Page 21 - 1959-10
P. 21
_—_—•y—,'c—3rI
'.PRQLET.ARl D//V TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA! Plenara activului
m ulsocialismului Comitetului raional
Anul X3 Nr. 1489 M ercuri 7 octombrie 1959 4 pagini 20 bani de partid Sebeş
Lua marii prieten•a Deschiderea festivă a Lunii In ziua de 4 octombrie a.c. a
prieteniei romîno-sovietice avut Ioc Ia Sebeş o plenară a
Fiecare popor are sărbătorile sale, Descătuşarea forţelor populare prin activului Comitetului raional de
care marchează date şi evenimente răsturnarea de la putere a burgheziei Intr-un cadru sărbătoresc a cuvîntul tov. Androne Răulea, partid. Au participat membrii
importante în viaţa sa. Pentru acea şi moşierimii, orientarea şi stimularea avut.loc ieri în sala cinemato- preşedintele Consiliului orăşe Comitetului raional de partid, se
sta le preţuieşte mult. energiei creatoare a mascîbr de către graiului „Filimon Sîrb’u“ din o- nesc A.R.L.U.S.—Deva, care a cretari ai comitetelor comunale
partid au făcut posibile ‘realizări în raşul Deva,' deschiderea festivă evocat semnificaţia tradiţionalei
Poporul romin are şi el sărbătorile semnate şi în domeniul transformării a tradiţionalei sărbători — Lu sărbători a poporului nostru — şi ai organizaţiilor de bază, acti
sale de care se simte legat. Printre socialiste a agriculturii, a înfăptuirii na prieteniei romîno-sovietice. Luna prieteniei romîno-sovieti- vişti ai U.T.AU, sfaturilor popu
acestea, una este Luna prieteniei cu revoluţiei culturale şi a creşterii nive ce. Vorbitorul a arătat că în a- lare şi numeroşi lucrători din
marele popor sovietic. In viaţa poporu lului de trai al poporului. In ¦prezidiul adunării festiye cest an Luna prieteniei romîno- domeniul învăţămiîntului şi cul
lui nostru această sărbătoare datează au luat' loc tovarăşii Dumitru turii.
de mulţi ani. Se ştie că aproape cu Toate aceste mari riaîlzări ale po Dejeu, preşedintele Consiliului sovietice coincide cu cea de-a
un sfert de veac în urmă, în condiţi porului nostru pe drumul construcţiei regional A.R.L.U.S., preşedintele 42-a' aniversare a Marii Revo In cadrul plenarei tov. Iosif
ile cruntei exploatări capitaliste, re socialiste sînt şi un rezultat direct al Comitetului executiv al sfatului luţii Socialiste din Octombrie,
prezentanţi de seamă al poporului nos dezvoltării unei colaborări multilaterale popular regional, Ladislau Fe- eveniment care a marcat apa Krizboi, secretar al Comitetului
tru au pus bazele „Societăţii pentru cu toate ţările socialiste şi în mod doranici, prim-secretar al Comi riţia primului stat socialist din raional de partid, a prezentat re
întreţinerea raporturilor culturale din special cu Uniunea Sovietică, din par tetului orăşenesc de partid De lume. feratul „Munca politică şi cultu-
tre Romînia şi Uniunea Sovietică". In tea căreia ţara noastră a ‘ primit şi va, Trandafir Tănase, vicepreşe ral-educativă desfăşurată în nor
acele vremuri de cruntă exploatare primeşte un puternic sprijin. Ţările dinte al Consiliului sindical re Participanţii la adunare au dul populaţiei romîne şi germa
fascistă, P.C.R., în condiţii de ilega socialiste sînt unite între ele prin gional, Virgil Greavu, se subliniat cu aplauze cuvînta- ne“.
