Page 13 - 1959-10

R egională F R O L E I A R i D IN TO E T Ë Ţ ARTLE, D N IT I-V A T Ritmul lucrărilor agricole
din campania de toamnă
^lunçcioôrcâ- O c :j
trebuie intensificat!
umilisocialismului

L In întreaga regiune Timpul se menţine favorabil exe- a crescut simţitor, colectiviştii, întovărăşiţii şl munci- ^
i cutării- lucrărilor agricole de toamnă. Datorită bunei or-
ţ ganizări a muncii, eforturile depuse de ţăranii muncitori torii din G.A.S., obţinind. însem nate- succese. Pe ici, )
t din regiune, folosirii din pUn a mijloacelor mecanizate
^şî a 'atelajelor, in cele mai multe unităţi socialiste ale pe colo, există insă şi cazuri cind aceste lucrări slut 1
Lagriculturii, viteza de lucru la recoltări şi Insâmtnţărt
Anul Xi Nr. 1487 Duminică 4 octombrie 1959 4 pagini 20 bani neglijate. ¦ 1

pa n a Pentru a cunoaşte felul cum se desfăşoară lucrările -j

agricole ds toamnă, redacţia noastră a organizat un ]

în V a le a Jiului raid. Redăm clleva din constatările de pe teren. ^

Supănouă luni deîntrecere Acolo unde lucrurile sînt privite cu toată răspunderea

M' inerii Văii Jiului au încheiat de curînd o nouă etapă< Printre !m a to Comuna Bărăbanţ, raionul Alba, este porumbul de pe 84 din cele 94 ha. crează ziua şi noaptea. Avînd strîn-
în întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei de< şii secţiei termo- acum complect caoperativizată. In satul cultivate, obţinînd o producţie de peste să, tratată şi cotidiţionafă cantitatea
'Cărbune pe anul 1959: trimestrul III. Bilanţul realizărilor de laţ iehnice a cocsvriei Miceşti există o gospodărie agricolă 2.500 kg. boabe la hectar. Au recoltat de sămînfă necesară, în ziua de 5
!începutul anului şi pînă la tinele acestui trimestru arată că înş din Hunedoara pe colectivă (cu caracter mai mult le­ de asemenea sfecla de zahăr şi flcia- octombrie, se vor începe însămînţă-
!această perioadă au fost extrase peste sarcinile de plan aproape!) numără şi tovarăşii gumicol) şi o întovărăşire agricolă, rea-soarelui de pe toată suprafaţa. rile atît la .întovărăşiri cît şi la gos­
’58.000 tone de cărbune, dintre care peste 9.000 tone numai în ; Gheorghc Borca şi iar în satul Bărăbanţ tot o întovără­ podăria colectivă.
luna septembrie. Ana Breşan. Bi şire agricolă. Nici la întovărăşirea din Bărăbanţ
execută reparaţiile nu se stă mai rău. Pînă la ora ac­ Rezultate bune în campania agri­
Frunfaşî pe bazin ia timp şi de bună Hotărîţi ca în anul ce urmează să tuală, s-a recoltat porumbul de pe colă de toamnă au obţinut şi cele pa­
calitate. obţină recolte bogate, colectiviştii şi 180 ha. urmînd ca în 2—3 zile să fie tru întovărăşiri din comuna Vinţu de
ei care s-au menţinut mereu în fruntea întrecerii so-[ întovărăşiţii din comuna Bărăbanţ, în­ strîns şi de pe cele 31 ha. care au Jos. La acestea, pînă în ziua de 2
