Page 22 - 1959-10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1489

La a 10-a aniversare a jj pui. Pu op irimi Mp mJ iâd' Un deceniu da eso1m,1c0ai11ar1li1isvmicutlouriii
ţn o n stru ir
Republicii Democrate ll c e

Germane O puternica industrie înălţată din ruine Creşte produefia industrială

Astăzi, poporul german, şi a- 1959-1965. Este demn de amin­

lături de ei, toate popoarele la­ tit că la sfîrşitul planului septe- In primele opt luni ale acestui an producţia industrială a
R. D. Germane a crescut cu 12,9 la sută, în comparaţie cu peri­
gărului socialist, sărbătoresc un nal, producţia industrială globa­ Primii.ani.după război au fost Sarcina prinoipală trasată prin nizarea şi raţionalizarea produc­ oada corespunzătoare a anului trecut.
pentru R. D, Germană ani grei, ţiei, înfăptuirea automatizării în-
deceniu de Ia proclamarea Re­ lă va creşte cu aproape 90%. A- de luptă, pentru refacerea econo­ primul plan cincinal (1951 -1955) tr-un mare număr de ramuri in­ Productivitatea muncii în întreprinderile de stat a crescut
miei naţionale. A fost necesară dustriale, precum şi atingerea cu 10,1 Ia sută. In aceiaşi timp volumul comerţului exterior a
publicii Democrate Germane. gricultura va cunoaşte o aseme­ reconstruirea a 162 uzine distru­ a'fost crearea sau lărgirea'baze­ nivelului tehnic mondial în toa­ crescut cu 17,7 Ia sută, iar comerţul de mărfuri cu amănuntul a
se în. întregime, precum şl înăl­ lor unei serii întregi de ramuri te domeniile producţiei, crescut cu 11,5 la sută.
Constituirea pentru prima oa­ nea dezvoltare îneît va putea a- ţarea din ruine sau extinderea a de producţie, precum şi constru­
ră a unui stat democrat german proviziona populaţia cu mărfuri 1.573 de alte fabrici. Acest pro­ irea unei economii de sine stă­ Principala verigă în acest lanţ In cursul primelor opt luni ale anului 1959 industria cons­
reprezintă o mare însemnătate agroalimentare într-o măsură ces greu a fost î n .bună parte o constituie industria chimică, trucţiilor şi-a mărit producţia cu aproximativ 25 la sută.
nu numai pentru Germania, ci tot mai mare. Fondul de mărfuri dus la bun sfîrşit datorită pla­ tătoare. x de 'mare importanţă atît "pentru
şi pentru continentul european destinate populaţiei va creşte nului- d e 'd o i'a n i- (1949-1950), Astfel, a fost necesara- constru­ producerea bunurilor de larg
în întregul său. Ea este o conti­ pînă în 1961 cu circa 33%. O care a săltat producţia la nive­ consum, cît şi pentru producţia
nuare firească a dezvoltării lup­ mare dezvoltare va lua indus­ lul anului 1936. irea a 102 fabrici mari şi mijlo­ industrială. Avîntul industriei
tei de clasă a proletariatului ger­ tria chimică. Producţia ei _se va cii — unităţi ale-industriei car­ chimice este ilustrat în mod e-
man împotriva monopolurilor, a dubla în 1965 faţă de 1958. Pro­ Tînăra republică se găsea în bonifere şi siderurgice, şantiere locvent de producţia de acid sul­
marelui capital, a iunkerilor pru­ ducţia de mase plastice va creş­ faţa unei probleme foarte difi­ navale,. fabrici .constructoare de furic, care în 1950 a fost de
saci şi a marilor moşieri, pre­ te de 2,8 ori, iar cea de fibre cile ; Germania a fost împărţită maşini etc, 245.263 tone, iar în 1958 a
cum şi un rezultat aî istoricei sintetice de 5,8 ori. La aceste în două şi. aproape toată indus­ - Scurt- timp după realizarea crescut la 530.885 tone. In 1960
victorii a Uniunii Sovietice în produse vor li depăşite şi Ger­ tria grea .şi în bună parte resur­ primului plan cincinal R.D. Ger­ va fi dată îh exploatare l-a Cos-
cel de-al doilea război mondial. mania occidentală şi S.U.A. sele, naturale au rămas în Ger­ mană a ajuns să ocupe locul cinci
Un rol deosebit de important mania Occidentală. wig cea mai mare fabrică de
In urma scindării “Germaniei, in dezvoltarea tuturor ramuri­ în Europa în domeniul,, produc­ acid sulfuric din lume.
pentru cele două părţi ale ei, lor economiei R. D. Germane, în Se dezvoltă industria ţiei industriale.. In. ceea ce pri­
s-au creat condiţii materiale ine­ înaintarea ei spre socialism, l-au combustibililor veşte producţia pe cap de locui­ Toate aceste realizări au fost
gale. Este suficient să se arate avut şi îi au relaţiile de priete­ tor, ea a ocupat primul loc în înfăptuite datorită activităţii en­
doar cîteva cifre. In comparaţie nie şi ajutor reciproc cu Uniu­ In Ceea- ce priveşte industria com­ lume în producţia de fibre sinte­ tuziaste, de zi cu zi, a oameni­
cu producţia totală a Germani­ nea Sovietică şi celelalte' ţări tice, ¦locul cinci în producţia de lor muncii şi, în special, dato­
ei din anul 1936 după scindare, socialiste. Diviziunea socialistă bustibililor au fost elaboîate planuri energie, electrică, locui" şase. în rită succeselor obţinute “de uzi­
pe teritoriul R.D.G. se producea internaţională crează posibili­ producţia chimică. In 1958 pro­ nele proprietatea poporului, care
doar 2,7% antracit, 1,7% fontă tăţi egale tuturor statelor so­ grandioase. A început construirea unei ducţia industrială a crescut cu în 1958 realizau 88 la sută din
şi 6,6% oţel. In schimb', pe teri­ cialiste să se dezvolte rapid. 141 la sută ţaţă de anul 1950. producţia totală industrială.
toriul eî se aflau 60% din pro­ R.D.G. întreţine de asemenea un
ducţia de maşini electrice, 55%' larg schimb comercial cu un Planul septenal al R. D, Ger­
din producţia de maşini textile mare număr de ţări capitaliste. mane (.1959-1965) prevede meca­
şi 50% din producţia de maşini
unelte. Au fost necesare mari e- fu anii care au trecut de la mari rafinării -de petrol la Scwedt pe
crearea ei. Republica Democrată
Odor, alimentată printr-o conductă de însufleţită întrecere socialistă
petrol ce va lega R. D. Germană de
U.R.S.S. Astfel petrolul, din regiunea

