Page 18 - 1959-10
P. 18
Pag, 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1488
¦ aam ifi
éP ** ^ B b| O brigadă artistică de
L resc rin g u rile agitaţie cu activitate slabă
!Cărţi apărute]
@rganizafiiS@r de partid
>M. GORKI Opere — voi. 14<
Nuvele, schiţe, amintiri, Comitetul sindical de secţie al de secţie a fost de acord c'u a-
ceastă „retragere", fără a încer
In cele mai multe întreprin oolae Rutcovschi) şi sculărie povestiri, versuri (19l2-< oţelăriei Martin nr. 1 de la Com ca să vadă cauzele şi fără a-i
deri din regiunea noastră, orga (secretar Traian Rusu). convinge pe tinerii respectivi de
nizaţiile de partid desfăşoară o 1923) < binatul siderurgic din Hunedoa rolul important pe care'-l are bri
vie activitate în rîndul celor La secţia furnale—Călan gada. O vină însemnată o are
mai buni tovarăşi din activul Trad. de acad, Cezar Pe-< ra acordă o grijă permanentă în această problemă şi iov. Au
fără de partid şi al utemiştilor, Organizaţia de bază de la rel Corpaci, responsabilul eu
ajutîndu-i să-şi ridice nivelul secţia furnale a uzinei „Victoria" trescu şi A. Barby Turnătorul Prun activităţii de la colţul roşu. A- munca culturală din comitetul
politic şi ideologic. Pe cei mai din Călan se numără printre ce sindical de secţie, care deşi s-a
buni dintre aceştia, atunci cînd le mai active organizaţii de bază 368 pag. — 16,50 lei. cise Mavmşca, de ceşta este un fapt pozitiv pen sezisat de activitatea slabă
se constată că ei sînt îndeajuns din cadrul uzinei. a brigăzii artistice de agitaţie,
de bine pregătiţi, că răspund ESPLA — Cartea rusă' la uzina „Victoria“- tru care merită laude. Rău este n-a luat la timp măsuri pentru
cu drag la chemările partidului Prestigiul de care se bucură îmbunătăţirea situaţiei.
şi că doresc să devină candi organizaţia de bază, toţi comu Călan, este cunos însă că nu se ocupă cu aceeaşi
daţi, comuniştii din organizaţii niştii, precum şi munca politică cut ca un om cu perseverenţă de toate probleme In brigada artistică de agi
le de partid îi primesc în rîn- desfăşurată în rîndul celor fără V. EA4. GALAN Bărăgan — ( bună pregătire pro le muncii culturale. De pildă, taţie de la O.S.M. nr. 1 sînt ti
durile lor. de partid, face ca tot mai mulţi voi II („Biblioteca ţă ra -, fesională. Datorită sprijinul pe care-1 acordă brigă neri eu calităţi, capabili să pre
dintre ei să-şi manifeste dorinţa nu lut muncitor") acestui fapt, ei îşi zii artistice de agitaţie nu este gătească programe bune. Maca
Despre munca desfăşurată în de a deveni membri ai partidu 424 pag. — 7,40 lei. depăşeşte norma lu cel care ar trebui să fie. ragiul Ioan Ţînţaru, sudorul Va-
domeniul primirii în partid re lui. Ed. tineretului< siile Rusu, topito-rul Vasile Voi-
dăm mai jos cîteva aspecte : nară cu 23-25 de ¦La O.S.M. nr. 1 "există o bri
Numai în anul acesta’, cu pri G. B. ADAMOV Taina ceknd can, electricianul Ilie Crueioiu
La U. M. Cugir lejul adunărilor generale ce au două oceane— roman, e-< procente şi reuşeş gadă artistică de agitaţie, care şi turnătorul Vasile Azamfiroaiei
avut loc, au fost discutate ce diţia a il-a. In romîneştel te să reducă rebu în lunile trecute a desfăşurat o sînt tineri cu multă putere de
încă de la alegerea sa, Co rerile unui număr de 29 munci de Dimitrie Mânu şi Eca- tul sub cifra ad activitate pe măsura posibilită muncă şi dornici să activeze în
mitetul de partid de la Uzină tori fruntaşi care dovedind că terina Dianu („Cutezăto misă. ţilor, ou un conţinut bogat le brigadă. Ei însă trebuie spriji
