Page 17 - 1959-10

! -iunedoara-DevS"

PROLETARI D.’.V TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

Anul X3 Nr. 5488 Marţi 6 octombrie 1959 4 pagini 20 bani MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Transmiterea informaţiilor ştiinţifice şi a re­
comunicatul cu privire la lansarea în Uniunea zultatelor măsurării parametrilor de mişcare a
HA Sovietică a celei de a treia rachete cosmice. staţiei automate interplanetare se va efectua cu
ajutorul a două radioemiţătoare care funcţio­
dieii de utilizare In cadrul programului de cercetare a spaţiu­ nează pe frecvenţele de 39,986 MHz şi 183,6
lui cosmic şi de pregătiri în vederea zborurilor MHz. Concomitent, pe linia radio cu frecvenţa de
agregatelor interplanetare, la 4 octombrie 1959 a fost efec­ 183,6 MHz se va efectua controlul parametrilor
tuată cu succes în Uniunea Sovietică lansarea orbitei staţiei interplanetare.
fn întrecerea cu reşiţenii, colectivele de muncitori, tehnicieni şl ingineri Strădukidu-se să celei de a treia rachete cosmice. Pe bordul ra ­
de la diferitele secţii din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara execute reparaţiile chetei este instalată o staţie automată interpla­ Semnalele emiţătorului transmise pe frecvenţa
Ia tim p şi de bună netară. de 39,986 MHz reprezintă impulsul de durată
s-au angajat ca pe baza creşterii conţi nue a indicilor de utilizare a agregate­ calitate, wiemistul variabilă de Ia 0,2 la 0,8 secunde. Frecvenţa re­
lor să sporească considerabil producţia de metal. Aurel Colcer de 1°-. LANSAREA A FOST EFECTUATA CU AJUTORUL1 petării impulsurilor este de 1 plus, minus 0,15 Hz.
atelierul mecanic.
Preocuparea pentru a-şi îndeplini cu strictefe angajamentul se face sim­ al cocseriei Hune­ UNEI RACHETE CU MAI MULTE TREPTE. DUPĂ CE TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR DE PE BORDUL
ţită din plin în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă. doara a primit de
ouând titlul de A ATINS VITEZA STABILITA, ULŢ1AM TREAPTA A STAŢIEI AUTOMATE INTERPLANETARE SE VA EFEC­
Furnaliştii hunedoreni şi-au luat an gajamente preţioase în întrecerea cu fruntaş in produc­
cei din Reşiţa, atît în ce priveşte sporirea producţiei cît şi în ce priveşte ţie. RACHETEI A PLASAT STAŢIA AUTOMATA INTERPLA- TUA IN EMISIUNI, ZILNIC CÎTE 2-4 ORE, ÎN CON­
reducerea preţului de cost. Pentru a duce cu succes la îndeplinire anga-
jámentele, ei au luat o seamă de mă suri tehnico-organizatorice privind men- IN C L IŞE U : Ti- NETARA PE ORBITA FIXATA. FORMITATE CU PROGRAMUL OBSERVAŢIILOR.
ţinerea temperaturii şi umidităţii aerul ui cald introdus în furnale, nârul Aurel Colcer
lucrind la un izo­ Orbita staţiei automate interplanetare a fost FUNCŢIONAREA APARATAJULUI DE BORD 'AL STA­
In urma măsurilor luate, si ca o consecinţă a eforturilor de fiecare zi lator de condens. astfel aleasă îneît să asigure trecerea staţiei în
depuse de întregul colectiv, indicii de utilizare a furnalelor au crescut sim- apropierea Lunei şi un zbor circumiunar. ŢIEI AUTOA1ATE INTERPLANETARE VA FI DIRIJATA
ţitor în ultimul timp. Aşa, de pildă, în luna august indicii de utilizare a
