Page 14 - 1959-10
P. 14
Pag. 2 DRUATUL SOCiAUSMU tü l Wf. Í487
Eaggzeaagwamag
Deschiderea cursurilor Ritmul lucrărilor agricole din A 10-a aniversare a proclamării R. D. Germane
învăţământului de partid campania de toamnă trebuie Pe calea transformării
socialiste a agriculturii
ia oraşe intensificat!
în sectorul turnătorii ţiei de bază nu s-a îngrijit de pre (Urinare din pag. î-â) moilă Samoiiescu, Gheorghe Damian, care s-a preocupai slab pină în pre In urma reformei agrare în Intre timp, parcul de maşini
gătirea deschiderii în bune condiţiunl <Lu,p Pavet, Lup Cornelia şi Ileana zent de mobilizarea colectiviştilor la făptuite în anul 1946, în răsări şi tractoare al S.M.T.-urilor a
La coiful roşu al sectorului turnăto a învăţămîntului. Cursanţii, neavînd in sol încă mari cantităţi de îngrăşă Nistorescu, în tot anul n-au venit la lucru, să intensifice munca politică în tul Germaniei marile proprietăţi crescut considerabil — între
rii de la Combinatul siderurgic Hune caiete, nu şi-au notat nimic în timpul minte. Or, pină la ora aciuată, stadiul muncă decît 2—28j zile. Se pune firesc rîndul acestora pentru a-i face să în latifundiare au fost desfiinţate 19ol şi 1958 numărul combine
doara, In ziua de 2 octombrie, cursanţii lecţiei. Biroul organizaţiei de bază nu acestor lucrări este destul de rămas întrebarea : vor putea oare să fie ter ţeleagă că fiecare zi pierdută aduce şi un număr de 544.079 ţărani lor, de pildă, a crescut de Ia 127
de la cercurile de studiere a Istoriei s-a îngrijit nici de procurarea mate în urmă. Cauza este una singură. Par minate în epoca optimă lucrările agri gospodăriei lor pagube, pentru a-i de muncitori au primit pămînt. la 4.078.
P.M.R., economie concretă şi Statutul rialului bibliografic pentru prima lec ticiparea colectiviştilor la muncă este cole 'din cqmpania agricolă de toamnă, termina să participe activ ta munca
P.M.R. s-au adunat pentru a participa ţie, aşa cum au făcut, de pildă, cele nesatisfăcăioare. Zilnic, participă doar dacă participarea la lucru va fi toi gospodăriei colective, astfel incit lu Dar, lucrînd pe loturi mici, fă Un număr tot mai mare de ţă
la deschiderea noului an şcolar în în- trei birouri ale organizaţiilor de bază 60—70 colectivişti din cei aproape 400 crările ăin campania de toamnă să râmiţate, ţăranii nu puteau pro rani muncitori s-au convins de
văţămîntul de partid. Secretarii celor din sectorul turnătorii. elfi sini înscrişi. Unii dintre ei, cum aşa ca pină în prezent? Cu siguran fie terminate în epoca optimă. gresa, nu puteau folosi maşinile avantajele cultivării pămîntului
trei organizaţii de bază împart cursan sini, de pildă, Traian FiUpescil, Sa- agricole moderne. Cea mai bu în comun. In iulie 1959, coope
ţilor caiete şi material bibliografic pen Tov. Ladistau Feher, locţiitorul se ţă că nu. De aceea, va trebui ca or nă soluţie era unirea pămîntu- rativele agricole de producţie din
tru prima lecţie. Propagandiştii fac cretarului organizaţiei de bază, fiind lui în cooperative agricole de R. D. Germană numărau 359.000
prezenţa. întrebat de cursanţi de unde ia mate ganizaţia de bază (secretar Ioan Dur), producţie. Procesul colectivizării de membri, cuitivînd 40 Ia sută