metalurgică din Gugir a acordat sînt ataşaţi partidului şi că se rii“ ). gat strîns de sarcinile de pro niţi şi îndrumaţi mai îndeaproa
atenţie deosebită muncii de pri achită cu conştiinciozitate de 568 pag. — 9 lei b ro şat; ¦ In clişeu 1 Tova ducţie ale secţiei. Faptul că bri
mire în partid, j sarcinile ce le sînt. încredinţate, 17,20 lei cartonat răşul Mavruşca la gada, în majoritatea programelor pe, Comitetul U.T.M., în cola
au fost primiţi în rîndurile can Ed. tineretului' locul de muncă. borare cu comitetul ~sin dical de
Ocupîndu-se cu răspundere de didaţilor de partid. Printre a- ce le-a pregătit atunci a popu secţie, au datoria să rndbiljzeze
înfăptuirea acestei sarcini, ma ceştia se numără furnaliştii Emi- ? în brigada artistică de agitaţie
joritatea membrilor de partid au 1ian Puşcaş şi Ioan Pătraşcu, larizat pe fruntaşii oţelăriei, a şi pc alţi tineri care au aptitu
ajutat cîte 1—2 muncitori frun electricienii Ştefan Tamaş şi ANNA BRODELE Cu focul/ dini şi de care se găsesc sufi
taşi din activul fără de partid Francisc Bogoş, dozatorul Eu inimii — roman Trad. de, vorbit despre experienţa acestora cienţi în secţie. Un mare accent
în realizarea sarcinilor de pro gen Văcariu şi alţii. loanichie Olteanu şi L.
ducţie şi a celor obşteşti, le-au şi a criticat apoi o seamă de
Merită subliniat şi faptul că Iporeanu. Prefaţă G. Boiccr
vorbit despre partid şi despre tot în acest interval de timp 27 („Biblioteca ţăranului munci-^ lipsuri, la concret, arată că ori
lupta sa, despre drepturile şi în candidaţi cărora le-a expirat sta
datoririle pe care le au membrii giul de candidatură au fost pri tor") entarea în alegerea temelor a
de partid. In felul acesta, nu miţi în rîndurile membrilor de 500 pag. — 7,55 lei bro-,
meroşi muncitori fruntaşi şi-au partid. ş a t ; 12,60 lei cart. fost de multe ori bună. De ce
dat seama că locul lor este ală
turi de comunişti, în partid, şi La O, S. M. nr. î ESPLA — Cartea rusăj atunci, în ultimul' timp, brigada
drept urmare au cerut să fie
primiţi în rîndul candidaţilor. Şi organizaţia de bază de ia a slăbit activitatea', ba m aijuult
oţelăria Siemens Martin nr. 1
Aşa se face că din decembrie de la Combinatul siderurgic din s-au împuţinat şi mombrifei ?
1958 şi pînă în prezent, la Hunedoara a obţinut rezultate
U.M. Gugir au devenit candi pozitive în domeniul muncii de Faptele arată că o cauză prin
daţi de partid un număr de 113 primire în partid. cipală a slabei activităţi a brU
tovarăşi. Dintre aceştia peste
98 la sută sînt muncitori care De la alegerile ce au avut loc -aSSăS- găzii artistice de agitaţie o con trebuie pus pe activitatea colecti
lucrează direct la maşină, iar anul trecut şi pînă la sfîrşitul
restul sînt tehnicieni sau in lunii septembrie a.c., au devenit l'V W N A O A A A A A / INOVATORUL stituie lipsa de îndrumare din vului de creaţie. Reorganizat, a-
gineri. candidaţi ai partidului încă 14 partea comitetului sindical do juitat să muncească în colectiv,
muncitori fruntaşi de la oţelă- secţie, precum şi desfăşurarea acesta poate pregăti programe
Tot în această perioadă un rie. Pot fi amintiţi maiştri oţe-
număr de 184 candidaţi, cărora lari Petru Cuou şi Tiberiu Pas- (Urmare din pag. l-a) argane competente. Or, ia A- adevărat pionier al tehnicii unei activităţi la întîmplare. Go- bune, cu un conţinut şi mai le
le-a’ expirat stagiul de candi cu, prim-topiitorul Pavel Bertha, telierele C.F.R. Simeria, pe noi. Pretutindeni unde munca lectivul de creaţie al brigăzii nu gat de problemele secţiei.