furnalelor la cele două secţii — furna le noi şi vechi — a sporit cu 7,2 la Staţia automată interplanetară va trece Ia o DE PE PAMINT, DE LA UN CENTRU DE COORDO­
sută. In luna septembrie, la secţia l-a creşterea este de 0,034, iar ia secţia distanţă de 10.000 km. de Lună şi, ocolind Luna, NARE ŞI CALCUL.
a 11-a de 0,089 tone de fontă pe m.c. de volum util. în mişcarea sa ulterioară va trece prin regiunea
Pămîntului. Orbita care a fost aleasă asigură Măsurarea parametrilor rachetei se efectuează
Odată cu creşterea indicilor de uti Uzare a sporit şi producţia. In luna posibilitatea ca staţia să fie observată din emis­ cu ajutorul unui com.plox de aparate automate
septembrié furnatiştii din Hunedoara au dat patriei peste 4.160 tone fontă în fera nordică a Pămîntului. de măsurat ale cărui staţii terestre sînt situate
afara sarcinilor de plan. Plusul reali zat cîe ei la finele trimestrului Iîl se în diferite puncte ale Uniunii Sovietice.
ridică la peste 10.700 tone. ULTIMA TREAPTA A CELEI DE-A TREIA RACHETE
TOATE POSTURILE DE RADIO ALE UNIUNII SO­
COSMICE SOVIETICE ARE O GREUTATE DE 1.553
VIETICE • AU TRANSMIS EMISlU NI DESPRE MIŞ­
kg. (FARA COMBUSTIBIL).
CAREA CELEI DE A TREIA RACHETE COSA1ICE.
Staţia automată interplanetară a fost insta­
lată pe ultima treaptă a rachetei. După plasarea Prima emisiune despre funcţionarea mijloa­
pe orbită, staţia s-a desprins de rachetă. Ultima celor radiotehnice a început Ia 4 octombrie, or.a
treaptă a rachetei se deplasează pe o orbită 13 (ora Moscovei). La această oră, racheta se va
apropiată de orbita staţiei. afla deasupra Oceanului Indian la punctul cu
coordonatele 80 grade longitudine estică, 5 grade
Staţia automată interplanetară este destinată latitudine sudică, la o distanţă de 108.000 km.
unor vaste cercetări ştiinţifice în spaţiul cosmic. deasupra Pămnîtuiui. Emisiunea despre funcţio­
Pe bordul staţiei sînt instalate aparataj ştiinţi­ narea mijloacelor radiotehnice va dura aproxima­
fic şi radiotehnic, precum şi un sistem de re­ tiv două ore.
glare automată a regimului termic. Alimentarea
cu energie electrică a aparatajului ştiinţific şi OBSERVAŢI! PRIN RADIO ASUPRA RACHETEI SE
radiotehnic de bord se efectuează cu ajutorul
unor baterii solare şi a unor surse chimice de POT EFECTUA DE PE TERITORIILE EUROPEI, ASIEI,
curent. Greutatea totală a staţiei este de 278,5
kg. In afară de aceasta, pe ultima treaptă a ra­ AFRICII ŞI AUSTRALIEI. • •¦ " T-
chetei se află aparataj de măsurat cu sursele de
a fel că furnaliştii, oţelarii se stră duiesc şi ei să obţină realizări din ce ENTUZIASM alimentare în greutate de 156,5 kg. Astfel, greu­ Lansarea celei de a treia rachete cosmice, so­
tatea totală a sarcinii utile este de 435 kg. vietice şi crearea staţiei automate interplanetare
In ce mai bune, să sporească ne contenit indicii de utilizare a agrega- In această dimineaţă răcoroasă de ziasm. Atunci pe cine să evidenţlezi ? va permite cbţinera unor noi date cu privire la
spaţiul cosmic şi va constitui o nouă contribuţie
teior. Şi, se poate spune pe drept cu vînt că eforturile lor sînt încununate L toamnă, zeci de maşini au adus aici Ne-am oprit deocamdată în dreptul u- a poporului sovietic la colaborarea internaţională