rial bibliografic, i-a sfătuit şă treacă a început în anul 1952. din suprafaţa totală de pămînt
Tovarăşul Pop Gheorghe, secreta pe la „Librăria Noastră" să caute. în In gospodăriile agricole de stat arabil a ţării. Pînă în Funa iu
rul organizaţiei de bază de la tur trebat despre ziua şi ora cînd se va In cooperativele agricole de nie 1959, într-un număr de 43
nătoria de fontă, arată în cîteva cu ţine învăţăfflîntul el a răspuns că nu Ultima situaţie —> din 2 octombrie Mihăi, au fost obţinute cîteva rezulta cîtc sînt cultivate şi cartofii 'de pe producţie au fost organizate de raioane majoritatea ţăranilor
vinte importanţa învăţămîntului de ştie. Nu a putut să spună cursanţilor a.c. — privind rezultatele obţinute în te bune. Aşa, de exemplu, au fost re 41 ha. Avînd asigurate toate condi crescătorii mari de vite, porci şi muncitori au intrat în unităţile
partid, necesitatea studierii şl însuşi nici care sînt sălile unde îşi va ţine campania agricolă de toamnă de că coltaţi cartofii de pe suprafaţa de 8 ţiile. în scurt timp lucrările de recol păsări, cu grajduri moderne şi cooperatiste ale agriculturii.
rii învăţăturii marxist-leniniste de că lecţiile fiecare curs. Aceasta oglindeşte tre gospodăriile agricole de stat din ha., s-au însămânţat cu orz cele 40 tare şi însămînţări la G.A.S. Apoldu maşini de muls.
tre fiecare membru şi candidat de lipsă de răspundere faţă de învăţă- regiunea noastră ne arată că în acest hă. planificate, cărora li s-au aplicat de Sus se vor termina.
partid. Apoi, tov. Alexandru Balint, mînt. Este de datoria comitetului de sector lucrările sînt rămase în ur 8.000 kg. îngrăşăminte chimice. Pini rt^iZcn
secretarul organizaţiei de bază de la partid să tragă la răspundere biroul mă. Aşa, de pildă, la recoltatul po la 2 octombrie, s-au recoltat şi 5 ha. Propunerile
turnătoria de tuburi şi propagandist organizaţiei de bază şi să ia măsuri rumbului s-a realizat numai 15,77 la îrisămînţate cu sfeclă de zahăr, re Uzinele me-
la economie concretă predă prima lec de îndreptare a situaţiei încă de acum, sută. la sfecla de zahăr 10 la sută, iap coltatul acesteia continuând cu inten ialurgice din
ţie i „Expunerea tov. Gh. Gheorghiu- de la început. la cartofi 50 la sută. Mult rămase în sitate în aceste zile, pe restul de 10 Magdeburg au
Dej la sesiunea solemnă a Marii Adu urmă sînt şi lucrările privind însă- ha. Muncitorii de la trapul G.A.S. şi o secţie de
nări Naţionale a R.P.R. din 22 august Lipsă de preocupare mînţările de toamnă, unde din 1.270 Clinic au făcut şi arături de toamnă maşini agricole.
cu prilejul celei de-a 15-a aniversări sau... neglijenţă ha. au fost însămînjate numai 331 ha. pe o suprafaţă de 35 ha. Colectivul aces
a eliberării patriei noastre de sub Ceva mai bine se prezintă la gos tei secţii a adus
jugul fascist", La fabrica de aglomerare a mine podăriile agricole de stat arăturile pen Mai prost se prezintă situaţia aici maşinilor mul
reurilor din C.S.H., din cei 32 tovarăşi tru însămînţările de toamnă, lucrări Ia în ceea ce priveşte recoltatul porum te perfecţionări
Cei peste 60 cursanţi au urmărit cu din activul fără de partid al organi care s-a realizat 54,82 la sută. bului. Recoltatul celor 102 ha. cultiva tehnice.