datură au devenit membri de lăcătuşul Gheorghe Balaş şi al
partid. ţii. . — Mai Iasă, dragul meu, atunci, nu exista un cabinet i se părea rudimentară, el are un responsabil, nu se întâl Gu un colectiv de creaţie reor
neşte să discute femele pe care
De curînd, 15 tovarăşi printre lucrul ăsta, măcar noaptea. tehnic, decît la Bucureşti, la găsea posibilitatea de a o să-şi axeze programele. Fiecare ganizat şi activ şi cu o brigadă
Nu vezi că ai început să te minister. A trebuit să mear moderniza, de a face ca mun membru al colectivului de ofea- complectă. îndrumată şi stimu
topeşti de pe picioare ? Apoi... gă chiar el cu ea ca s-o pre ca omului să devină cit mai ţie (din care au mai rămas doar lată, comitetul sindical al secţiei
cînd te ştiu pe tine că lucrezi zinte. Şi astfel, în aprilie 1949 plăcută, cit mai productivă. d o i: Ioan Argint şi Petru Cucu), O.S.M. nr. 1 poate îmbunătăţi
nic.i eu nu mă pot odihni. Şi a fost aprobată de către ca Şirul nopţilor nedormite, sau creează ce poate şi cînd poate. activitatea culturală, poate con
cîte n-am pe cap cit ş ziua binetul tehnic al direcţiei ge dormite numai pe jumătate, tribui intr-o măsură şi mai mare
de mare. nerale C.F.R. prima inovaţie petrecute cu rigla, blocnote Această lipsă de coordonare a la intensificarea întrecerii pen
a tui Eugen Della Mea. Şi sul şi planşeta de desen ală muncii colectivului de creaţie s-a
Dar oboseala şi rugăminţi nu o inovaţie oarecare, ci un turi, al zilelor petrecute, din răsfrînt şi asupra brigăzii artis tru înfăptuirea' angajamentelor.
le soţiei de a-l îndupleca, nu strung conceput de el. Eveni zori şi pînă în noapte, la. a- tice de agitaţie. Dacă în trecut Acest lucru este cu atît maî ne
le lua în seamă. Pe el nu-l mentul i-a produs o bucurie telier, n-au mai contenit, iar brigada era un colectiv unit, cesar cu oît întrecerea patriotică
interesau decît cifrele din car fără margini. numărul inovaţiilor prezen gata să participe cu dragoste la
neţel, desenele şi atelierul. tate de el creştea mereu. Du pregătirea programelor şi nu cu oţelarii reşiţeni pentru spo
Acestea îl siăpîneau în între In aceeaşi lună a avut o pă strungul pentru strunjit măra 11 tineri, acum, numărul
gime şi nu-i dădeau, răgaz să bucurie şi mai m are: Prezi compoziţia de cuzineţi a pre membrilor brigăzii a scăzut la rirea producţiei de metal a pa
se mai gîndească la altceva. • diul Marii Adunări Naţionale zentai un „Dispozitiv pentru cinci, pentru că ceilalţi „s-au triei împlineşte în curînd un an
a Republicii Populare Romî- confecţionat bacuri de strung retras“/E s te destul de regreta
Aproape un an .de zile a ne i-a conferit „Medalia Mun în platou“, „Etanşarea injee- bil faptul că comitetul sindical şi roadele ei trebuie sâ fie cit
dus-o aşa, pînă ce, în fine, cii“, pentru merite deosebite mai bogate. cr
problema strungului pentru
P. GHEORGHE
Cele ma’î bune rezultate în care şi prim-topitorul fruntaş prelucrarea metalului de anti- in muncă. toarelor de păcură „Cosmo-
munica de primire în partid le-au Alexandru Nojogan, mecanicul fricţiune a fost rezolvată. A- •k vici“, „Dispozitiv pentru fi O iniţiativă bună
obţinut organizaţiile de bază de locomotivă Ioan Petrescu, cum se ridica însă altă pro letat lăcaşul supapei de si
mecanică 1 (secretar Ipan Hai- strungarul Petru Pirtea şi ma- blemă : inovaţia, pentru a fi D1\e atunci In viaţa sa a guranţă în capul. cilindrului“
început., o nouă etapă.
cu), mecanic şef (secretar Iosif oaragista Ana Constantin au aplicată trebuia aprobată de El ,s-a transformat-^ tlntr-un şi m u lte.altele. Numărul to Casa de economii şi consem- Un ghişeu G.E.G. model este
Mariş), turnătorie (secretar Ni- devenit membri ai partidului. tal al inovaţiilor pe care le-a naţiuni Haţeg a înfiinţat în a- cel de pe lingă Sfatul popular
prezentat din anul 1949 pînă proape toate instituţiile şi în al raionului Haţeg, care şi’-a în
PREVEDERILE PLENAREI C. C. AL P. M. R. în prezent, se ridică la 58. treprinderile din oraşul Haţeg ţeles misiunea sa.