Volgăi va permite republicii obţinerea La 7 octombrie poporul german săr­ producţie cit mai înalţi şi de a îmbu­

forturi în mod special în anii Germană colaborează cu ţara unui combustibil mai ieftin, precQm şi bătoreşte cea de-a 10-a aniversare a nătăţi calitatea produselor în vederea
primului plan cincinal (1951- noastră în mod multilateral. In oroarea unei industrii petrochimice, creării R. D. Germane, primul sfat al îndeplinirii planului anual de producţie
1955) pentru înlăturarea dispro­ cadrul convenţiilor comerciale absolut indispensabilă unei ţări cu o muncitorilor şi ţăranilor din Istoria în proporţie de 80 la sută pînă la 7
porţiei dintre producţia ramuri­ ţara noastră dă R.D.G. printre industrie modernă. Germaniei. Oamenii muncii din "între­ octombrie. Pînă în prezent, pe primul
lor de bază şi cea prelucrătoare. altele ajutor tehnico-ştiinţific îh prinderile industriale ale R. D. Ger­ toc în întrecere se situează metalurgiş-
Au fost reconstruite şi lărgite Nu departe de Berlin se construieşte
multe uzine siderurgice, au fost domeniul industriei siderurgice, o centrală atomo-eleclrică. Lucrările
create combinate noi. Intre anii aî industriei de construcţii, al
1950-1958 au fost date în ex­ cuptoarelor rotative pentru ci­ de construcţie au fost începute în 1957 mane îşi intensifică' eforturile în ca­ tii de la combinatul „Max Multe", din
ploatare nu mai puţin de 15 mi­ ment, a! utilajului pentru ex­ şi se prevede ca centrala cu o putere dru! întrecerii socialiste organizate în
ne la zi de cărbune brun. Astăzi ploatarea ţiţeiului etc. Pe de altă de 70 mW să fie dată în exploatare cinstea marii aniversări. Unterwelienbern.
R.D.G. se află pe primul loc în parte R. D. O. acordă ţării noas­ în anul 1960. Această nouă sursă de
tre un larg sprijin. Un exemplu energie va rezolva definitiv problema tn întreprinderile metalurgice conti­ In cinstea celei dc-a 10-a aniversări
lume la producţia de cărbune elocvent în această direcţie îl alimentării cu energie electrică a R. D. nuă să se desfăşoare „marea bătălie
brun, cu o producţie” anuală de Germane. pentru oţel“. Scopul acestei forme de a proclamării R. D. Germane, minerii
întrecere este de a obţine, indici de de la Sedlitz şi-au propus să îndepli­

nească planul anual, pînă la 7 octom­

brie, In proporţie de 84 Ia sută, Iar După proclamarea republicii, s-a acordat o atenţie deosebită creării ba­
zelor industriei grele. S-au construit noi obiective industriale, s-au dezvoltat
pînă la 27 octombrie în proporţie de mult cele existente.