litate, a desfăşurat o intensă activi Identitatea intereselor vitale şi a sco cretar al Consiliului regional rea rostită, manifestînd căldu
tate pentru demascarea minciunilor pului final comur, prin ataşamentul A.R.L.U.S. .şi alţii. ros pentru întărirea prieteniei Pe baza problemelor ridicate
despre eroicul popor sovietic, pentru lor faţă de ideile marxism-leninismu- dintre poporul nostru şi popoa în referat oît şi a discuţiilor pur
punerea în lumină a adevărului des lui. Pe această bază ele păŞesc mînă Adunarea a fost de.sch’isă de rele sovietice. tate de către participanţi^ la a-
pre Uniunea Sovietică şi pentru pro în mînă într-un front unit şi puternic. tcv. Virgil Greavu. A. luat apoi ceastă plenară, a fost adoptat
movarea unei politici de prietenie cu Întărirea prieteniei cu ţările socialiste, In încheiere a rulat filmul so- un plan de acţiune menit să îm
primul stat socialist. a unităţii lagărului socialist reprezintă vietic „Aici a trăit Lenin“. ¦%. bunătăţească activitatea cultural-
temelia politicii externe a' statului nos educativă în întregul raion, în
Prietenia cu popoarele Uniunii So tru democrat-popular. deosebi în perioada de iarnă. In
vietice a căpătat o semnificaţie nouă acest plan sînt prevăzute şi nu
în anii de după eliberarea de sub ju Sentimentele de prietenie şi solida meroase acţiuni ce urmează a
gul fascist. ritate a poporului nostru faţă de ma fi organizate în rîndul populaţiei
rea Uniune Sovietică capătă o semni germane.
Oamenii muncii din patria noastră ficaţie deosebită în zilele noastre, cîmf
eminenţii oameni de ştiinţă, inginerii, -0 -
nu vor uita niciodată că poporul so tehnicienii şi muncitorii sovietici au ri
dicat nivelul tehnicii la culmi necunos Acfiuna patriotică
vietic le-a întins o mină caldă, prie
tenească în cele mai grele momente cute pînă în prezent de omenire. Măr Pentru a face faţă sarcinilor
ale luptei de după cucerirea puterii turie vie sînt sputnicii şi rachetele tri
mise în cosmos, realizarea prîînului de producţie mereu crescînde, Printre brigăzile fruntaşe de la mina Aninoasa se situea
politice. spărgător de gheaţă atomic din lume,
Anii care au trecut de’ Ia elibera colectivul ide conducere al fa ză brigada condusă de maistrul K asolN agy, care îşi depăşeşte
construirea de centrale atomoelectrice
rea patriei noastre sfht ani de mari puse în slujba păcii şi fericirii omu bricii de var Vaţa a luat mă cu regularitate sarcinile planu lui zilnic.
lui. Aceste uriaşe cuceriri ale ştiinţei
realizări în crearea bazei economice şi sura de a înlocui locomotiva IN C LIŞE U : brigada mais irului Karof Nagy înainte de
culturale a socialismului. Aplicînd în sovietice au făcut şi tac pe oamenii
mod creator învăţătura leninistă des de ştiinţă din occident să recunoască „Csepel“ de 12 tone, utilizată intrare in .mină. .... . . ,.-
pre industrializarea socialistă şi trans superioritatea Uniunii Sovietice.
la transportul ’calcarului din
formarea socialistă a agriculturii, par Poporul nostru este rtjîndru că 'are
tidul nostru a condus şi conduce cu un asemenea prieten care poartă neîn cariera Vaţa de Sus pînă la cup Contribuita inovatorilor
mînă sigură poporul pe drumul fău vins steagul a tot ceea ce omenirea la realizarea angajamentului
ririi unei societăţi superioare capita- a putut crea pînă acum. toare, cu ‘una de .tip „Reşiţa“
„ ltsmului — societatea socialistă. Rit
mul în care ţara noastră se dezvoltă In aceste zile, cînd începe tradiţio Cursuri de limba rusă de 24 de tone. Această înlocuire
pe drumul construirii socialismului, nu nala Lună a prieteniei romlno-sovie-
tice, oamenii muncii din regiunea a creat necesitatea refacerii a
este atins de nici o ţară capitalistă. noastră, ca şi întregul popor rbrrin,
îşi îndreaptă gîndurile de adincă re Tot m mulţi oameni ai muncii din organizate un număr d e -3. cursuri în patru poduri de cale ferată în- Colectivul de muncă al Ate lor şi Ministerul Transporturilor
Intr-un singur deceniu cie dezvoltare regiunea noastră îşi exprimă dorinţa diferite întreprinderi din Deva care
cunoştinţă către prietenii sovietici, că de a învăţa, în cadru! cursurilor popu sînt frecventate de 40 cursanţi. - De a- gu,sţă . şi consolidarea liniei pe lierelor C.F.R. Simeria s-a anga şi Telecomunicaţiilor.