viu interes lecţia predată şi şi-au luat zaţiei de bază de aci, nu a fost în te cu porumb a început abia în ziua
notiţe. După terminarea predării s-a cadrat în învăţămînt nici unul. Gine Această situaţie necesită luarea tu de ieri. deşi erau condiţii prielnice IN CLIŞEU:
anunţat cursanţilor ziua şi ora în oare trebuie să se ocupe de educarea şi turor masurilor de către Trustul re pentru începerea lucrărilor cu mai O maşină pen
se va ţine de aci înainte învăţămîn- creşterea acestor tovarăşi ? Aceasta tre gional Gostat, care să ducă, în ultimă multe zile înainte. tru recoltat sfe
tul cît şi sălile în care îşi va desfă buie s-o facă organizaţia de bază. instanţă, la folosirea din plin a bra clă de zahăr.
şura activitatea fiecare cerc. ţelor de muncă, maşinilor şi agrega ?
turn poate fi calificată această a- telor, pentru accelerarea şi termina &
La secţia mecanică titudine faţă de activul fără de par rea actualelor lucrări din campania Unele rezultate pozitive s-au obţinut
tid ; lipsă de preocupare sau negli agricolă. -stfsas*
In această secţie a Combinatului au jenţă ? Noi considerăm că şi una şi şi la G.A.S. Apoldu de Sus. Aici s-au
fost organizate două cercuri de stu alta. Aceasta explică şi faptul de ce * cetăţenilor sînt rezolvate
dii : unul pentru Istoria P.M.R. şi al în tot cursul unui an nu au fost pri efectuat arături pentru însămînţări pe
tul pentru Statutul P.M.R. La deschi miţi' decît 3 tovarăşi din activul fără Privind situaţia lucrărilor din cam
dere au participat 37 de cursanţi. de partid în rîndul candidaţilor. pania agricolă de toamnă !a G.A.S. o suprafaţă de 159 ha., însămînţîndu-
Pelreşti — trupul Gîlnic, se poate
Propagandişti] celor două cercuri, Noul birou al organizaţiei de bază se pînă în prezent 93 ha. cu orz, din
tov. Traian** Raniţă şi Nicolae Iuga, afirma că aici, datorită unei preocu
deşi au primit lecţiile de Ia comitetul care a fost ales de curînd, trebuie să cele 160 planificate. S-au administrat
de partid nu s-au străduit nici măcar pări corespunzătoare şi a îndrumării
să le citească pentru ca să se fami ia măsuri pentru îndreptarea acestei în sol, pe o suprafaţă de 104 ha., 26
liarizeze cu ele. De aceea atunci cînd lucrărilor de calre brigadierul QyGrfi
tov. Traian Raniţă a predat lecţia, s-a greşeli şi să încadreze tovarăşii din tone de superfosfaţi şi 100 tone în
încurcat de multe ori, denaturînd în
ţelesul unor cuvinte. Biroul organiza- activul fără de partid în învăţămînt, grăşăminte organice. S-a recoltat sfe
să manifeste preocupare şi interes fa cla 3e zahăr de pc 6 din cele 30 ha.
ţă de creşterea şi educarea acestora. Concluzii In raionul Haţeg, cu ocazia alege zolvate. In oraşul Haţeg printre pro O contribuţie importantă la rezolva
rilor din 2 martie 1958, au avut loc punerile mai imporiante rezolvate au rea propunerilor făcute au adus-o depu
IN ORAŞUL HAŢEG Din constatările de pe teren cît şl din îngrăşămintelor naturale şi artificiale. un număr de 593 întUniri ale candi fost, amenajarea şi îngrădirea noidui taţii care au mobilizat alegătorii din
situaţiile existente, rezultă că stadiul Pînă la ora actuală au fost aplicate daţilor de deputaţi cu alegătorii. Cu tîrg de vite, pavarea străzii care duce circumscripţii la muncă voluntară şi
Joi după-masă, în sala de festivităţi în bune condiţii a învăţămîntului de lucrărilor din campania agricolă de numai 211.140 tone de îngrăşăminte această ocazie s-au făcut peste 1.691 la acest lirg, construirea unei popi- contribuţie voluntară. Iată cîteva e-
toamnă este rămas în urmă faţă de naturale pe o suprafaţă de 10.915 ha. propuneri. Din acestea s-a constatai cării, eleiceijicarea străzii Filimon xempie.
