Page 15 - 1959-10
P. 15
N f. 14«? DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3
LA SIM BRIA A p ro v izio n area
ScfMMeo clubului trebuie sâ fii moi TJ i LT c u lem n e d e fo c
sfrîns legata ie problemele producţiei
La mina Teliuc, Timpul friguros se apropie tot căminelor, internatelor şi şcoli
Nu s-ar putea spune că activitatea cii productive în ateliere şi în cele wia din brigăzile mai mult. Fiecare cetăţean se lor au fost din timp aprovizio
clubului muncitoresc „Filimon Sîrbu" lalte unităţi feroviare 1 Frin programe care îşi depăşesc aprovizionează pentru iarnă cu nate cu combustibil.
din Simeria este departe de proble scurte, bine alcătuite, prezentate ope ou regularitate nor lemne. De aceea, în aceste zile
mele de producţie ce-i frăinîntă pe rativ chiar la locul de muncă, s-ar mele este şi bri depozitele de combustibil din re De asemenea, şl pentru nevo
muncitorii atelierelor C.F.R. Faptul că contribui intr-o mare măsură la mo gada. condusă de giunea noastră sînt mult solici ile populaţiei au fost asigurate
la club se programează uneori acţiuni bilizarea colectivului de muncitori, teh comunistul Ioan tate de cetăţeni şi instituţii. cantităţile necesare. Stocul de
menite să contribuie la îmbunătăţirea nicieni şi ingineri, pentru lichidarea, Maieaş. 1.400 vagoane existent în de
prooesului de producţie, la ridicarea actualelor lipsuri, pentru intensificarea Datorită activităţii rodnice pozite la 1 septembrie şi cele
productivităţii muncii şi a calităţii re întrecerii în scopul înfăptuirii anga In clişeu: Schim desfăşurate de salariaţii I.RX. 2.000 vagoane reprezentând re
paraţiilor Ia locomotive şi vagoane, jamentelor. De asemenea, brigada ar bul I al brigăzii partiţia din trimestrul IV sînt
este lăudabil şi merită să fie luat în putea pregăti programe pe probleme lui Ioan Mateaş de şi ai depozitelor din regiune în măsură să acopere integral
consideraţie. Ca să exemplificăm vom c a : reducerea procentului de rebuturi, la mina Teliuc, du s-au asigurat cantităţile cores nevoile de consum ale popu
aminti că în cursul lunii septembrie, realizarea de economii, ridicarea cali pă terminarea lu laţiei, astfel îneît Ia 31 decem
în programul clubului au figurat prin tăţii reparaţiilor etc. crului. punzătoare de combustibil. Ast brie va rămîne încă un stoc
tre altele mal multe conferinţe pe tampon de 1.500 vagoane tem-
teme luate din activitatea colectivului Desigur şi alte formaţii artistice de fel, plan u l.d e aprovizionare cu ne de foc.
de muncitori, tehnicieni şi ingineri ăi amatori, cum ar fi corul, echipa de
atelierelor C.F.R. şi al altor colective dansuri, fanfara etc., pot să-şi aducă lemne de foc pentru întreprin
feroviare din localitate. De pildă, 1$ contribuţia lor la mobilizarea oameni
colţul roşu al secţiei de reparat va lor muncii în lupta pentru sporirea deri şi instituţii a fost realizat
goane de Ia Atelierele C.F.R. Simeria producţiei şi realizarea de economii.
s-a ţinut în ziua de 3 septembrie o O brigadă artistică de agitaţie însă, în proporţie de 105 Ia sută. Ma
conferinţă despre importanţa micii me este indispensabilă. Se vorbeşte în
canizări şi felul cum se aplică la sec prezent la Atelierele C.F.R. Simeria joritatea cantinelor, spitalelor,
ţia de vagoane. De asemenea, în ziua despre reînfiinţarea acestei valoroase
de 17 septembrie s-a ţinut în faţa formaţii. Timpul însă trece şi concret @ud a m tai N O TE DE DRUM
muncitorilor de la serviciul de mişcare nu se face aproape nimic. Este de do
o conferinţă despre importanţa marş- rit ca această acţiune să fie privită (Urmare din pag. l-d) de a da peste cele 48 de a- II. IN DOUÂ ORE ...