planificată a economiei socialiste, pro tre cei care au deschis primii în istoria lare, limba rusă. Dînd satisfacţie a- semenea, sînt în ’ curs de organizare
omenirii drumul spre societatea socia cestei cereri, Consiliul regional noi cursuri .populare de limba. rusă.la întregul -traseu. Vaţa. de Sus — jat să realizeze pînă la finele
ducţia industrială a crescut de 4 ori listă. A.R.L.U.S. a luat hotărîrea să deschi U.R.U.M. Petroşani, Exploatarea .mi anului 1959-peste 1.400.000 . lei
şi jumătate. In 1958, industria noas dă în afara cursurilor care au func niera Lupani, I.C.S. Hunedoara,, uzina Vaţa de Jos. Lucrările . au fost economii, la preţul-de cost. A- Gu ocazia concursului ţinut în
tră a produs de 5 ori mai mult oţel, ţionat în anul trecut, încă un'număr de „Victoria“ Călan, Cugir, Gurabarza şi ceasta, prin îmbunătăţirea con
de peste 6 ori mal multă energie elec 20 noi. cursuri. Pînă acuma au şi fost în alte localităţi şi întreprinderi. efectuate- .prin munca voluntară cinstea lunii inovatorului — au
gust — au fost prezentate 21 de
trică, de peste 6 ori tftal multă fontă, a muncitor iilor din cariera Vaţa inovaţii, din care p în ă. în pre
de 2 ori mai multe ţesături, de peste
de Sus. ' tinuă a procesului tehnologic şi zent 11 au fost aplicate.'Din te
3 ori mai mult ulei etc.
IOAN FAUR
corespondent de producţie în scopul obţinerii. mele prezentate şp rezolvate în
unei productivităţi cît mai înalte cursul lunii inovatorului fac par
şi prin gospodărirea cu grija a te: „Presă hidraulică pentru pre
materialelor.
sarea legăturilor de arc“, inova
Despre felul în care muncito ţie prezentată de ing. Zoltao
rii, tehnicienii şi inginerii de Vornoy şi Rudo-lf Vereş, „Mo,
aici se preocupă ’de îmbunătăţi dificarea compoziţiei suportului
Com unistul. loan rea procesului tehnologic şi de de plumb cu un aliaj de zinc
Păcurar este me producţie ne vorbeşte cu priso şi staniu la maşinile, de tăiat
canic de locomoti sinţă avîntu! pe .care l-a luat pile“, realizată de loan Coman
vă la depoul C.F.R. mişcarea de inovaţii în ultimul şi altele.
Teiuş. ..Intreţinlndu- trmp. -
şi in bune condl- Aşa de pildă, dacă în anul .......... * --
ţiuni maşina, el a
economisii 7,8 tone 1957 numărul inovaţiilor prezen- La Atelierele C.F.R. Simeria
combustibil conven iate este de 105, în 1958 el a s-au obţinut în ultimul an reali
ţional. erescut la 110, pentru ca în a- zări incontestabile în mişcarea
In ctişeuci Me
nul acesta, numai pînă la data de inovaţii. Nu se poate spune
canicul loan Păcu
de' 1 septembrie, să ajungă la însă că s-a' făcut totul. Bună-;
rar gala să plece
93. Din toate acestea, 232 au oară, la Simeria Triaj sînt mulţi
Intr-o nouă cursă.
fost aplicate, iar 23 sînt în stu muncitori capabili şi dornici să
diu. 'Economiile antecâlcuiate contribuie la îmbunătăţirea pro
numai pentru inovaţiile prezen cesului de producţie,"' la reduce
tate'în cursul anului 1959 se ri rea 'preţului de cost al produ
dică' la suma de pesie 71.000 selor. Aici este şi teren prielnic
lei, sumă care constituie aportul pentru introducerea tehnicii noiv
inovatorilor la realizarea anga Cu toate acestea numărul ino
Ansamblul de cîntece şi dansuri populare In pagina ?-a jamentului. vaţiilor prezentate este destul de
din R. D.Vietnamregiunea noastră In anul acesita, spre exemplu, mic. Gare este explicaţia ? Ea
R. D. GERMANA trebuie căutată în primul rînd
Continuindu-şi cu succes in trei grupe distincte: cinte- tează, este constituit dintr-un a poporului vietnamez au că Un deceniu de mari în perioada 1 august— 1 septem în lipsa' de îndrumare a munci
turneul întreprins în ţările so ce şi dansuri, teatru şi operă număr de 28 dansatori, 4 so pătat o largă circulaţie, contri brie, la clubul ¦„Filimon Sîrbu“ torilor din partea' maiştrilor şi
cialiste, Ansamblul de cîntece naţională. In acest fel compo lişti de cîntece populare, un cor buind la menţinerea şi întări vieforii a fost organizat un stand de a comitetului de secţie.