215.000.000 tone. De asemenea, constituie construirea marelui M construim Berlinul“ 100 la sută. 34 de brigăzi ale mineri­ întreprinderea poporului „Glî. Dimitrov“ din Magdeburg a cunoscut şi
Ia producţia de energie electrică combinat pentru prelucrarea stu­ ea o puternică dezvoltare în ultimii ani.
se află pe locul al treilea în Eu-. lor sînt în întrecere pentru titlul de
ropa şi pe al cincilea în lume, fului din deltă care va avea o IN CLIŞEU: Un angrenaj care va deservi o fabrică de ciment fabricat
înaintea R. F. Germane. capacitate de circa 200.000 tone „Să construim Berlinul0 este In 1950 a fost elaborat plănui „brigadă de muncă socialistă". In ul­ în această întreprindere.
celuloză pe an. Aici, R.D.G. este lozinca care se poate vedea pe de reconstrucţie. In fiecare an
proiectant şi furnizor principal. clădiri şi pe şantierele de con­ s-au alocat sume din ce în ce timele zile ei şi-au îndeplinit planul de
strucţie în R. D. Germană. Fas­ mai mari pentru reconstrucţiile
cismul a lăsat Germaniei o tris­ producţie pe anul 1950 în proporţie de
tă amintire. La Berlin 27.679 lo­ particulare şi reparaţii de locu­
Importante succese obţin oa­ in cei 10 ani care au trecut cuinţe au fost complect distruse, inţe. In 1958 a început o mişcare 80 la sută. ," !.
20.127 au fost serios avariate şi
menii muncii din R.D.G, şi în de la crearea sa. Republica De­ 22.848 au suferit stricâci-utnl mai de înfrumuseţare a străzilor.
domeniu! transformării socialis­ mocrată Germană a cîşxigat un uşoare. Din '.numărul total al Pînă în 1965 se vor construi Marele avînt al construcţiilor de locuinţe
te a agriculturii şi a creşterii uriaş prestigiu în faţa popoare­ 3.400- apartamente;u|an'3.400-vor
nivelului de trai material şi cul­ construcţiilor distruse, în Berli­ fi obţinute prin repararea parţi­ La 26 februarie 1958, parti­
tural. Venitul naţional a crescut’ lo r (urnii. .Acest lucru., se dato- ală a caselor avariate. Aceasta cipanţii la conferinţa cu privire le au fost dărîmate pînă în te­ au fost elaborate metode indus­
în perioada 1950-1958 Ia 210,7%, reşte faptului că promovează în nul de -est, au fost distruse înseamnă locuinţe pentru apro­ la problemele construcţiilor, au melii. Un număr important de triale in construcţii, prin apli­
mod activ o politică externă de ximativ 230.000 de oameni. hotărît ca în R.D. Germană să oraşe mai mici şi nenumărate carea de elemente, blocuri şi
Salariul mediu al muncitorilor 185.000 apartamente, iar 400.000 fie construite anual 100.000 de sate au fost de asemenea dis­ panouri prefabricate.
a crescut de la 256 Ia 409 mărci. pace şi colaborare internaţiona­ noi apartamente. truse.
In cei 10 ani de existenţă a pu­ lă, o politică de restabilire a u- .avariate. In prezent se extinde metoda
terii populare au fost efectuate nităţii Germaniei pe baze noi, Războiul a produs pagube e- Ina'mte de începerea construc­ construcţiei in ritm continuu,
nu mai puţin de 20 reduceri de democratice. Această poziţie fer­ norme în fiecare oraş din Ger­ ţiei de locuinţe a fost necesară prin utilizarea de blocuri pre­
preţuri Ia mărfurile industriale mă de apărare a păcii contras­ mania răsăriteană. Centrele punerea în stare de funcţionare fabricate în care sînt montate
tează puternic cu acţiunile gu­ marilor oraşe Magdeburg, Chem­ a industriei şi a transporturilor. geamurile, uşile, instalaţiile e-
şi alimentare. nitz ( Karl-Marx-Stadt), Rostock, S-au depus eforturi mari pen­ lectdce şi sanitare. Extinderea
Congresul al V-lea al P.S.U.G vernului de la Bonn de reînvi­ tru stringerea dărâmăturilor, re­ acestui sistem va juca un rol im­
ere a militarismului vest-ger- Potsdam, Leipzig, au fost tran­ pararea unor case şi construi­ portant în construcţiile de lo­
care a avut Ioc în iulie 1958 a man, acţiuni încurajate în mod rea unor locuinţe, cu resurse cuinţe In viitor. In 1960 aceste
sformate în ruine. Berlinul şi locale unde a fost posibil. metode vor fi aplicate la 50 la
trasat poporului ca sarcină prin­ direct de către puterile imperia­ Dresda au suferit cel mai mult sută din volumul total al con­
cipală dezvoltarea economiei na­ în urma războiului. Dresda mai In 1950 a început o largă ac­ strucţiilor de locuinţe, iar în
ţionale în aşa măsură incit su­ liste. Poporul german, care în 1965 proporţia aplicării noilor
ultima jumătate de secol a tre­ ales a devenit o mare de ruine: ţiune de construcţie de locuinţe, metode se va ridica la 80 la
perioritatea orînduirii socialiste cut prin două războaie pustiitoa­ sută.
faţă de cea capitalistă să se a- re, urăşte aceste acţiuni si luptă casele, spitalele, muzeele, şcoli- deşi construcţiile industriale au
firme categoric. Pînă în 1961. pentru ca un nou război să nu Pentru perioada 1958— 1960
consumul de produse alimentare mai îie posibil, in lupta pentru Peste 800 de a- rămas pe mai departe în cen­ guvernul R.D. Germane a alo­
socotit pe cap de iocultor va această cauză el este sprijinit de partamente au fost cat şase miliarde mărci pentru
depăşi pe cel din Germania popoarele întregii lumi. construite pentru trul atenţiei. Au fost elaborate construcţii de locuinţe, ceea ce
occidentală. La unele produse La cea de a 10-a aniversare muncitori” pe stra­ înseamnă construirea a aproxi­
alimentare : unt,- zahăr şi peşte a proclamării R.D.G. oamenii da Martin — An- noi proiecte de construcţii, s-a mativ 230.000 de apartamente.
acest pbiectiv a şi fost atins. - dersen-Nexo din oraşul Mag­
O uriaşa înrîurire asupra dez­ muncii din regiunea noastră gă­ deburg. trecut ia descongestionarea u-
sesc un nou prilej de a-şi mani­
voltării tuturor ramurilor econo­ nor viitoare artere, ca Aleea Sta-
mice şi culturale o va juca înde­ festa sentimentele de prietenie şi
plinirea planului septena) pe solidaritate cu poporul frate ger­ lin din Berlin şi altele.
man.
In acelăşi timp, pentru acce­
lerarea ritmului construcţiilor,