a-oraşului Haţeg, a avut loc adunarea ... partid. In cele 20 de cercuri şi cursuri posibilităţile existente în regiunea şi 139 tone îngrăşăminte chimice pe că 712 pot fi rezolvate pe plan local. Sîrbu prin contribuţie voluntară, iar
noastră. » suprafaţă de 660 ha. ta co m u n e: construirea unui pod în Deputatul comunal loan Bara din
pentru deschiderea învăţămîntului.'. de. ...deschisei-în instituţiile, întreprinderile Dintre propunerile făcute de alegă satul Nălaţi, construirea a două po Bani Mare, cu ajutorul comitetului de
Nesatisfăcător se prezintă, mal ales, Faţă de această situaţie se impune tori în perioada alegerilor cele mai duri şi ridicarea în roşu a unei şcoli cetăţeni din circumscripţia sa, a mo
partid în toate organizaţiile de bază şi cartierele oraşului, sînt cuprinşi 372 recoltatul porumbului şi sfeclei de ca organizaţiile de partid şi sfaturile multe se referă la acordarea de pă in comuna Pui, construirea a două di bilizat alegătorii la îndiguirea riuluiîn
zahăr. La porumb s-a recoltat doar populare să ia de urgenţă cele mai şuni pentru vile, lemne de foc şi de guri in lungime de 60 m. in comuna locul denumit ,,După moară". Deputatul
aparţinătoare Comitetului orăşenesc de de cursanţi, membri de partid, candi 32,20 la sută din suprafaţa cultivată, potrivite măsuri pentru ca ritmul construcţii, construcţii de şcoli, cămine Bara Mare, construirea unui dig din raional Faur 'Casian a mobilizai ale
iar la sfecla de zahăr 36,55 la sută. lucrărilor din campania agricolă de culturale şi poduri, reparări de dru beton în salul Măceu, şanţ de scurge gatorii din şalele Bretea Strei Şi Mă
partid. daţi şi tovarăşi din activele fără de Mai bine se sta în privinţa recoltării toamnă să fie intensificat. In acest muri, aprovizionarea prin cooperaţie, rea apei ui comuna Bretea Romînă ceu la repararea construcţiei destinată
florii-soarelui şi cartofilor, care s-au scop, comuniştii, agitatorii, comisiile electrificări, precum şi alte lucrări de pe o distanţă de 480 m., înfiinţarea pentru şcoala de 7 ani în Bretea Streiu-
Vuind cuvintul, tov. Teofil Sorinca, partid. recoltat în proporţie de 90,98 la sută şi comitetele de femei, organizaţiile interes gospodăresc. unei şcoli de 7 ani in salul Nucşoa lui. Im fel, deputaţii Ion Covaci, Ca
şi, respectiv, 77,85 la sută. U.T.M., vor trebui să depună eforturi ra, construirea unui pod de 36 m. in ro'. Naghi, din satul Nălaţi au mobi
secretarul Comitetului orăşenesc P.M.R. In continuare a luat apoi cuvintul sporite pentru a mobiliza întreaga Trecînd la înfăptuirea propunerilor, satul Treslea, construirea în roşu a lizat alegătorii la construirea podului
In ce priveşte arăturile efectuate masă de fărani muncitori la lucră comitetele executive ale sfaturilor popu dispensarului din comuna Boşorod, cu peste Rîul Mare. Asemenea lor, mulţi
a vorbit celor 276 de participanţi des tov. Sigismund Buru, membru al Co pentru însămînţări, acestea sînt rea rile agricole de toamnă. lare raional, orăşenesc şi comunale au a- răţirea a 138 ha. păşune, construirea
lizate doar în proporţie de 33,78 la nalizat periodic felul cum se urmăresc unui pod in satul Breazova, comuna aiţi deputaţi au căutat să răspundă
pre importanţa învăţămîntului de mitetului orăşenesc, de partid, care sută, iar însămînţările pe numai 14,85 Timpul deosebit de favorabil trebuie şl rezolvă propunerile făcute. Ca ur Sarmizegdusa, electrificarea satelor
la sula din suprafaţa planificată. folosit în aşa fel îneît lucrările agri mare a măsurilor luate, din cele 712 Peşieana, Hobiţa-Toteşii şi multe al prin fapte încrederii ce le-a fost a-
partid şi sarcina statutară pe care a predat lecţia „Expunerea tov. Gheorghe cole din campania agricolă de toam propuneri au fost rezolvate 598, iar la tele.