de succes. Spre exemplu, numai în Iu na septembrie harnicul colectiv ai o- § pe câmpul plinii din apropierea Şibo- nei tarlale unde se afla un drapel, în domeniul cuceririi Cosmosului.

ţel ariei Siemens Martin nr. 1 şi-a depă şft planul de producţie cu peste 2.000 Ş tului peste 2.000 de oameni. Erau singurul drapel de pe acest şantier al

tone. Indiciie de utilizare a cuptoarelor a sporit în aceeaşi perioadă cu 0,44 metalurgişti din Cugir, salariaţi ai di­ strângerii recoltei. Era drapelul bri­

tene rn.p. vatră. Aceasta, ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate feritelor întreprinderi şi instituţii din găzii de muncă patriotică de la U. M. MOSCOVA 5 (Agerpres)'. — tuf părţii care nu se vede a dis­ getică, aparatajul de măsurat şl
TASS anunţă: Cea de-a treia cului Lunii, se va îndrepta uî- de transtnisii funcţionează nor­
în acest sens şi a eforturilor susţinu te depuse de către membrii fiecărei bri- târăşlie, elevi ai şcolii medii „Aurei Cugir, condusă de lăcătuşul Dumitru rachetă cosmică sovietică lansa­ teorior înapoi în direcţia Pă­ mal. Datele măsurătorilor ştiin­
tă în dimineaţa zilei de 4"octom­ ţifice obţinute după prima emi­
gâzi pentru a spori realizările ses ţiei. Viaicu" şi ai şcolii horticole din Geoa- Iosif. Lîngă el făcea de gardă tână­ brie, în ziua împlinirii a doi ani siune sînt prelucrate minuţios.
de la lansarea primului satelit
Cît priveşte ofelăria electrică, ofe larii de aici şi-au depăşit planul în giu, ţărani colectivişti, întovărăşiţi, ţă- rul . lăcătuş Mircea Rusu. Restul mem­ artificial sovietic al Pămîntului, mîntului. 1 Următoarea emisiune a~daţe­
îşi continuă zborul în direcţia' lor măsurătorilor 'd e pe bordul
luna septembrie cu peste 780 tone oţel electric. De remarcat că în luna au­ \ răni muncitori din Şibot, Homorod şi brilor de brigadă, ca Elena Tache, Lunii. La ora 18 (ora Mosco­ Pe toată durată îndelungatu­ staţiei automate interp.lanetare
vei) racheta s-ă îndepărtat cu vă. avea ioc la 5 octombrie.
gust ei au sporit indicii de utiliza re a cuptoarelor cu 14 la sută faţă din alte ' comune ale raionului. Deşi Constantin Bălan şi alţii se aflau un­ 145.000 km. de Pămînt şi s-a a-
flat deasupfâ Oceanului Atlan­ I In pagina 4-a:
d,e planificat. era duminică, zi de repaus, au venit deva departe pe holda de porumb şi tic avînd coordonatele 8 grade lui zbor al staţiei autom ate.in­
şi 36 minute latitudine sudică şi @ Comunicatul cu pri­
cu toţii să dea gospodăriei agricole de munceau cu mult elan pentru ca dra­ 5 .grade şi 48 minute longitudi­ terplanetare, pe bordul eî s-a vire la perioada obser­
ne estică. vaţiilor asupra rachetei
stat din Orăştie o mină de ajutor în pelul de brigadă fruntaşă să rămână prevăzut efectuarea unui com­ cosmice
Prelucrarea datelor măsurării
strângerea fără pierderi a recoltei de tot la ei. Vecinii acestei brigăzi erau parametrilor traiectoriei celei plex de măsurători ştiinţifice ale Comunicatul agenţi­
de-a treia rachete cosmice so­ ei TASS cu privire la
porumb de pe cele 131 ha. aflate în lo­ tot muncitori din Cugir. intre ei porni­ vietice confirmă precizia plasării căror date vor fi transmise prin deplasarea celei de-a
cul numit „Viaicu Sîrba". Membrii co­ ei pe orbita propusă. Staţia au­ freia rachete cosmice
Vineri şi sâmbătă pe terenurile G.A.O. ¦arat şi grăpat 14 ha. iar îri urma lor, mitetului raional de partid, organizato­ seră o adevărată întrecere. In cele din tomată interplanetară, după ce (f| Cea de-a treia ra­
„Retezatul" din saţul Nălaţi,. . raic- t o t . pînă ,, atunci, -colectiviştii Ionico rii acestei acţiuni, au fost în mijlocul ¦l -i se va apropia de Lună exact în radio Ia punctele de recepţio­ chetă cosmică sovietică
'"ntil ‘ Haţeg, plugurile iau‘ por­ Kovaci, Fiabri Franoisc,' Rusalina Bo- oamenilor pînă la strângerea ultimului momentul stabilit, la o distanţă continuă să se deplaseze
nit la arat, iar în urma lor grapele dea şi alţii au însamînţat deja 9 ha. ştiulete de porumb, mobilizîndu-i' pen­ urmă însă comandamentul acţiunii a fe­ minimă fixată, după ce va face cu precizie pe orbita
au netezit arătura. Colectiviştii Ioari tru ca rezultatele muncii să fie dintre ocoiui Lunii şi va trece în drep- stabilită
Boldea, Iiacob Lăslău, Vidu Vasiu, Fi- Colectiviştii din Nălaţi s-au dovedit cele mai bune. Organizaţi pe brigăzi licitat în mod deosebit pe comuniştii nate de pe Pămînt în intervale
ra Fona, Ionică Munteanu, Iuliana Co- buni gospodari. Ei vor ca în cel mai şi echipe, oamenii şi-au iuat în primire
van şi alţii arau, iar Iosif Petrescu, scurt timp să termine cu însămînţă- tarlalele care se întindeau pînă către Steiian Bondoc, Nicolae Rutconschi, de timp stabilite dinainte. Co­
Iosif Vlaiconi şi Zaharia Ceac gră- rile. In raionul Haţeg ei au ieşit pri­ hotarul comunei Vinerea.
pau. Pînă sîmbătă după-masă ei au mii la însămînţări.1 Virginia Bulibaşa şl pe candidatul de nectarea emisiunilor de trans­