Cu ocazia concursului ce a ghişee G.E.C. care fac operaţi
Reducerea costului tonei de cărbune în avut loc în cinstea celei de-a uni tehnice de primire a depu Comisia de sprijin de pe lin
15-a aniversări a eliberării nerilor de la deponenţi, sau de gă sfatul popular raional, com
atenţia colectivului minei Lupeni patriei noastre de sub jugul restituire. In acest scop au fost pusă din tovarăşii Măria Doboi,
fascist, ia Atelierele C.F.R. constituite comisii de sprijin a Baltazar Sebeşteyn, Aureli an
Simeria au fost propuse spre acţiunilor de economisire. Pliufă, Hermina Prundaru, Ana
rezolvare 7 tem e: 4 din ele Voicu şi Ioan Iambustiu, a re
au fost rezolvate de Eugen Sarcinile comisiilor de sprijin
Della Mea. sînt de a duce muncă ‘de lămu uşit să atragă numai îh cîteva
'Acum a terminat cu „stan rire printre salariaţii instituţiilor zile un număr de 40 depună
dul pentru probat linze“ şi sau întreprinde rilor, precum şi
In răspunsul dat chemării la şi ingineri pentru a introduce cîte se vede, a fost soluţiona muncă, a entuziasmului cu care „pisica pneumatică pentru în masele largi populare cu care tori. ’•-•
întrecere, lansată de către mi în subteran, la locurile de mun tă. Dacă în primul semestru minerii au trecut la înfăptuirea curăţat ţevi“ şi cine ştie, în vin în contact, lămurindu-le des
nerii de la Lonea, colectivul ex că, lerpne de dimensiuni cores penalizările la calitate se ridi sarcinilor trasate de plenară. viitor, ce alte titluri de ino Exemplul acestui ghişeu
ploatării miniere Lupeni s-a punzătoare, pentru răpirea şi cau la aproape 7 lei pe tona vaţii vor mai fi trecute pe pre avantajele depunerii la
angajat să realizeze pînă la fi reîolosirea la maximum a' ar de cărbune, în iulie şi august Realizările minerilor . de la foile volante pe care le ţine G.E.G, C.E.G., cu activitate frumoasă,
nele anului 1959' cel puţin măturilor în abataje. Apoi,' nu ele au ajuns la 0,19 şi respectiv Lupeni pe drumul reducerii con \ închise în dulapul din atelier.
3.000.000 lei economii la pre trebuie ,să. neglijăm nici faptul tinue a preţului de cost pe tona In acest scop ele organizează este bine să fie urmat şi de ce
ţul de cost. Angajamentul este că în anul acesta a luat o ma 0,81 lei pe tonă. de cărbune sînt incontestabile. conferinţe, convorbiri, afişe şi
Cum se explică toate acestea? alte metode pe care Ie cred ne lelalte ghişee înfiinţate în ora
şul Haţeg. s. RUSAN
cu atît mai îndrăzneţ; cu cît re extindere armarea metalică Intr-adevăr, în primele luni ale Insă ele trebuie şi pot să fie • w . cesare. corespondentă
în primul semestru, preţul de în abataje şi galerii.- încă din anului, o bună parte din pro îmbunătăţite. Pînă la finele a- •Tiesas: -
cost al tonei de cărbune a fost trimestrul II a fost introdusă ducţie provenea din strate mai nului sînt aproape trei luni
depăşit cu 7,28 lei. Prin urma armarea metalică în abatajele murdare. Dar tot pe atît de a- şi angajamentul trebuie respec
re, pentru îndeplinirea lui, se frontale din stratul 5, blocul. IV devărat este c ă ,. ou oît ne-am tat. Dacă se aruncă o privire
cer acum eforturi sporite şi o ş i" stratu l' 15, blocul 4 B. •De apropiat mai mult de mările săr asupra felului în oare a fost
matură chibzuinţă în aplicarea remarcat că stratul 15 este strat bători : 23 August şi Ziua mine îndeplinit planul preţului de cost
celor mai adecvate măsuri teh subţire şi' faptul că armăturile rului, preocuparea pentru îmbu la diferite elemente de-a lungul Succese în întrecere In fruntea întrecerii socialiste tru întîmpinarea anotimpului fri
nico-orga nizatomice. Dar faptul se comportă bine, este un mare nătăţirea calităţii cărbunelui s-a perioadei de care ne-am ocu Muncind cu însufleţire, munci se află muncitorii şi tehnicienii guros.