şi dansuri populare din Repu nenţii ansamblului s-au putut feminin şi o orchestră de in rea elanului revoluţionar ' în în construirea inovaţii. In stand au fost pre
blica Democrată Vietnam, care specializa fiecare într-o anu strumente populare. Ansam ceasurile cele mai grele. Chu socialismului zentate inovaţii din Atelierele Realizările ceferiştilor de la'
a participat la cel de-al VII- mită ramură de activitate ar blul este condus de Luu Trong Dinh Xuong, adevărat fiu al G.F.R.'Simeria, precum •şi ino Atelierele G .F.R . Simeria sînt
lea Festival Mondial al Tine tistică. Ansamblul vietnamez Lu, director general, Nguyen poporului vietnamez, descen vaţii generalizate din alte ate frumoase, ele pot f f însă şi" mai
retului şi Studenţilor de la Vle a debutat peste graniţele pa Van Thuong, director artistic dent al unei familii de ţărani liere G.F.R, Incepînd cu luna iu frumoase. Trebuie doar ca toţi
na a sosit în ţara noastră la triei în 1955, cînd a partici şi Chu Dinh Xuong, conducă mijlocaşi, a cunoscut toată ga lie 1959, colectivul Atelierelor
începutul lunii octombrie. pat- îa Festivalul Mondial al tor adjunct. ma mizeriei şi exploatării co G.F.R. Simeria a participat la maiştrii, inginerii şi tehnicienii
Tineretului şi Studenţilor de la lonialiste. Muncitor agricol concursul cu premii iniţiat de
Alcătuit la început din 20 Varşovia, după care a între Luu Trong Lu este unul din zilier, dar mai ales şomer, a din secţii să sprijine pe mun
de tineri, dintre care prea pu cei mai cunoscuţi scriitori înţeles de tinăr cauzele neno
ţini aveau contingenţe directe prins, în acelaşi an, un tur rocirilor poporului său şi ast Consiliul Central al Sindioate- citorii inovatori.
cu arta, în majoritate tineri neu prin U.R.S.S. şi China. fel s-a încadrat în rîndurile
veniţi direct din şcoli şi de pe mişcării de eliberare încă de ------------------ 5TSKÎ---------------------
ogoare, nucleul ansamblului a Dragostea şi rîvna tinerilor la vîrsta de 25 de ani.
luat fiinţă în anul 1952. Lip componenţi ai ansamblului Noua realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice,
siţi de orice mijloace, cei 20 de pentru perfecţionarea ariei lor
tineri şi-au confecţionat mate în interpretarea bogatului fot o importantă contribuţie la asigurarea păcii
rialul de scenă cu propriile lor clor al poporului' vietnamez,
mîini, din bambus şi lemn a- le-au adus în 1957 o nouă con Uniunea Sovietică mereu Sîntem martorii unor
dus din păduri, iar instrumen firmare a aprecierii de ' care
tele muzicale le-au salvat cu se bucură, conferindu-li-se în frunte mari înfăptuiri
riscul vieţii din pirjolul ora „Decoraţia Muncii“.