rutizării transportului feroviar. In a- cu mai multă răspundere de toţi fac părtamente încă 24. Totoda
fară de aceste conferinţe, în ziua de torii competenţi. Şi, întrucît clubul cercul acela negru, scrie oiţe tă, la cele trei blocuri unde Aulob’usud aleargă ameţitor toare : în ambele părţi — stâne Lumina se aprinse. Făcurăm
12 septembrie, formaţia de estradă a „Filimon Sîrbu“ deserveşte şi colecti zile au mai rămas pînă la da muncesc membrii brigăzii de repede, cotind pe şoseaua
clubului a prezentat un spectacol a vele celorlalte unităţi feroviare din Si ta cînd s-au angajat să ter complexe conduse de .Paul asfaltată din Grimeia, lăsînd înalte care umbresc apa şi ba schimb de insigne cu noul meu
cărui temă, în cea mai mare parte, meria, şi acestea sînt datoare să dea mine apartamentele. Pe une-< Szemâş 's-au realizat şi im în Urmă şiraguri' de munţi, cîm-
era strîns legată de diferite aspecte to( sprijinul pentru reînfiinţarea bri le scrie 30, pe altele 40 de portante economii de materia piile întinse, din stepa baicafăi rează lumina soarelui puternic prieten, cu care m-am sprijinit
ale muncii la atelierele C.F.R. găzii artistice de agitaţie, şi în gene zile. Cu toate acestea ele sînt le. Pînă la sfîrşitul lunii sep pădurile-de mesteacăn din Bpe-
ral, la îmbunătăţirea întregii activităţi aproape gata. Pînă la 15 oc tembrie ei au economisit cir j iorusia, trezind cu o viteză uf Ne aflăm din nou în auto reciproc, apoi ne îndreptăm spre
Deşi toate aceste acţiuni ale clubu ţultural-artistice a clubului. tombrie brigada lui Paul ca 1.000 kg. var, 500 kg. ci 1 mitoare fluvii ca Enisei ori L>bi,
lui au avut o oarecare influenţă în Szemeş îşi va realiza anga mentt şi 7.000 bucăţi cără ori urcă cu greu prin Gajâcazii bus. Un scîrţîit puternic, şofe ieşire. Eram la Ginerama din in
procesul de producţie de la atelierele De o totală nepăsare a dat dovadă jamentul luat in cinstea zi midă pe care au recuperat-o însoriţi, lăsînd departe vjălurile
C-F.R., considerăm totuşi că faţă de faţă de activitatea clubului, comitetul lei de 7 Noiembrie, deci cu din demolarea vechilor con înspumate ale Gaspicii, Călă rul se înfige în scaunul capi cinta Expoziţiei Unionale din
posibilităţi nu s-a făcut suficient şi că orăşenesc al U.T.M. Dar cine oare 26 de zile mai devreme. strucţii existente pe acest torim apoi cu un avion, ateri
în activitatea culturală de masă a clu- dacă nu tinerii sînt chemaţi în primul teren. zăm în staţiunea „Mir,nîi“ spre tonal cu material de masă plas Moscova. Tot ce am povestit mi
bului se simte mult lipsa unor formaţii rînd să activeze în formaţiile artisti La ş c o a la brigăzii spaima cetelor de pinguini
artistice care ar putea contribui cu ce ? Şi cine oare dacă nu organele — Cam cit. ciştigă lunar care stau miraţi în direapta şi în tică şi maşina se opreşte brusc s-a întâmplat, am trăjt aeveă
mai multă eficacitate la îmbunătăţirea U.T.M. trebuie să-i mobilizeze Ia a- Lucrările executate de bri un membru al brigăzi lui stânga noastră. In zare — ne
procesului de producţie. Anumite con ceaslă frumoasă şi nobilă activitate ? gada complexă condusă de Szemeş, îl întrebăm pe Râ- cuprinsul întins al gheţurilor Pun un picior în faţă şi-mi păs cu ajutorul celor 12 amarate de
ferinţe pe teme de producţie, urmate Este necesar ca comitetul raional Paul Szemeş dă totodată şi ceanu. veşnice, în spatele nostru alţi
de discuţii, sînt bine venite, dar ele U.T.M. şi Comitetul orăşenesc de par lucrări de bună calitate. munţi de gheaţă, cu căciulile trez echilibrul, şi pentru mai proiecţie care proiectează simul-.