că el nu a fost luat la întîm- succes.- De. asemenea, este ne făcut tot mai mult simţită. Sub pat, .se poate observa că la. con torii, inginerii şi tehnicienii de de la lanţul de blocuri nr. 10,
plare şi că va fi îndeplinit, îl cesar. să amintim că la lucră îndrumarea organizaţiei de sumul de material lemnos şi la pe şantierul 2 construcţii al gru conduşi de maistrul Caroi Qrbaş, Pînă în prezent, s-au stabilit
confirmă rezultatele înregistra rile de înaintare, pe lîngă ar partid, colectivele brigăzilor au calitatea cărbunelui realizările pului 4 I.C.S. Hunedoara, an care şi-au depăşit cu 71 ia sută punctele de pregătire a mortaru
te în lunile iulie şi august. marea uzuală în fier şi bolţari, declanşat o adevărată întrece pot fi ,cu totul altele., O spun trenaţi în întrecerea socialistă sarcinile de plan pe luna sep lui şi betonului pe timp de ger,
a fost introdusă armarea în fier re pentru reducerea conţinutului rezultatele bune din luna . iltlje, în cinstea zilei de 7 Noiembrie tembrie, cei de la lanţul nr. 6, gropile de var au fost căptuşite
Preocupare susţinută — sistem clopot, iar rezultatele de şist în cărbune. In abataje care, în august, în ’ loc să se au reuşit să-şi depăşească pla conduşi de maistrul Nicolae Za- şi acoperite pentru a fi ferite de
consumuri specifice sînt foarte bune, ceea ce con s-au aplicat cu mai multă insis îmbunătăţească, s-au înrăutăţit. nul de producţie pe luna sep haria, care şi-au depăşii sarci îngheţ, s-au stabilit punctele
reduse stituie de asemenea o realizare tenţă metodele uzuale de sepa tembrie cu 8 la sută. In ziua de nile de plan cu 30 la suta şi con unde vor funcţiona cuptoarele
remarcabilă pe drumul înlocui rare a. sterilului? 'alegerea ma Mai multă aterîţie faţă de Con 1’ octombrie, 7 blocuri cu 168 structorii de la lanţul 9, conduşi de încălzire a apei necesară a-
¦ Este îndeobşte cunoscut că o rii materialului' lemnos. nuală şi puşoarea selectivă. In sumul de- materiăT lemnos, în de apartamente se aflau în sta de maistrul Ludovic Szocs, care mesteculyi de mortar-ciment. De
pondere apreciabilă în oa-lculul urma apariţiei hotărîrilor ple special cherestea.- Mai multă diul1de finisaj, 6 blocuri cu 144 şi-au depăşit planul de producţie asemenea, au fost reamenajate
preţului de cost o au consumu Cît priveşte reducerea consu narei G.G. al P.M.R. din 13-14 preocupare faţă de .reducerea de apartamente ridicate în roşu pe luna septembrie cu 26 la punctele de alimentare cu apă
rile specifice de materiale şi mului specific la materiale au iulie, atît preocuparea pentru conţinutului de şist al cărbune la primul şi al doilea etaj, iar sută. In mod special s-au evi şi drumuri de acces suplimen
energie. Oprindu-ne asupra con xiliare, aceasta s-a obţinut prin calitate cît şi realizările au fă lui. ’ Condiţii pentru realizarea la alte 4 blocuri cu 96 de apar denţiat brigăzile conduse de tare pentru deservirea staţiilor
sumurilor de .materiale, se poa introducerea fişelor limită de cut un mare salt înainte. Rezul angajamen tului~s în t: arin ărea tamente au început lucrările de Ştefan Doşan, Andrei Weber, de preparare a betonului şl mor
te constata cu satisfacţie că consum pentru fiecare sector tatele le-am amintit. Ele sînt metalică se extinde continuu, Paul Szemeş şi Jelincă Pavel.