Destul de slab se stă şi în privinţa nă să fie terminate cît mai urgent. restul de 114 s-a comunicat alegători cordată.
o are fiecare membru şi candidat de Gheorghiu-Dej la sesiunea solemnă a transportării şi încorporării în sol a lor motivul pentru care nu pot fi re
DOINA TEŞELEANU
partid în ce priveşte studierea şi în Marii Adunării Naţionale cu prilejul corespondentă
suşirea învăţăturii marxist-leniniste. celei de-a 15-a aniversări a eliberării
Tovarăşul Sorinca a dat apoi preţioa Rominiei de sub jugul fascist".
se indicaţii cu privire la desfăşurarea P. FARCAŞ1U
TOOOOCXXJOOCXXXÎOOOOOOCCCCCOCOCCOOÎXXXJCCCCeOOCCtXXXXJOCCOOCOOOCXÎCSCOQCOSCOCODODOCOOQQGOCOCOOOeCOOCCXXXXXXXXîQr 0i>30CCCGiX}ö00OQ0öQ00G0GQ3GCO00QQÖCG02C0300C0Q0C0fJOOCOCOfXJOOOOOOOOOOOSCCGOSOC
-'V IN U N I T Ă Ţ I L E C O M E R C I A L E făinoase, vinuri etc., dar au lipsit în poate spune despre T.A.P.L. Hunedoa peraţiei de consum, ca cele din Sebeş prune uscate şi gogonele. In parte,
unele perioade produse ca brînzeturi, ra care, preocupîndu-se de lărgirea şl Orăştie, au „preferat", din cauza planul stabilit a fost realizat. Tre
^J)mdaie din, preparate de carne, conserve de carne sortimentelor de preparate proprii, a unei proaste socoteli gospodăreşti, să buie însă ca în această perioadă să
etc. Aceste lipsuri s-au datorat nu din adus importante beneficii întreprinderii. aducă roşii, piersici, ceapă etc. din alte se intensifice semiindustrializarea mai
de ealitaleii de cauza depozitelor, ci din motiv că regiuni, cu toate că în raioanele res a’es la produsele de sezon (gogonele,
O.C.L. Alimentara şi I.C.R.A. Deva Mergînd pe linia rentabilizării unită pective existau asemenea produse. Cu magiun, varză murată).
