermis de mari au
angajamentului este sigură.
Din .păcate, lucrurile nu stau fost înregistrate însă la cheltu \V V ^ © SE
•tocmai aşa, !p.en.lru că în luna
august acelaşi colectiv, lucrînd ielile de desfacere. Numai la a- cp mari reduceri de preţuri
aproximativ în aceleaşi condiţii,
a înregistrat lă preţul de cost 6 cest capitol depăşirea se ridică
depăşire de 160.000 lei. Prin ur
mare, realizarea din luna iulie la 228.000 lei. Este o situaţie
a fost înjumătăţită în august şi
odată cu aceasta au fost reduse oare nu mai poate fi tolerată.
şansele îndeplinirii angajamen
tului. Dar să vedem cum de s-a Eforturile pe care 1** depun mi ^ confecfii pentru bărbafi, femei şi copii
ajuns în această situaţie. ® iesăfuri de lîn ă , bumbac şi măfas.e
nerii în fronturile de lucru, Lucrînd in secţia pre ^ fricofaje
La preţul de cost al minere H în că ifă m in ie cu faIpă de cauciuc
ului realizat loco-mină în luna străduinţele lor pentru a econo paraţie a LA.R.T. Deva. DUMINICA, 4 OCTOMBRIE 1959 H patefoane şi discuri, pik-up-uri
august, s-au obtinut economii misi fiecare material — oricît linerii Ioan Andraş şi ^ jucării variate
de 68.000 lei. E bine că s-au de mărunt ar fi el — sînt iro Cornel Lazăr îşi depă Spectacole cinematografice
obţinut economii, dar nu-i bine site la transport. şesc cu regularitate nor
că s-a realizat numai atît. Spu ma lunară in medie cu 15-17 la DEVA: Nevăzut... necunoscut; O- cu pantaloni scurţi j ALBA 1UL1A:
nem acest lucru deoarece con Este adevărat că tona trans sulă. RAŞTIE : Dragoste de mamă ; BRAD: Uraganul; PETROŞANI: M aclovia;
siderăm că s-ar ti putut tace portată cu îunicularul nou a Foiograţfia ni-i înfăţişează prepa- Comicos ; LONEA : Meiba ; ZLATNA : HAŢEG: Patru paşi în n ori: ORAŞ-
mai mult. Dacă serviciul meca fost mai scumpă cu 25 lei decît ruul carpea pentru mezeluri în Tatăl meu actorul; TE1UŞ : Vrăjitoa T1E : Intre noi părinţii: SI/MERIA:
nic a reuşit să îmbunătăţească prevede planul, dar aceasta nu malaxor. rea ; APOLDU DE 'S U S : Omul meu Edeş Ana ; PETROŞANI: Nevasta mea
factorul de putere, aceasta do explică întrutotul suma cu care drag ; BARU MARE : Inrtă-mă ; ILIA: cîntă ; SEBEŞ : Lady Hamîlton ; CA-
vedeşte că preocuparea pentru a fost depăşit plafonul pentru Articolul 420 i HUNEDOARA: Omul LAN : dn misiune .specială. ..............................................- * v v v v v v w V W X 'w W ,
desfacere. Există multiple posi FOTBAL UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR {
bilităţi pentru îmbunătăţirea DE CONSUM DIN ÎLÎA
coeficienţilor de utilizare ai u- Aurul Brad — Dinamo m a m ae v ifiw iE m sR m riE
tilajelor de transport şi folosi -»f-aşial Dr, P etru Groza prin unităţile din SUa ş i C ă la n :
rea lor ar contribui la reduce Programul I: 7,,15 Muzică uşoară derea stagiunii de concerte 1959-1960 a
rea cheltuielilor pentru această 3—2 (0—0) executată la diferite instrumente; 8,30 orchestrei simfonice a Filarmonicii de l i confecţii pentru bărbat?, iemei şi copii
Simfonia în Re major de Gherubini ¦ stat ,,George Enescu“; 12,30 Muzică de =H mobilă de toaie lipurife
operaţie. Din păcate aceste po lntr-un meci amical, Aurul Brad a 9,00 Teatru la microfon pentru copii: estradă; .14,30 Gine ştie cîştigă; 15,30 1 | maşini de cusuH „ C a s n i c a"