partid Ştefan Purice, care au strâns mitere a datelor de pe bordul

cele mai mari cantităţi de porumb. To­ staţiei interplanetare la punctele

varăşul Nicolae Roşu, secretar al co­ terestre de recepţie a informaţi­

mitetului de partid pe întreprindere, a

ţinut să precizeze că încă cu o zi ilor se efectuează cu ajutorul

Munca a început pe la orele 7 di­ înainte, aceşti oameni au spus că vor unui aparataj special terestru de
la centrul de coordonare şi cal­
mineaţa. Fiecare brigadă şi echipă se închina acest succes alegerilor noilor

străduia să ajungă cit mai repede la organe de partid. cul. ¦6 ¦ .i* ¦ -

capătul tarlalei încredinţate. In urma Pe tarlaua încredinţată muncitorilor In cadrul primei emisiuni de
două ore a datelor prfvînd ob­
telierele C.F.R. Simeria. foi volante pe care erau scri­ ior, grămezile de ştiuleţi, gata curăţaţi de la fabrica chimică în fruntea ac­ servaţiile ştiinţifice, efectuată Ia
Secţia mecanică — ate­ se titlurile inovaţiilor. Începu ele foi, se înmulţeau mereu. Cele cîteva ţiunii se aflau de asemenea comuniş­ 4 octombrie, s-a stabilit că" toa­
lierul de sculărie. Zumzetul să răsfoiască şi să explice' zeci de camioane nu mai pridideau cu tii. Printre ei am regăsit vechi cu­ te aparatele de bord ale sta­
asurzitor al maşinilor şi voci­ încet monoton. transportul. De menţionat că în pătu- noştinţe, fruntaşi în producţie ca Va- ţiei, sursele de alimentare ener-
ferările celorlalţi muncitori lele gospodăriei s-au adunat în această siâe Grădinara, Marin Voinea, Vasile
tiu-l stinghereau cu nimic pe ...Văzut de aproape, lui zi 120.000 kg. porumb. Aceasta este Horia, loan Maier şi alţii. De fapt A 10-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. D. GERMANE
tovarăşul Eugen Delta Mea. Eugen Delta Mea nu-i dai recolta pe care au strîns-o cei peste numărul celor evidenţiaţi în această
El stătea apte- , mai puţin de 50 de ani, deşi 2.000 de oameni de pe un număr de acţiune este foarte mare după cum P e n fru odihna oamenilor muncii Combinatul „Schwarze
cat peste una [ 40 ha. Media la hectar este deci d e . •mari sînt şi rezultatele muncii lor.
din menghinele \ n-are declt 41. 3.000 kg. Regiunile muntoase ale Tu- bricht“ din Fnedrichwoda, noul Pumpe“ — punct de
de lingă geam j: Cu faţa sup­ . Un tovarăş, membru al comitetului ringiei, masivul Harz, litoralul sanatoriu din Bad Berka şi al­
şi privea cu a- \ tă, cu părul De la U. M. Cugir au venit la a- raional de partid, aprecia această ac­ Mării Baltice, precum şi alte tele. atracţie pentru experţi
tenţie o piesă j nins şi cu ochii ceastă acţiune 600 de oameni, de la ţiune a strîngerii recoltei ca un ade­ regiuni pitoreşti ale Republicii înainte, staţiunile balneo-cli-