Cea de a IX-a sesiune a sfatului Maria lorda’che Duinilrescu a arătat Cloroa, care nu a muncii cu destulă precum şi secţiunile comerciale, nu au ţilor T.A.P.L., au fost luate o seric totul ne ta locul său ni se pare faptul
popular regional, care a avut loc re că la întreprinderea de indusirie lo răspundere în calitatea ce a avut-o sezisat la timp starea de lucruri şl de măsuri. Astfel s-a făcut reprofila că G.A.C. Miercurea a deslăcut produ De asemenea, pentru o deservire cît
cent, a analizat felul în care unităţile cală „6 August“ din Petroşani cali ca vicepreşedinte, cît şi comitetul exe deci nu au luat măsurile corespunză rea, transformarea, amenajarea şi do sele pe piaţa din Sibiu, în timp ce mai bună cu cele necesare aprovizio
comerţului de stat şi cooperatist din tatea preparatelor de carne (salam) cutiv care a neglijat acest important toare. Despre acest lucru au vorbit tarea unor unităţi. Unele unităţi ne în raion şi regiune produsele respec nărilor de iarnă, au fost luate mă
regiunea noastră au asigurat o apro lasă încă mult de dorit. sector de activitate. în cadrul sesiunii şi deputaţii Ioan Ar- rentabile au fost desfiinţate iar majo tive erau deficitare. suri de fixarea, pe lîngă cele 95 cen-
vizionare corespunzătoare a oamenilor deleanu şi Maria Dumitrescu, Ei au ritatea bufetelor au trecut la autodeser- Ire de desfacere a legumelor şi fructe
mumii. " O bună deservire a populaţiei nece Lipsuri şi greutăţi au fost şi din arătat că, de pildă, la Hunedoara şi vire. De asemenea în unele grădini Cu toate aceste lipsuri semnalate, în lor, a încă 15 centre volante pentru
sită şi spaţii pentru depozitarea cores cauză că în unele raioane ftrai există Petroşani magazinele au dus în a- de vară vor fi amenajate mustării. cele 5 luni de activitate ale O.A.D.L.F. desfacerea cartofilor în Valea Jiului,
A reieşit cu acest prilej că unităţile punzătoare a mărfurilor. In această încă paralelism în aprovizionarea din ceste perioade lipsă de brînză, ouă, Toate aceste masuri vor asigura reali se poate afirma că faţă de anii tre Hunedoara şi beva.
comerciale au făcut in direcţia îmbu direcţie au fost luate o serie comerţul de stat şi cooperaţia de con peşte proaspăt etc. cu toate că posibi zarea unei economii de 853.300 lei cuţi aprovizionarea pieţelor este mult
nătăţirii aprovizionării populaţiei pro de măsuri. A început în acest an con sum, ceea ce a dus la o aprovizionare lităţi de aprovizionare erau în mare pînă !a sfârşitul anului. îmbunătăţită. Unităţile cooperaţiei de Şi în ce priveşte aprovizionarea cu
grese mari. Astfel au fost deschise noi strucţia depozitului de mărfuri din Hu neritmică şi neeccndmicoasă. parte şi pe plan local. consum au avut o influenţă sănă lemne de foc, I.R.C. a luat toate mă
unităţi comerciale, iar Trustul Gostat nedoara cu o capacitate de 900 tone, Un sector deosebit de important al toasă în regularizarea preţurilor pe surile corespunzătoare. Planul de a-
şl LC.l.L. Simerla au deschis unităţi care va fi dat în folosinţă în acest Măsurile luate însă de Comitetul e* Deficienţe în aprovizionarea cuv pro comerţului este sectorul legume şi piaţa neorganizată. provizionare pe 8 luni s-a realizat în
pentru desfacerea produselor proprii. an. De asemenea, s-au obţinut folosi xecutiv al sfatului popular regional, duse alimentare se mai manifestă şi zarzavaturi. Conform H.C.M., de la 1 proporţie de 108 Ia sută, iar la des
Tot pe această linie se continuă lu rea in continuare a unui spaţiu de pentru o mai bună aprovizionare, au în ce priveşte calitatea. Privind apro aprilie unităţile Aprozar au trecut în Sesiunea sfatului popular regional facere 107 la sută. Stocul de 1.400
crările de amenajarea pieţelor din Hu 200 vag. în depozitul D.G.R.M.i.A. asigurat în general îndeplinirea şi de vizionarea cu mărfuri, a arătat depu cadrul cooperaţiei de consum. a constatat că deşi in buna deservire vagoane şi repartiţia din trimestrul
nedoara, Lupeni, Vulcan, Alba lulia, de la Mintia ; de la Combinatul carbo păşirea sarcinilor de plan. Astfel, în tatul Gheorghe Şulea, organizaţiile co s-au făcut paşi importanţi, totuşi nu IV de 2.000 vagoane, va asigura ne
Vinţii de Jos, Brad, Simeria şi Haţeg. nifer din Valea Jiului s-a obţinut un sectorul industrial planul de aprovi merciale trebuie să manifeste mai Făcînd analiza îndeplinirii planului s-a făcut totul. Trebuie insistat mai cesarul de lemne de foc pentru popu
spaţiu de peste 600 m.p. pentru sticlă zionare a fost realizat în proporţie multa exigenţă. InCă se acordă puţină pe perioada 1 aprilie— 1 septembrie, mlilt, au spus deputaţii Ioan Ardeleanu, laţia regiunii.