cialiste pe bazin, în perioada care s-a scurs de la în-< IN C LIŞEU : drumaţi cu pricepere de către comi­ mai rămas. Sfeola de zahăr şi floarea- octombrie s-a recoltat porumbul de
!ceputul anului şi pînă în prezent, sînt minerii de la Urloani.) Gheorghe Borca ş< telui comunal de partid, de către or­ soarelui este de asemenea recoltată pe 816 din cele 1.717 ha., cartofii de
!Aplicînd cele mai adecvate măsuri tehnico-organizatorice, rles-> Ana Breşan repa- ganizaţiile de bază din unităţile exis­ de pe. întreaga suprafaţă. Paralel cu pe 120 ha. şi floarea-soarelui',de pe
ifăşurînd larg întrecerea socialistă între brigăzi pe baza iniţia-^ rind un -debitme- tente şi de către comitetul executiv munca de recoltare, colectiviştii şi în- 44 ha. (întreaga suprafaţă cultivată).
îtivei minerilor de la Aninoasa, ei au reuşit să-şi depăşească^ tru. al sfatului popular comunal, desfă­ tovărăşiţli din comuna Bărăbanţ mun­ Nu s-a recoltat încă sfecla de zahăr
’lună de lună sarcinile de plan. Astfel, plusul realizat de el în> şoară cu succes lucrările agricole din cesc cu însufleţire la pregătirea so­ de pe cele 16 ha., datorită faptului că
[primele 9 luni se ridică la peste 14.600 tone de cărbune. campania de toamnă. Colectiviştii din lului pentru însămînţări. Pînă la data nu au fost planificate mijloace de
Lucrînd cu toate brigăzile peste plan, harnicul colectiv al< Miceşti, de pildă, pînă la data de 3 de 3 octombrie, situaţia arăturilor pen­ transport j vagoane). In ce priveşte
!minei Uricani a extras în luna septembrie cu 2.626 tone de căr-< octombrie au recoltat porumb de pe tru însămînţări se prezintă în felul arăturile pentru însămînţări,: acestea
>bune mai mult decît prevederile planului. mai bine 'de 90 ha. din suprafaţa cul­ următor: din suprafaţa de 391 ha. s-au efectuat pe o suprafaţă de 326
tivată, iar floarea-soarelui de pe în­ care urmează să fie însămînţată cu fia. şi s-a însămînţat pînă acum grîu
Acolo de unde a pornii chem area treaga suprafaţă. Porumb s-a obţinut grîu de toamnă, au fost pregătite pen­ pe 2l5 ha. Cele mai. frumoase rea­
în medie 5.600 kg. ştiuleţi la hectar tru însămînţări 162 ha. După cele a- lizări în campania de toamnă le-au
a începutul lunii septembrie m’-erii de Ia Lonea au> (1 ha. de floarea-soarelui a dat a- firmate de to v ., Dorin Boloaje, teh­ obţinut întovărăşiţii din satul Vur-
proximativ 2.300 kg.). In privinţa re­ nicianul agricol, pînă în ziua de 6 păr (preşedinte Ionel Jicareanu), care
lansat o valoroasă chemare la întrecere socialista că- coltării, o situaţie similară poate fi octombrie va fi pregătită întreaga vor să raporteze în cîteva zile că au
întîînita şi la întovărăşirea din Mi­ suprafaţă care este acum eliberată şi încheiat lucrările agricole dip crampa;
ceşti. Intovărăşiţil de aici au strîns pe care tractoarele S.M.T. j^.lba lu- nia de toamnă.