nu pot suplini întreaga activitate cul tid din Simeria, să analizeze felul cum Luînd construcţia de la te — Cei calificaţi trec de colbuite de năpfraznicele vînturi multă siguranţă, prind braţul tari de jur-împrejurul/spectatoru
turală necesară îmbunătăţirii muncii comitetul U.T.M. al oraşului sprijină melie şi pînă la finisaj, mem 2.000 tăi lunar. Nici cei ne arctice. Schimbăm mijlocul de tovarăşului de alături : un in lui imaginii care te fac să te
productive. Se ştie că în prezent lă activitatea culturală şi să ia măsurile brii brigăzii au avut posibili calificaţi nu iau mai puţin locomoţie. Străbatem într-un
Atelierele C.F.R. din Simeria calitatea corespunzătoare. tatea să urmărească pe fie de 1.000 — ni se răspunde. tren cîmpiite Ucrainei lăsăm în dian îmbrăcat în veşminte scum afli în mijlocul acţiunii, să auzi
reparaţiilor, ritmul de muncă, ' lupta care operaţiune respectarea goana noastră, în stînga şi în
pentru economii nu este tocmai la Pentru faptul că la un club cum întocmai a normelor tehnice „ S m fe m în m f r e c e r e 1" dreapta, livezile de pomi înflo pe. El îmi prinde mina şi zîm- zgomotele, sunetele venind de
înălţimea sarcinilor şi a angajamen este acela din Simeria lipseşte o bri de lucru eviîînd complect e- riţi, oraşe, safe. Trecem peste un
telor ce şi le-au luat muncitorii, teh gadă artistică de agitaţie şi că în ge rorite. Ne suim pe placa etajului pod cu arcade. în dreapta şi în beşte. Avea şi el piciorul întins acolo de unde se petrece ac
nicienii şi inginerii. In această situa neral activitatea artistică nu este în trei de ta blocul nr. 88 şi stînga aleargă zănatec schele
ţie este necesar să se mobilizeze toate totdeauna legată de sarcinile principale Alături de şeful brigăzii, cu încercăm să stăm de vorbă tul de susţinere al arcadelor. înainte şi căuta cu mîna un ţiunea, să te simţi participant la,
forţele pentru ieşirea din impas. Ac de producţie, o vină însemnată o bune rezultate muncesc şi cu şeful brigăzii. Profităm
tivitatea formaţiilor artistice ar putea poartă, pe iîngă conducerea clubului, fraţii Ursuţ. Ioan, este mem de un scurt moment de răgaz Intrăm într-o mare uzină si punct de sprijin. Prin faţa noas acţiune. 1 A i/
desigur să aducă o contribuţie însem şi comitetul de întreprindere al atelie bru de partid iar Mihai este şi-l întrebăm : derurgică din Ural. In dreapta tră trece cu viteză o limuzină
nată la remedierea unor lipsuri, la relor C.F.R., care patronează clubul. candidat de partid. Au venit noastră se înşiră cauperele .care elegantă. Ne-am dumirit de ce Atât în timpul zilei ort şi sea
înlăturarea unor greutăţi. Cînd ne re De asemenea, comitetul de partid al pe şantier de pe meleagurile — Cum de aţi reuşit să vă rămîn în urmă, pe măsură ce atâta grabă la şoferul nostru
ferim la activitatea culturală, ne refe atelierelor, care a controlat prea puţin Salontei, chemaţi de consă îndepliniţi ătit de repede an înaintăm, iar . prin stînga, pe să stopeze. Maşina deja porni ra la „Gineramă“ am simţit a-
rim în mod special la aceea a unei felul cum se desfăşoară activitatea cul teanul lor Paul Szemeş. Şi gajamentul ? calea ferată alăturată, trece ful se şi, în faţă, în dreapta, în
brigăzi artistice de agitaţie care, prin turală şi n-a dat îndrumări cum să fie nu vor, pentru nimic în lu gerător de repede un tren. stînga noastră, se desfăşoară celeaşi senzaţii, am călătorit şi