Din lucrările sesiunii a reieşit că rie şi materiale sportive, d&uă depo de 108,6 la sută iar planul de desfa atenţie calităţii pîinii produsă în Pe rezultă o realizare de 92,5 la sulă la Avram Mihuţ, la curăţenia în loca
fondul de mărfuri pus Ia dispoziţia zite la Lupeni şi Vulcan etc. Şl în cere în proporfie de 102,4 la sulă. In troşani, Brad, Haţeg şi Alba lulia. aprovizionare şi 90 la sulă la des luri, la desfăşurarea unui comerţ ci Pentru asigurarea şi impulsionarea
consumatorilor în acest an a satisfă sectorul cooperaţiei de consum in a- acest an s-au vîndut, printre altele, facere. vilizat. aprovizionărilor pentru iarna, sesiunea
cut în mare parte cerinţele de con cest an se construieşte şi se amena cu 17 la sută mai multă încălţăminte, Dacă în reţeaua comercială au ajuns a adoptat o hotărîrc. In hoiărîre se
sum. O serie de produse, ca grăsimi, jează depozite în valoare de peste cu 67 la sută mai multe articole cul- asemenea' mărfuri vina o poartă în Aceste neîndeplinirl ale planului, Perioada timpului friguros se apro prevede printre altele luarea tuturor
carne, fapte, confecţii, tricotaje etc., S0O.O0O lei. turaf-sportiive, cu 8 Ia sută mai multă mare parte lucrătorii însărcinaţi cu re- aşa după cum a reieşit din lucrările pie. Pentru ca iarna să găsească uni măsurilor corespunzătoare în aşa fel
fa care în anul trecut au fost multe mobilă etc. In urma reducerilor de Cepţionarea, care nu au fost destul de sesiunii, se datoresc unei slabe orga tăţile comerciale bine aprovizionate, au ca pînă la 10 noiembrie să asigure
goluri, anul acesta au fost în canti Din lucrările sesiunii a reieşit că preţuri efectuate în lunile iulle-august exigenţi. nizări a muncii în cadrul oficiilor de fost luate încă de pe acum unele mă aprovizionarea de iarnă a populaţiei
tăţi satisfăcătoare. Pentru complecta- sfaturile populare, respectiv comitetele vînzările către populaţie au marcat aprovizionare cu legume şi fructe. suri. Astfel au fost stabilite, pe produse, din Valea Jiului, Ghelar, Zlatria, Cu-
rea necesarului de bunuri de larg con executive, s-au ocupat cu mai multă o creştere considerabilă. Numai în luna O situaţie asemănătoare se prezintă Bunăoară s-a constatat că din pianul cantităţile care urmează să fie depo gir, Hunedoara şi Gurabarza, iar pînă
sum Comitetul executiv al sfatului popu răspundere de coordonarea activităţii august a.c. s-au vîndut cu 200 la sută în realizarea planului de aprovizionare de aprovizionare pe plan looal s-a zitate pentru iarnă. In sectorul de la 25 noiembrie şi a celorlalte centre
lar regional a luat măsuri de a lăr comerciale. Bune rezultate în aceaslă mai multe mărfuri decît în aceeaşi şi desfacere şi în sectorul de alimen realizat doar 79 la sută. Cu toate legume şi fructe se vor însiloza o can muncitoreşti. Se prevede de asemenea
gi sortimentele de produse ale indus direcţie a obţinut Comitetul executiv taţie publică. Astfel, planul de aprovi că producţia din acest an a fost mare, titate de 4.980 tone cartofi, ceapă, var ca pînă la 8 noiembrie să fie realizat
triei locale şi cooperaţiei meşteşugă al Sfatului popular raional Petroşani. lună a anului tIrecut. zionare a fost realizat doar în pro O.A.D.L.F. nu a ridicat la timp le ză, fasole, rădăcincase etc. planul de însilozări ia cartofi şi cea
reşti. Aceste unităţi au livrat comer Nu la fel s-a ocupat de acest lucru porţie de 94,4 la sută iar cel de des gumele şi zarzavaturile contractate, a- pă iar pînă la 25 noiembrie la restul
ţului pînă în prezent mărfuri în valoa Comitetul executiv al Sfatului popular însemnate cantităţi de mărfuri s-au facere de 9Î.2 la sută. Producţia pro jungînd în multe cazuri ca acestea Planul de aprovizionare repartizat produselor.