'•tre colectivele tuturor exploatărilor miniere din Valea Jiului, în}

!scopul obţinerii celor mai frumoase realizări, în lupta pentru« !n comuna Miercurea rezultatele pot f i mai bune

[sporirea producţiei şi reducerea preţului de cost, în cinstea zile-, Ştiri culturale din raionul Orăştie La Sfatul popular al comunei plu,- a însămînţat grîu pe 50 ha. -şi că atlt întovărăşirile din . Miercurea
Miercurea, n-am găsit decîi ¦ pe to­ orz pe 10 ha., iar la gospodăria din cît şi ţăranii individuali au recoltat
¦lor de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie. La casa raională de cultura varăşa Bogdan Ana, tehniciană agri­ Dobîrca, unde însămlnţârile au început 50 şi, respectiv, 80 ha. porumb. Oare
Străduindu-se să obţină rezultate cît mai bune în întrecerea* colă. Avînd o situaţie concretă, pe în­ numai in ziua de 2 octombrie, s-au însă­ numai porumbul acestora a ajuns la
treaga comună, ne-am putut da uşor mânţat intr-o singură zi 5 ha. cu gtiu. maturitate ?
!pe care au iniţiat-o, ei au reuşit să extragă de la începutul anu-< Cu scopul de a desfăşura o pentru femei etc. De asemenea, seama c ă . lucrurile nu stau îndeajuns
muncă cît mai rodnică în timpul tot aici îşi vor mai desfăşura de bine în această comună. Rău. se stă în comuna Miercurea în Insuficientă preocupare a existat şl
!iui pînă în prezent peste "15.500 tone de cărbune în afara sarci-> iernii, colectivul casei raionale activitatea ansamblul de cor, or- privinţa recoltării porumbului. Pînă faţă d e . recoltarea sfeclei de- zahăr.
de cultură din Orăştie a hota- chestra simfonică, ansamblurile Este adevărat că s-au obţinui unele la data de 3 octombrie, la gospodă­ In afara gospodăriei agricole. colecti­
-nilor de plan. Din acestea, 974 tone au fost extrase numai în^ rît să-şi îmbunătăţească 'simţi- de estradă, de operetă şi de cîn- rezultate. Bunăoară, gospodăriile agri­ ria din Miercurea nu se recoltase ni­ ve din Miercurea, celelalte unităţi so­
tor activitatea. In planul de tece şi dansuri, numeroşi cîti- cole colective din Miercurea şi Do­ mic din cele 116 ha. cultivate cu po­ cialiste din comună n-au recoltat sfe­
!luna septembrie. bîrca, întovărăşirile şi ţăranii cu gos­ rumb. N-au început recoltatul nici co­ cla de zahăr nici măcar de pe un hec­
podării individuale au recoltai carto­ lectiviştii din Dobîrca. Cauza — ' spu­ tar., In această situaţie e şi firesc ca
Cele mai frumoase realizări le-au obţinut colectivele sectoa-1 fii de pe întreaga suprafaţă cultivată. nea tovarăşa Bogdan — este una arăturile pentru însămînţări să nu se
A fost recoltata toată floarea-soarelui, singură: porumbul nu este copt. Chiar poată face atîta vreme cît terenurile,
»relor I, IV şi V, * s-au efectuat arături pentru însămîn- dacă tovarăşa mai sus am intită s-ar nu sînt încă eliberate.
fări — la gospodăria agricolă colec­ supăra, noi declarăm că nu slntem
La mina Petrila muncă întocmit pentru perioada tori artistici, recitatori, solişti tivă din Miercurea pe 119 ha., la cea de acord cu dinsa. Am constatat la Comitetul comu'nal de partid, orga­
lunilor de iarnă sînt prevăzute vocali, instrumentişti şi dansa- din Dobîrca pe 60 ha., iar in sectorul nizaţiile de bază din unităţile socia­
[este 16.700 tone în afara planului au extras, "de la în­ numeroase acţiuni menite să a- tori precum şi cercul de artă individual pe 30 ha. Unele imităţi so­ faţa locului că pe mari'suprafeţe, apar- liste şi comitetul executiv al sfatului
ceputul anului şi pînă în prezent, minerii de Ta ex­ tragă în jurul casei de cultură plastică. In felul acesta, iţibîto- cialiste au însăm înţat grîu şi orz pe
rii de artă şi cultură vor avea suprafeţe destul de mari. Gospodăria ţlnln'd celor două gospodării colecti­ popular trebuie să aibă In vedele ar
ploatarea Petrila. Numai plusul realizat de ei în luna septem-ţ tot mai mulţi iubitori ai artei
<brie se ridică la peste 2.800 tone. şi culturii. Astfel, pe lîngă casa în liecare după-amiazâ, Ia casa ve, porumbul este copt. A ctsi lucra deşte lucruri şi să ia de urgenţă mă­
? Aceste rezultate au fost obţinute în urma sporirii conside-ţ de cultură vor funcţiona anul
Arabile a productivităţii muncii. Şi, în acest sens, trebuie men-J acesta un cerc dramatic, un cerc de cultură, activităţi corespun­
^ţionat că, colectivul minei Petrila â fost printre primele din< de balet, un cerc literar şi altul
!Valea Jiului care a tradus în viaţă sarcina .trasată de Con-! ştiinţific, un curs de croitorie zătoare aptitudinilor pe care le
•ferinţa regională de partid: realizarea pînă fa-,finele anului a}
!unei productivităţi de o tonă pe post, pe exploatare. au.

v\ Pregătiri pentru concursul

Economii peste plan bi¦e1nal de • teatr.u .',! colectivă din Miercurea, spre exem­ poate fi dovedit de altfel şi de faptul suri pentru înlăturarea neajunsurilor