caracterul său, poate fi cel mai strîns mai bine legată de problemele de pro me, să se facă de rîs. Şi nu — Ce întrebare1 — se mi minunata panoramă a pămîntu-
legată de problemele producţiei. La ducţie, trebuie să la în discuţie a- se fac. Se întrec în hărnicie ră el. Prin muncă. Era in Ne aflăm acum într-un va lui sovietic cu rarele lui frumu cu o veritabilă troacă ruseas
Atelierele C.F.R. din Simeria. şi deci ceastă problemă şi să traseze sarcini şi utemiştii Matei Schmit, Vak joc cuvîntul brigăzii. Doar poraş, şi' străbatem" cu obişnuita
pe lingă club, a existat acum cîţiva pentru remedierea situaţiei. site Chezan, Ioan Dodul, Pe no-ţi fi vrut să he-o ia al viteză malul unei mări. In za că, am văzuţ-o pe Ulanova în
ani o astfel de brigadă artistică de tru Brondeanu şi alţii. Ulti ţii înainte, să ne facem de re se profilează nişte stânci;
agitaţie. Şi a fost o brigadă cu acti O brigadă artistică de agitaţie tre mii trei sînt calificaţi chiar rîs! ' pescăruşii piuie" strident şi se „Lacul lebedelor“, am călătorit
vitate rodnică, întrucît la mal multe buie să ia fiinţă de urgenţă la clubul in brigadă. De altfel, in cei
concursuri a obţinut premii şi diplome. „Filimon Sîrbu" din Simeria. Activita 11 ani cît zidarul Szemeş a Se apropie apoi de noi u- apropie de noi şi, o'oolindu-ne, p-in Ghina Populară, într-un
In prezent însă, o astfel de brigadă ar tea acesteia — "complectată cu con lucrat pe şantierele Hune nul dintre zidarii tineri atră- se îndepărtează. Ii urmărim pînă
tistică de agitaţie nu există. Din negli ferinţe şi cu alte acţiuni ale altor for doarei, in brigada lui s-au ca gindu-i brigadierului atenţia dispar la orizont. Prin stînga timp foarte scu rt; în numai
jenţa conducerii clubului, din lipsa de maţii artistice — îndrumată spre pro lificat peste 60 de tineri. Ma că,.,mortarul e pe sfirşite iar noastră, o barcă cu motor sfîşie
îndrumare din partea comitetului de în blemele principale care frămîntă colec joritatea dintre ei sînt azi şefi betoniera încă rlu-i reparată. valurile mării, lăsînd în urmă seţi, de care nu te saturi pri- ocuă ore. ; >
treprindere ă atelierelor, din lipsa de tivele unităţilor feroviare din Simeria de echipe şi de brigăzi frun Se scuză deci ridicind din bulboane albe şi vîrtejuri înspu
sprijin din partea colectivelor altor şl în special colectivul atelierelor taşe pe diferite şantiere. Noul umeri şi plecă spre betonie mate. Trecem acum pe Iîngă vindu-le. Dar... V4 PETRE tirau
unităţi feroviare din Simeria, această C.F.R., poate aduce 6 contribuţie în angajament al brigăzii este ră. Se scuză şi tînârul zidar stânci, zărim scorburile în ca
valoroasă formaţie artistică s-a destră semnată la mobilizarea tuturor mun spunîndu-ne pe un ton cît re păsările marine îşi au săla -BS3- -•i'y
mat. Şi cît sprijin ar putea da în mo citorilor, tehnicienilor şi inginerilor în se poate de firesc: şul şi Conformaţia geologică a
mentul de faţă la îmbunătăţirea mun lupta pentru înfăptuirea sarcinilor de stâncilor. Intrăm într-o strîm- Ppbnţr.u campania m m
plan, pentru îndeplinirea angajamente — Sîntem în întrecere!
lor. Ştiţi, fiecare minut... , H C Axe:j m A /m â w a a z m M
GH. PAVEL C[ P R O D U C - O R I .......... 1)
ĂT !