re de 3.276.000 Iei, cu 822.000 lei mai orăşenesc Hunedoara Aici, a arătat desfăcut şi prin unităţile sectorului a- prie reprezintă numai 16 la sută faţă să se strice pe cîmp, în timp ce pe pc raioane asigură consumul popu
mult decît în anul trecut. Totuşi, în a- tov. Ioan Ardeleana, s-au făcut sim limentar. Cu ţoale acestea planul de de 20 la sută cît a fost planificat. pieţele unor localităţi acestea lipseau. laţiei, al cantinelor pînă la 15 aprilie In planul de măsuri sînt prevăzute
ceastă direcţie mai sînt încă multe de ţite pe piaţă goluri în aprovizionare aprovizionare s-a îndeplinit numai în Această stare de lucruri a făcut ca la 1660. Au fost luate totodată şi mă şi alte măsuri privind aprovizionarea
făcut, atît în sporirea cantităţii produ proporţie de 94,3 la sută, iar cel de Din cauza neîndeplinirii planului la Brad, de pildă, timp de 20 de zile să suri pentru asigurarea, curăţirea şl cooperativelor săteşti, a dezvoltării
selor de larg consum cît şi a calb mai ales în sectorul de legume, zarza desfacere în proporţie de 91,2 la su lipsească pe piaţă cartofii, iar la Cu- repararea spaţiilor de depozitare pen producţiei de bunuri ele larg consum
lăţii. ta. Sesiunea a constatat că Jn gene preparate proprii şi a lipsei de preocu gir zile de-a rîndul, din luna septem tru iarnă. Deficitare in depozitare sînt în industria locală şi cooperaţia meş
vaturi şi fructe. Vinovat de acest lu brie, au iipsit roşiile, castraveţii, car doar fructele pentru care vor trebui teşugărească.
Vorbind despre acest lucru deputata ral pe piaţă au fost în cantităţi sufi pare pentru lărgirea sortimentelor a- tofii şi fructele. Această stare de lu găsite sursele locale de depozitare.
cru se face în primul rînd tov. T. cruri a fost criticată în cuvîntul lor Traducerea în viaţă a măsurilor pre
ciente carne, ulei, zahăr, orez, paste cestora, au fost şi sînt încă perioade de deputaţii Ioan Ocolişan, Avram Tot pentru asigurarea pe timpul ier văzute în hotărîrea sesiunii sfatului
nii cu produse necesare, U.R.C.C. a popular regional va asigura o bună
în care bufetele sînt slab aprovizio Mihuţ şi alţii. 1 #\. v aprovizionare a oamenilor muncii în
trecut Ia semiindustrializarea de roşii perioada de iarnă.
nate cu mîncăiuri. Acest lucru se ob Unele Uniunii raionale aie • coo (bulion), castraveţi, varză murată,
servă mai ales în unităţile T.A.P.L’.
Deva şi Petroşani. Nu acelaşi lucru se