In vederea concursului bienal piesa „Traista, fluierul şi turbia- Se pot lua măsuri eficiente numai cînd
situaţia se cunoaşte concret
In ultimul timp biroul organi­ femei. De asemenea, la secţia de teatru „I. L. CaragJale", mai nul“, păpuşile fiind deja confec­
zaţiei de bază P.M.R. de la fa­ stanţă numai în luna august multe formaţii teatrale din raio­ ţionate. In comuria Vinerea1, raionul Orăş­ răşiţilor pentru a termina cît mai ur­ panie. Motivul invocat, cum că situa3
brica de încălţăminte „Ardelea­ s-au realizat peste sarcinile de nul Orăştie şi-au ales piesa de tie, situaţia lucrărilor din actuala cam3 gent recoltarea acestor produse agri­
nă“ din Alba Iulia a desfă­ plan economii de materiale in teatru cu care se vor prezenta Au început pregătirile pentru panie agricolă de toamnă nu este de cole. ţin se află asupra tehnicianului agri-l.
şurat o intensă muncă politică valoare de 4.500 lei. Ia concurs şi au început repeti­ concurs şi unele formaţii de tea­ loc îmbucurătoare. Dacă la recoltatul
in rîndul muncitorilor pentru ţiile. Astfel, una din cele cîouă tru aîp căminelor culturale. De flori !-soarelui, atît colectiviştii cît şi Datorită faptului că terenurile nu au col, plecat în acea dimineaţă pe te3
mobilizarea acestora la realiza­ O contribuţie însemnată formaţii de teatru ale casei ra­ pildă, formaţia de teatru a că­ întovărăşiţii au reuşit să strîngă în­ fost eliberate în întregime, situaţia
rea sarcinilor de plan, la obţi­ la realizarea de economii ionale de cultură a şi făcut două minului cultura! din BaJşa pre­ treaga recoltă de pe cele 10 şi res: arăturilor pentru însămînţările de ren, nu ni se pare un motiv temeinic,
nerea unor rezultate cit mai au mai adus-o şi alte repetiţii cu piesa „Paznicul ste­ găteşte piesa „Bărbatul fără o- pecliv 2 ha., apoi din sfecla de zahăr toamnă în comuna Vinerea este nes a3
frumoase in ceea ce priveşte ri­ secţii ale întreprinderii. De men­ lelor“, iar colectivul teatrului de pinci“, cea a căminului cultural şi porumb nu s-a recoltat, pînă la tisfăcătcrare. Din cele 300 ha, prevă-' care să-l scutească pe tov. preşdinte
dicarea productivităţii muncii, ţionat că pe întreaga întreprin­ păpuşi, tot al casei de cultură, din Beriu, piesa „S-a întîmplat data de 2 octombrie, decît aproxi­ zute a fi arate pentru însămîriţatul
calitatea produselor şi realiza­ urmează să înceapă repetiţiile cu Ia seceriş“, iar cea a căminului mativ 20 de ha. porumb din sectorul griului, au fost arate numai 100 ha. de cunoaşterea exactă a situaţiei, care,
rea de economii. dere, de la începutul anului şi cultural din Vinerea piesa „Du­ individual. Aceasta dovedeşte că atît
pină în prezent, s-au realizat lapul cu oglindă“. Şi-au mai în­ Comitetul de partid din Vinerea cît Situaţia amintită [pai, sus nu pare după cum s-a mai arătat, nu este de­
Datorită acestei munci s-a peste plan economii de mate­ ceput repetiţiile pentru concursul şi comitetul executiv al sfatului popu­ a fi deloc surprinzătoare, din moment
reuşit ca numai ta secţia croi riale în valoare de 135.000 lei. bienal de teatru şi formaţiile că­ lar comunal, consiliul de conducere «î ce însuşi preşedintele Comitetului e- loc îmbucurătoare în comuna Vine­
— secţie fruntaşă pe fabrică — gospodăriei şi comitetul întovărăşirii, xecutiv al Sfatului popular din Vine­
să se realizeze, de la începutul au muncit slab în ceea ce priveşte rea'.
mobilizarea colectiviştilor şi întovă- rea, tov. Anton Scurca, nu cunoştea
Iri această situaţie, se impune' că
cu precizie, în dimineaţa zilei de 2
tovarăşii din comitetul comunal de
octombrie, stadiul lucrărilor din cam3
partid, organizaţia de bază a gospo-;