CURŢI 5 şi MARŢI li OCTOMBRIE 1959 Uniunea Cooperativelor de Consum din lila ^
Spectacole cinematografice { cumpără ]
DEVA: Cei 44; ALBA IULIA: De drumurile Romînici; SIMERIA: Zile J ©nes eantiflaf© de fîn ]
putatul de Baltica; BRAD: Frunze ro furtunoase; SEBEŞ: Copilărie în Don- [ prin centrele sale de ach izifie din foaie ]
şii; De partea cealaltă: ILIA: O cursă bas; BARU MARE: Marele cetăţean; l cooperativele săteşti ]
obişnuită; HAŢEG: Prima zi; HUNE LUNEA: Steaguri pe turnuri; TE1UŞ:
DOARA: Omul cu pantalonii scurţi; Prima zi; ZLATNA: Omul meu drag; i Piaia se face imediat 11
ORAŞT1E: Salianat; Familia Uiianov;
PETROŞANI: Maclovia; Fete de ace APOLDU DE SUS: Inima de oţel; / u U J l J j J u J u J u J i— t \— t I— t \___l y - J \—J \ ___f u - / . ___1 \__ 1 1___! i___l i _ / i ___/«__ f i ___t <__ ! u . / t __ t ^ J \ __ t ţ .
Intîlnire între un asesor eaşi vîrstă; Nevasta mea cîntă; Pe CALAN: In misiune specială.
popular şi cetăţeni
mi \ m §3 o la . f i l l l l l f i i i
Zilele trecute a avut loc, în ştesc a fost condamnat Ia un an LUNI, 5 OCTOMBRIE 1959; Pro VHI-a în si minor-. „Neterminata" de raO D U fiE IM IU V E
ncinta cooperativei meşteşugă- şi şase luni închisoare corecţio gramul 1 : 5,30 Melodii populare ro- Scljubert.
eşti „Retezatul“ din Haţeg, în- nală; Cristian Iosivoni, din sa mîneşti; 6,15 „Numai zîmbet, numai OC L 1
îlnirea dintre asesorul popular tul Ostrov, pentru furt din avu cîntec" — program de muzică uşoară; MARŢI 6 OCTOMBRIE 1959; Pro
Calman Szakaos şi cooperatorii tul obştesc, a fost condamnat la 7.30 „In pas voios“, emisiune de mar gramul i : 6,15 Muzică populară romî ALIMENTARA
.are l-au ales în această iunc- un an închisoare corecţională.; şuri; 8,00 Muzică uşoarăj 9,10 Piese nească; 7,30 Muzică distractivă; 9,00
ie. Viorica Udroni, din Demsuş, corale romîneşti; 9,30 Muzică populară Muzică uşoară; 10,20 Melodii populare UN TER RAIONALA .l a p t e b ă t u t
pentru delictul de delapidare a romînească; 10,00 Concert de muzică romîneşti; 11,03 Muzică de estradă;
Cu acest prilej, tov. Kalman fost condamnată la 4 ani închi din opere; 11,05 Muzică, de estradă: 12,40 Muzică uşoară; 14,00 Concert de ABONAŢI-VA desface Z ilnic ta w
îzakacs a prezentat o amplă soare corecţională ş.a. 11.30 Vorbeşte Moscova; 12,00 „Săptă- prînz; 15,10 Sonata pentru violoncel
lare de seamă în care a arătat mîna muzicii germane";- 13,20 Inter şi pian în si minor de Valentin Gheor- la revista teoretică şi infor PRIN SMÎ NTANA
ictivitatea depusă de dînsul în Apoi, tov. Sever Maşcovescu, preţi romîni de muzică .uşoară; 14,00 ghiu; 15,35 Melodii populare din dife mativă a partidelor comuniste
>p-ioada 1 aprilie—1 octombrie judecător Ia tribunalul popular Din comoara folclorului, nostru; 15,10 rite regiuni' ale ţării; 18,05 „Limba UNI T ĂŢ I L E SALE diferite
al raionului Haţeg, a arătat că Concert de estradă;. 17,45 Mujică uşoa noastră“, vorbeşte acad. prof. Al. Gruv/i şi muncitoreşti
i.c.,- cînd a funcţionat ca ase- furturile din avutul obştesc ră; 19,20 Concert de muzică populară 18,15 Aîuzică din operete; 19,30 Solişti „PROBLEME ALE PĂCII 'o fT w m te Hi
or popular lă tribunalul din romînească; 20,00 Teatru, lă microfon: şi formaţii de amatori; 21,00 Concert
se datoresc, printre altele, sla „Oraşul fără .istorie" de Victor Bîrlă de muzică populară rorfiînească; 21,45 ŞI SOCIALISMULUI“ ibUEUMr.Vv'.'-a ' rr
iaţeg. bului control exercitat de orga deanu; 22,30 Concert de muzică sim-' Cîntece de prietenie ale popoarelor; Abonamentele se primesc
Darea de seamă a scos în evi- nele de revizie, numirea în pos fonică romînească. Programul II j 22,30 Valsuri. Programul I i: 15,30 prin oficiile poştale, şi facto
turi de gestionari a unor persoa 14.30 Orchestre de muzică uşoară j Muzică uşoară: 16,30 Solişti şl for rii poştali şi difuzorii de pre
lenţă, printre altele, faptul că ne care nu prezintă suficientă în 16,15 Concert de estradă; 17,30 Sfa maţii sovietice interpretînd muzică din să din întreprinderi şi insti
n această perioadă de timp credere, nesancţionarea Ia timp tul medicului: Dieta în bolile de fi filme; 17,30 Emisiune muzicală pentru tuţii.