minerii de. la Lupeni au înche în parte şi respectarea întocmai o urmare a noului imbold în iar condiţiile de - zăcămînt ¦sînt zidărie. tarului. De întocmirea şi înde
iat primul semestru al anului cu a normelor de consum. favorabile. Pregătiri de iarnă
o economie la acest capitol în plinirea planului de lucru pe
valoare de'.1,19 lei pe tona de Am amintit mai sus de con Din activitatea deputaţilor La cvartalul de locuinţe ce se
cărbune. In lunile iulie şi au sumul specific de energie. Este construieşte între teatru şi poşta timp de iarnă se preocupă direct
gust, economiile s#înt de aseme necesar să adăugăm ca un me In urma consfătuirilor pe circum La fel, s-a 'introdus conduola de apă bilă, săpînd în acest scop 280 m: şan nouă din Hunedoara, se fac în
nea importante. rit de seamă al colectivului de scripţii, muncile voluntare din comu şi în strada G'ârii, unde cetăţenii au ţuri şi contribuind cu sum a de 3.580 inginerul Ştefan Fira, şeful de
la Lupeni, faptul că a reuşit na Cugir, iniţiate de către deputaţi, săpat 286 m. liniari p en tru . conductă lei. pentru procurarea de materiale. aceste zile pregătiri intense pen
Deoarece, din toate materiale ca în trimestrul II şi ’în toată sînt din ce în ce mai numeroase. şi au contribuit cu suma de 6.000 lei şantier şi tînărul inginer Cornel
le ce se consumă la o exploa perioada care a urmat, să-l re la procurarea materialelor.
tare minieră, materialul lemnos ducă sub cel planificat. Aceasta Astfel, în circumscripţia 42 — de Receanu. Pregătirile de iarnă
influenţează cel mai mult asu înseamnă că s-a acordat o deo putată fiind tov. Margareta Dara- Din iniţiativa' deputatului Dumitru
pra costului tonei de cărbune, sebită atenţie folosirii raţiona banţ, iar preşedinte al comitetului de Crişan şi a comitetului de cetăţeni vor îi terminate astfel la timp.
trebuie să menţionăm că la le a utilajelor şi în special a cetăţeni, Iov. Vaier Păcurar — ce din strada Tăuluip s-a introdus conduc
mina Lupeni consumul speci tăţenii au săpat un şanţ pentru con ta de apă pe o lungime de 248 m. Şi în strada Cîndent — deputaţi La central de conservare a murăturilor
fic de lemn de" mină a fost re compresoarelor. ducta de apă pe o lungime de 840 iar cetăţenii au contribuit cu 3.240, fiind Constantin Mica şi Marfa Zu-
dus considerabil 'anul acesta, a- in. şi au contribuit benevol la procu lei pentru procurarea de materiale, grăvescu — s-au introdus conducte Pentru valorificarea produse pregătirea conservelor de gogo-
jungînd în lunile iulie şi august A fost îmbunătăţită rarea diferitelor materiale în valoa restul lucrărilor fiin d ' executate prin pe o lungime de. 200 m., iar contribu lor legumicole contractate şi a- şari, gogonele şi a altor produse
sub cel planificat. Gum se. ex calitatea cărbunelui re de 28.000 lei. Economiile realizate ţia voluntară în bani se ridică la su chiziţionate de către U.R.C.C., legumicole.
plică ? In primul rînd, la baza prin muncă voluntară se ridică la su muncă voluntară. ma de 6.000 lei. s-a înfiinţat la Haţeg un cehfru
acestei realizări a stat preocu Problema calităţii cărbunelui ma dă circa 30.000 lei. Piuă in prezent, îndrumaţi fiind .de către deputata de conservare. Un aport preţios la pregătirea
a constituit în anul acesta pen 40 de familii din această circumscrip Activitatea deputaţilor din circum conservelor îl aduce tov. Sfelian
parea susţinută a întregului co tru minerii de la Lupeni o ade ţie au apa introctilsă în curie. 'Ana Vasiu, cetăţenii din circumscripţia scripţiile menţionate mai sus constituie Pînă în prezent s-au conser Constantinescu, salariat la
vărată problemă. Spunem a con exemple demne de urmai pentru munca vat aici 7.500 kg. castraveţi pro
lectiv de muncitori, tehnicieni Valea DM şi-au ¦introdus apa pota veniţi din achiziţii şi de pe cele U.R.C.C. Haţeg, care aplică în
stituit, pentru că acum, după două hettare însămînţate de
de viitor a deputaţilor din atte cir G.A.C. din Silvaşu Inferior şl bună măsură reţetarul indicat la
contractate cu cooperaţia.
cumscripţii. prepararea conservelor.
In zilele acestea va începe şi
M. DARABANT ,- ,• R. S1DONIA
corespondent
VU corespondentă