dariei colective, cît şi comitetul exe*‘

cufiar al sfatului popular comunal să

C ontribuţia tinerilor îa de urgenţă măsurile cele mai co-»

anului şi pină în prezent, o e- respunzltoare pentru ca lucrările de
conomie de 53.614 dm.p. piele
din care se pot confecţiona cir­ Cu cîteva luni de zile în urmă ţirea păşunilor-etc. In urma minelor. culturale din Homorod, recoltare şi însămînţări să fie inten­
ca 900 perechi pantofi pentru tinerii din satul Cib-Chei raio­ muncilor prestate membrii bri­ Geoagiu ş.a.
nul Alba, s-au unit într-o bri­ găzii utemiste de muncă patrio­ sificate. ' '. y .
------- ------------------------- gadă utemistă de muncă patrio­ tică au realizat importante eco­
tică. încă de la înfiinţare, a- nomii cu care de curînd air cum­ Să participe la mancă toţi colectiviştii!
Işi construiesc ceastă brigadă a dovedit un in­ părat şi dat în dar căminului
In !aţa colectiviştilor din Beriu, rutrilhü 'de pe 120 ha. la care încă însămînţări de gria pe 200 hă, şi orz
stau in această campanie sarcini deo- nu- s-a început. Mai au de efectuat a- PC 2 ha. Vor trebui apoi încorporate

cămin cultural teres deosebit pentru rezolvarea cultural din localitate un aparat ® Deschiderea cursurilor în- sebit de mari. Ei au de recoltat po- râturi de însămînţări pe circa 140 ha., (Continuare în pag, 2-a),
multor probleme gospodăreşti şi de radio. Acum în jurul acestui