şelor, în timpul luptei de eli Rînd pe rînd poporul sovietic ne- aduce la cu Noul eveniment care preocupă azi în egală’
berare de sub jugul colonia Ansamblul popular de cîn noştinţă noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii,
lismului francez. tece si dansuri care ne vizi- care ridică tot mai mult prestigiul statului so-' măsură pe. savant şi pe cetăţeanul de rînd, are
vietic pe plan internaţional. Aceste realizări, şi
Călăuziţi de partid, minaţi Imbinind tradiţia folclorului în mod specia! cele în domeniul cuceririi cosmo o deosebită semnificaţie. Faptul că la un aşa
de dragostea fierbinte de pa vienamez cu bucuria vieţii noi, sului, au uimit întreaga omenire. Exaot în ziua
trie, ei străbăteau pe jos văi ansamblul vietnamez cucereş împlinirii a 2 ani de la lansarea-primului sput de scurt interval de la lansarea rachetei ce a
şi munţi, pentru a duce apa te prin graţia mişcărilor, fru nic, oamenii de ştiinţă sovietici au trimis în
vie a cîntecelor, dansurilor şi- museţea cîntecelor şi farmecul spaţiul cosmic o nouă rachetă cu un apărataj atins Luna a fost trimisă în cosmos o nouă ra
poeziei populare, soldaţilor din pur al temelor alese. E de a- perfecţionat. chetă avînd la bord o - staţie automată, dove
primele linii şi muncitorilor de juns a cita citeva titluri din
pe ogoare. Lansarea celei de-a treia rachete sovietice deşte înaltul nivel ştiinţific şi tehnic la care a
care, de data aceasta permite studierea şi celei ajuns în acest domeniu Uniunea Sovietică, do
In afara numeroaselor pre lalte părţi a Lunii, constituie o: nouă şi impor
mii obţinute pentru frumuseţea tantă realizare a Uniynii Sovietice la îndeplini vedeşte o bună organizare ş i ' sincronizare a'
rea planului general de cunoaştere a spaţiului
interpretării cîntecelor şi dan-' program ca „Dansul turture interplanetar. Ea constituie în acelaşi timp, o muncii în diferitele întreprinderi ce colaborează
surilor populare, în anul 1954, contribuţie de seamă la asigurarea păcii în la fabricarea rachetei. purtătoare şi a aparate
tinărul ansamblu a fost dis lelor“, „Dansul evantaielor“> lume. lor de măsurat şi transmis, o victorie a gîndirii
tins cu „Medalia Rezistenţei“ ştiinţifice despre univers.
pentru contribuţia preţioasă a- ,.Dansul bambusului“ sau Gînd am luat cunoştinţă despre această
dusâ la cauza eliberării pa veste, echipa pe care o conduc tocmai studia
triei. Mărindu-se între timp, „Broderia pentru cel iubii“, posibilităţile de îmbunătăţire ă întreţinerii furna Scopul fiecărei noi lansări este tot mai com
ansamblul a fost reorganizat lelor pentru a face posibilă lungirea duratei
pentru, a ilustra cele afirmate. lor de funcţionare. Această veste ne-a umplut plex, mai dificil de realizat, iar fiecare’ împli
inimile de bucurie şi o consider ca o realizare nire a acestor scopuri dovedeşte fără putinţă de
Solie a artei poporului viet epocală a ştiinţei şi tehnicii sovietice. Şi de data
aceasta puternicul lagăr al socialismului şi-a
vietnamezi. De asemenea, namez, Ansamblul de cîntece demonstrat superioritatea sa tehnică şi ştiinţifi tăgadă precizia calculelor, înaltul-nivel de per
Nguyen Van Thuong este un şi dansuri populare din R.D. că, dorinţa lui de pace şi progres.
remarcabil compozitor vietna Vietnam prezintă oamenilor fecţionare tehnică, o mare putere economică.
ANTON RĂGEANU
Ce ne aduce viitorul ? 1
lăcătuş la secţia furnale
mez. Ambii şi-au dedicat în- ' muncii din patria noastră o- — Cum am auzit la radio vestea lansării celei
a Uzinei „Victoria" Călan de-a treia rachete cosmice, am aşteptat emo
treaga lor activitate mişcării
revoluţionare de eliberare, con cazia fericită de a cunoaşte mai ţionat ca în cuvintele crainicului să aud cuvîn-
tribuind la ridicarea culturală adine viaţa şi aspiraţiile unei
a maselor de oameni a i' mun ţâri' surori, constructoare a so tul OM. Am anticipat desigur înfăptuirea unei
cii din Vietnam, la recrutarea cialismului. dorinţe arzătoare a tuturor pămîntenilor. Vor
¦şi perfecţionarea tinerelor ca urma zborurile rachetelor ce se vor întoarce
Ansamblul de cîntece şi dan pe pămînt, asigurarea şi protecţia zborurilor pe
căile nebătătorite încă ale universului.
dre de artişti creatori şi in suri populare din R.D. Vietnam
Vom fi m'ar.torii acestei mari îm pliniri!
terpreţi. Lucrările tor artistice prezintă mai multe spectacole,
Ing. GHERGHEL CORNEL
închinate luptei de eliberare ta Hunedoara si Deva. şeful secţiei de cocs ă Uzinei
.'W N .. cocsochimice—Hunedoara