complicată, ab- sclipitori, adine fabrica chimică 300, de la şcoala me­ vărat asalt. Şi într-adevăr a fost un Democrate Germane sînt împln- materice erau vizitate numai de Combinatul de cărbune brun
sent la tot ceea die Aurel Viaicu 109 de elevi, din co­ asalt,,în care cei peste 2.000 de oa­ zite de o largă reţea de case de oamenii bogaţi. In anii puterii
intraţi In or­ muna Homorod 2o ţărani muncitori meni au ieşit învingători. In aştepta­ odihnă, ~(sanatorii, spitale etc). populare porţile caselor de o- „Schwarze Pumpef‘, din regiu­
ce se petrecea bite, sub o etc. Toţi au muncit cu acelaşi eht'u- rea maşinilor care trebuia să-i ducă Guvernul şi sindicatele din R.D. dihnă şi sanatoriile au fost larg
frunte brăzda­ spre casele lor, oamenii au înjghebat Germană acordă o mare aten­ deschise pentru oamenii mun­ nea Cottbus, cel mai mare com­
în jurul său. tă de nume­ Delegata de partid şi cîteva acţiuni distractive. Cei de la ţie sănătăţii oamenilor muncii şi cii. Anual îşi petrec concediile binat de acest fel din lume,
roase cute, la­ guvernamentală a •fabrica chimică se adunaseră- în jurul alocă importante fonduri pen­ In aceste staţiuni peste un mi- constituie un punct de atraâţie
La apropierea să impresia u- P. Ftamsne a sosit unui acordeon şi s-au prins într-o ho­ tru organizarea odihnei lor. Nu­ . Hon de. oameni. In . 1947 Uniu­ pentru experţi şi diverşi oameni
nui om care la Berlin ra mare. Elevii şcolii medii Aurei mai in ultimii 2—3 ani au fost nea sindicatelor libere germane din toată lumea. Constructorii,
noastră a tre­ ştie ce vrea. Viaicu şi ai şcolii de partid jucau vo­ construite casele de odihnă „B. avea 10 case de odihnă, iar In
Fiecare inova- Luni dimineaţa a părăşit Ca­ lei. Iar pe o grămadă de coceni proas­ Brechi" din Schmockwvtz, ( în a- 1958 numărul lor a crescut la care acum patru ani au pus
sărit ca şi cum ? ţie, fiecare ra- pitala, plecînd spre Berlin, de­ păt tăiaţi, cîţiva metalurgişti din Cu- propiere de Berlin), „W. UI- 341.
legaţia de partid şi guverna­ piatra de temelie a acestei gi­
s-ar fi trezit i f | mentală a R.P. Romîne care gir înjghebaseră ia iuţeală o brigadă gantice construcţii industriale,
va participa la sărbătorirea ce­ au primit în anul acesta 105 dele­
din somn. t -r ^ | ţionalizare este lei de-a 10-a aniversări a pro­ artistică de agitaţie. Peste tot domnea

— Este O ::;a., ¦ o frîntură din, o atmosferă de voie bună, de adevărat
entuziasm.
piesă pentru DELLA MLA EUGEN viaţa sa, o frîti- gaţii străine numârînd ‘peste

standul de probat linze, noua tură din viaţa unui neobosit 1.000 de membri, .printre dare

mea inovaţie — ne-a expli­ căutător al noului. se aflau delegaţi diri India, R.P.

cat el cind a aflat despre ce ir Chineză etc. JJir ; . . ‘ .I ,

•

este vorba. ra prin anul 1948. Lucra clamării R.D. Germane. . .Din . 7 ' VA-,, ¦¦ I. m a n e a ’ Numărul cărţilor editate