mor indivizi care au adus di a abaterilor săvîrşite de unii sa cat; 18,20 Noi înregistrări de muzică copii; 18,05 „Săptămîna muzicii ger
verse prejudicii 'avutului obştesc lariaţi ş.a. populară romînească; 19,00 Muzică mane"; 19,00 Din versurile tinerilor PROGRAMUL CONCURSULUI
i s-au aplicat pedepsele legale. uşoară sovietică; (9,45 Tribună radio: noştri poeţi; 19,30 Muzică romînească PRONOSPORT sir. 41
Işa, de pildă, completul de ju- Au mai luat cuvîntul cope- Dezarmarea — o problemă a popoa de estradă; 22,30 Muzică; 23,15 Con
lecată din care a făcut parte şi ratorii: Angheluţă Hondru, Do- relor de Cristian Popişteanu j 20,00 cert de noapte. ETAPA DIN 11 OCTOMBRIE 1959 ]
ov. Kalman Szakacs, a dat miţian Prejban şi Alexandru Muzică din opere interpretată de tineri
irintre altele, următoarele sen- Crainic care au mulţumit pentru solişti romîni; 20,28 Muzică uşoarăj Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00 I. R. P. Bulgaria — Franţa
inţe: Gheorghe Voinonî, din sa- îndrumările şi sfaturile date, 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00 II. R. P. F. Iugoslavia (A) — R. P. Ungară (A)
ul Hobiţa, care, în calitate de luîndu-şi, totodată, angajamen 22,38 Cîntece lirice; 23,15 Afazică popu 22,00 23,52 (programul I); 14,00 III. R. P. Ungară (B) — R. P. F. Iugoslavia (B)
gestionar la filiala cooperativei tul de a lupta pentru descoperi 16,00 18,00; 2!,00; 23,00 (programul IV. Petrolul Ploeşti — Dinamo Buc. (Cat. A.)
le consum, a delapidat suma de rea şi demascarea celor care lară romînească: 23,35 Simfonia a Ii).
Î.400 lei, a fost condamnat la atentează la avutul obştesc. V. C.C.A. — Minerul Lupeni •„
.in an închisoare corecţională; Timpul probabil în regiunea noastră VI. Ştiinţa Cluj — Dinamo Bacău „
mdovic. Gri toni, din satul Brea- NICU SBUCHEA VIL Progresul Bucureşti — U.T.A. „
corespondent V ili. Farul Constanţa — Rapid Buc. „
:ova, pentru furt din avutul ob
Peniru 4 octombrie, 1959, vremea grade, iar noaptea între 2 şi 7 grade, IX. Jiul Petroşani — St. Roşu Or. Stalin „
continuă sa se încălzească treptat. Ce* Vînt slab. Dimineaţa ceaţă locală,
rul variabil mai mult senin. Tempe- X. C.S.M. Reşiţa — Ştiinţa Timişoara (Cat. B.)
ralura va oscila ziua între 17 şi 22 Pentru următoarele trei zile, vreme
călduroasă cu ceaţă dimineaţa şi seara. XI. Foresta Fălticeni — C.S.M.S. Iaşi „
XII. Tractorul Or. Stalin — Corvinul Huned. „