Tiranii muncitori din satul Gal- social-culturale din sat. In ulti­ aparat se organizează zilnic au­ văţămîntului de partid la o- & iLO ÍM Ü d
tiu, raionul Alba, au hotărît de curînd mul timp, spre exemplu, tineri diţii colective. Pentru îapfa lor, raşe (pag. 2-a);
ca prin muncă şi contribuţie volunta­ ca Petru Beca, Simion Feneşer, tinerii din brigada utemistă de Hunedoara este şi va râmi- renurile virane se construieş­ Tinărul ing. Cornel Râ-
ră să-şi construiască un cămin cul­ Sabin Olea. Viorel Crisfea şi al­ muncă patriotică din satul Cib- ® Produse din abundenţă, ceanu, care ne însoţeşte pe
tural. Sarcina coordonării tuturor lu­ ţii au muncit cu rîvnă Ia înfru­ Chei au fost felicitaţi de către de calitate şi de sezon ne, încă mult timp, oraşul te. Barăcile din preajma tea­ şantier, ne arată placardele
crărilor a fost încredinţată cetăţenilor museţarea satului prin construi­ ţăranii muncitori de aici. afişate pe cîteva dintre blocu­
Gheorghe Sevestrean şi Traian Poto­ (pag. 2-a); marilor transformări. In a- trului nou au fost demolate. rile cvartaiului. Fiecare din'
pea care s-au dovedit a fi oameni cu rea de poduri şi podeţe, la cură­ ele anunţă, cu litere de o
® In două ore (pag. 3-a); şchioapă, angajamentele lua­
' ceste zile, e -greu să găseşti Acum aici se înalţă un uriaş te de brigada complexă con­
0 Prima aniversare a pro­ dusă de Paul Szemeş şi sta­
diul de îndeplinire a acestui
iniţiativă şi care se bucură de simpa­ Prin m u n că voluntară clamării independenţei Repu­ un loc unde nu se coniruieş- cvartal de locuinţe: Ca nişte angajament r
tia maselor. După întocmirea devizului blicii Guineea (pag- 4-a);
te. Aproape că nu există un aripi de planoare, braţele ma­ — Ei s-au angajat ca în
şi procurarea tuturor materialelor a- Zilele trecute, peste 40 de sa- Prin aceasta, durata de pu- ° în ajunul alegerilor din 104 zile, adică pînă la 7
ceştia au stat de vorbă cu toţi ce­ lariaţi ai întreprinderii de explo- nere în funcţiune a electrocom- astfel de loc. Şoselele sînt în­ caralelor plutesc lin deasupra noiembrie, să ridice 48 apar­
tăţenii dLn sat mobilizîndu-i la săpa­ rări miniere din comuna Mă- presorului a fost scurtată cu Anglia (pag. 4-a); tamente în roşu şi tencuite
rea fundaţiei şi turnarea acesteia cît şi gura, au muncit voluntar mai mult de două săptămîni. ţesate de maşini basculante, zidurilor pe jumătate înălţa­ In interior, ne informează ti­
Ia executarea lucrărilor de zidărie. la montarea unui electro- nărul inginer Răceanu.
compresor. Cu acest prilej N. DRAGUŞ ® Conferinţa generală a automacarale,- camioane cu te. Benzile transportoare es­
Acum, prin hărnicia tuturor cetă­ s-au turnat 36 m.c. de be­ A.I.E.A. de la Viena şi-a în­ — Sînt singurii care şi-au
ţenilor, căminul cultural din satul corespondent cheiat lucrările (pag. 4-a). materiale de construcţii, auto­ caladează din loc In loc eta­ luai un astfel de angajament 7
întrebăm.
buse cu constructori. Pe te- jele aducind de la sol mate­
rialele necesare constructo­ — Şi brigada condusă de
V-v rilor. Weber Andrei s-a angajat
să construiască acelaşi nu­
Galţiu a fost ridicat în roşu. Pînă în ton, au fost executate aproa­ măr de apartamente dar nu
In 104 zile ci în 111 zile.
prezent s-au evidenţiat în mod deose­ pe 4 m.c. săpături şi s-au tran ­ Angajamentul
— Şi-şi vor realiza acest
bit cetăţenii lacob Mîrza, Traian sportat 15 tone de pietriş de la Lingă cupa cu beton lăsa­ angajament 7
tă pe ptanşeu sub braţul unei
¦Crişan, Mircea lacob şi mulţi alţii. o distanţă de circa 23 km. Legumele şi zar­ macarale, un om gesticulea­ ¦ — Nu numai că şi-l vor rea­
zavaturile au adus ză, dă ordine. Este zidarul liza dar îl vor şi depăşi. Ve­
Sprijină recoltarea porumbului întotdeauna mari Paul Szemeş, şeful uneia deţi, pe graficul de întrece­
venituri unităţilor dintre cele mai bune brigăzi re afişat pe fiecare bloc, în
'La gospodăria agricolă de industrie locală „Horia“, coope­ cultivatoare. Gră­ complexe de pe acest şan­
dina de legume a tier. Face cîteva gesturi GH. STOICOVICI
stat Galda de Jos recolta de rativa „Munca nouă“, U.R.C.C., colectiviştilor din scurte, autoritare, apoi îşi
satul Lăpuşnic ă continuă lucrul început. Este r --¦¦¦- • - ¦
porumb din acest an este deo­ ¦Atelierul „Ardealul“, spitalul adus pînă în pre­ unul dintre puţinii şefi de
sebit de .frumoasă. Pentru strîn- . unificat, fabrica „Ardeleana“ etc. zent gospodăriei un brigadă care lucrează cot la (Continuare, in pag. Ill-a )
venit de pesle coi cu ceilalţi membri ai bri­
gerea acestei recolte fără pier­ au efectuat în mod voluntar cu­ 100.000 lei.
găzii. Organizînd cu pricepere
deri, salariaţii mai multor în­ lesul, porumbului de pe o-supra­ In clişeu: Mem­
brele brigăzii le­ lucrul brigăzii, el a reuşit
treprinderi şi instituţii din ora­ faţă de peste 50 hectare. De gumicole, sortînd
şul Alba Iulia au hotărît ca în asemenea, merită a fi scos în castraveţi. să-şi depăşească sarcinile de
această campanie să ‘ sprijine evidenţă şi faptul că la această
gospodăria agricolă de stat din acţiune au participat în mod vo­ plan pe luna septembrie cu
Galda la culesul porumbului. luntar şi numeroşi ţărani mun­ 46 la sută.
Astfel, în ultimele zile, după

terminarea lucrului, mai mulţi citori din Mihalţ, precum şi co­

salariaţi de ta întreprinderea de lectiviştii din Obreja.