sibilităţi nu sînt luate în seamă intîlnit echipa dinamoviştilor din ora „Amigo“; 10,35 Din poezia R. D. Ger Cîntă Emil Gavriş şi acordeonistul sg aparafe de radio indigene
şi deci se înregistrează depă şul Dr. Peţru Ciroza, de care a dis mane: 11,45 Muzică populară romî- Marcel !Budală; 16,00 Antologie cla
şiri mult prea mari, pus cu scorul de 3-2 (0-0). Meciul nu nească ; 12,30 Album so n o r: Konstantin sică : Grigore Alexandrescu ; 16,45 Vor De asemenea
»-a ridicat la un nivel corespunzător. Simonov; 13,10 De toate pentru toţi; beşte Moscova; 17,30 Formaţii artis
Cuvîntuî dat trebuie 14,45 Compozitori romîni de muzică tice de amatori participante la cel de desface prin toate magazinele săte şti:
uşo .; 15,30 La- şezătoare; 16,30 Con al V-Ien concurs pe ţară; 18,30 Gon-
respectat Atacul brădean, lipsii de aportul lui certul „E toamnă iar"; 18,00 Jocuri cert popular de muzică romînească; f j produse tfexlile de foî telul
Dănciui.eşcu, a acţionat mai bine în !re populare romîneşti; 19,35 Cîntă or 19,50 Carnet de reporter; 20,05 Album !Ş încălţăminte de sezon
Colectivul de conducere al priza a doua, cînd Petrean a jucat chestra populară a Filarmonicii de Stat de romanţe; 20,35 Muzică de dans; ţ ! articole metaio-chimice
¦întreprinderii miniere Teliuc tre pe postul de inter. In apărare, Bicu, 22,30 Muzică populară romînească. §j| articole de menaj şi de uz casnic
buie să privească cu mai mult folosit în post de fundaş dreapta, s-a din Cluj; 20,00 Teatru la microfon: § produse alimentare
simţ de răspundere problema în deşcurcal binişor. In general echipa „Minunata pantofăr.easă; 21,40 Muzică Buletine de ştiri : 7,00, 13,00, 19,30, sg băuturi spirtoase şi lichioruri
deplinirii angajamentelor luate. Aurul Brad a jucat nervos, a îngrămă dc dans. 22.00, 23,52 (!programul I) 7,50, 14,00,
Sfîrşitul anului se apropie, iar dit jocul în careul advers, unde apă
realizările sînt minore. Comite rarea dinamovistă a dovedit muftă Programul II: 8,00 Muzică uşoară;
tul de partid trebuie să exercite dîrzenie, jucînd uneori supranuineric. 9,30 Cîntccul săptămânii: „Stea roşie
un control mai susţinut asupra
felului în care organizaţiile de Echipa dinamovistă a jucat destui de a păcii, sovietică stea"; 10,50 Deschi- 20.00, 23,00 (programul II).
bază şi conducerile administra bine, acfionînd prompt în atac şi apă
tive ale sectoarelor aplică în rare, dar a fost întrecută la capitolul Timpul probabil în regiunea mustră ANUNŢ
practică măsurile pe care şi lehnică.
le-au propus. Pentru 3 octombrie 1959, vremea în 5 grade. Vînt potriyit cu intensificări In ziua de 8 octombrie a.c., Institutul Agronomic Timişoa
Golurile au fost marcate de Mur- •curs de uşoară încălzire cu cerul va dip sectorul estic. ra, ţine un al doilea concurs de admitere în Sacultatea do agro
Angajamentul luat este un zacti, Rădija şi Voinescu pentru Au riabil. Temperatura în uşoară creştere, nomie şi zootehnie. înscrierile pentru concurs se fac pînă in
ziua va urca între 15 şi 20 grade, iar Pentru unnăioarele trei zile, vreme ziua de 6 octombrie a.c., orele 20, Ia secretariatul facultăţii din
cuvînt dat partidului şi acest rul, Ghiţă şi Corciiţă penlru dinamo- r.oaplea va coborî între zero şi plus schimbătoare cu temperatura în creş str. T. Vladimirescu, nr. 14.
cuvînt trebuie respectat. Fără v.işti. tere.
îndoială că minerii de la Teliuc
se vor strădui să se ţină de Al. SUSAN
corespondent