Şi cutele de pe frunte au tot la secţia mecanică. delegaţie fac parte ¦ tovarăşii a crescut de trei ori
prins a i se stringe, dilatin- Venise la Simeria doar cu
du-se apoi în urma unui of­ doi ani In urmă de la Uzinele Alexandru Moghiroş, membru
tat de uşurare. metalurgice Cugir şi ceea ce
l-a izbit In primul rlnd, a al Biroului Politic al C.C. al In ultimii arii, numărul cărţi­
fost lipsa unui strung mo­ lor apărute In R.D. Germană a
dern, pentru strunjirea com­ P.M.R., vicepreşedinte al Con­ crescut de trei ori. In timp ce
poziţiei la cuzineţi. S-a fră- In 1951 numărul titlurilor de
— Mi-a dat de lucru aproa­ mlntat mult pentru a . găsi o siliului de Miniştri, conducăto­ cărţi era de 2.086, în 1958 a
pe cit toate celelalte. Atîtea soluţie. Venea dis-de-diminea- crescut la 6.200, iar tirajul glo­
modificări... Dar pînă la ur­ ţă la atelier şi nu pleca pî­ rul delegaţiei, Ştefan Voiiec,' bal a crescut la 88.103.000 e-
mă tot i-am dat de cap. Este nă noaptea tîrziu. De cum xemplare. In 1965, numărul pu­
punctul 70 din planul tema­ ajungea acasă, mînca ceva membru supleant ai Biroului blicaţiilor va creşte cu încă 69
tic de inovaţii pe ţară, pro­ în grabă, scotea de prin du­ la sută. Pe lingă editurile exis­
pus cu ocazia concursului lap şi de prin geantă schi­ Politic a.l C.C. a.l P.M.R., vice­ tenţe s-au creat noi ediiuri care
organizat de Consiliul Cen­ ţele, cărţile de specialitate şi tipăresc în special operele cla­
trai cil Sindicatelor în cola­ rigla de calcul şi se aşternea preşedinte al Consiliului de. Intrcipriii'ierea sicilor germani, ale clasicilor li­
borare cu A.S.T.T. pe lucru. Nu o dată s-a In- Miniştri, d orian Dănăfeche, teraturii universale şi ale scrii­
tîm-plat să-l prindă zorile dea­ membru al C.C al P.M.R., prim- „Enist Thatmanii“ torilor contemporani... Editura
supra planşetei urmărind cu „Cultură şi progres" pune la
înfrigurare cifrele şi desene­ secretar al Comitetului orăşe­ din Magdeburg a Indemîna cititorilor germani co­
le. De cîte ori nu-i spunea morile culturii şi ştiinţei sovie­
solia cu glas rugător: nesc Bucureşti al P.M.R., Ni- -cunoscul in anii tice. Editura „Voik und welt“
publică operele scriitorilor ger­
GH. COMŞUŢA colae Cătană, membru su pleant, puterii populare o mani contemporani şi străini In
Umba germană şi in limba en­
— Aveţi m ulte? l-am în­ (Contlnuare în pag. 2-a) al C.C. al P.M.R., director ge­ mare dezooUare. gleză, ţar editura „Heus reben“
trerupt noi. neral aJ Combinatului siderur­ In clişeu : As- editează publicaţii pentru tine­
gic din Hunedoara, Vasile Be-
— Păi... să tot fie vreo 60. ret. (Agerpres)
nea, prim-ţopjtbr la Combina-' dect din sectorul¦
Precis nu ştiu, dar putem
ful metalurgic Reşiţa, Erou al de 'forjă al acestei
vedea. . ...
Muncii Socialiste. Din delegaţie întreprinderi.

Indreptindu-se spre imul face de asemenea parte Iosif
din dulapurile din colţul ha­
lei, scoase un fel de dosar, Puvak, ambasadorul R.P. Ro­
sau mai bine zis un pachet
de formulare matematice şi mîne la Berlin.
tehnice uzate si numeroase
Luni la aniiazi, delegaţia

de partid şi guvernamentală a

I R.P, Romîne a sosit la Berlin.

\