Cifre şi fapte

Creşte «Ivelii! de trat S t a l m i t a d t —La 17 august 1950, Consiliul de ilîi menlé. In Staiinsladt, pînă la sfîrşi­ din agricultură
al oamenilor muncii tul anului 1959 vor fi construite
Miniştri al R.D. Germane a pus baza 5.670 locuinţe. Pînă la sfârşitul anu­ ® In prezent, sectorul socialist
pentru construirea unui înalt com­ lui se vor pune la dispoziţie încă al agriculturii —- cooperativele
binat de oţel ÎH nord-vcslul oraşului 60 ha. de loturi pentru construcţii agricole de producţie, gospodă­
de locuinţe.. riile agricole de stat şi celelalte
In cei zece ani de putere populară mană. Astfel, în R. D. Germană mun e&pli a l fepjuMieiiFiirstenberg (Oder) pe Oder-Spree- gospodării agricole proprietatea
R.D. Germană a realizat mari pro­ citorii pot petrece două săptămîni pc Pentru înfrumuseţarea 'oraşului e- poporului — cuprinde peste 50 la
grese în lichidarea urmărilor războiu­ an în casele de odihnă ale ‘sindicate­ K a m i, Trei luni mai tîrziu, la 14 no­ xişlă un plan de dezvoltare cu prio­ sută din suprafaţa agricolă a
lui, în creşterea nivelului de trai ol lor din staţiunile balneo-climalerice. iembrie 1950,- se stabileşte definitiv ritate a zonelor verzi, astfel că Sia- R.D.G. şi este în continuă creş­
populaţiei, Îinstacttul va deveni un oraş al ar­ tere.
Asistenţa medicală, învăţămîntul su­ locul pentru uzina Staiinstadtului de o sală mică cu capacitate de 150— borilor şi florilor. In anii irecuţt au
In anul 1958 Congresul P.S.U.G. perior gratuit, bursele acordate elevi­ Nu numai locuinţe s-au construit. 200 locuri. De asemenea, vor mai fost plantaţi pomi de tei de 20 de ® In cooperativele agricole do
a pus în faţa oamenilor muncii o lor şi studenţilor merituoşi, diferitele exista săli de biliard, şah şi altele. ani, In apropierea grădinăriei ora­ producţie a crescut mult produc­
nouă sarcină concretă : ajungerea din avantaje materiale, toate acestea tac ca astăzi, Intre Fiirstenberg şi Schon- Aci, vor funcţiona cursuri pentru fo­ şului au fost plantaţi in acest an tivitatea muncii faţă de gos­
urmă şi depăşirea Germaniei Occiden­ nivelul de trai al populaţiei din R.D. Un oraş nou necesită mai multe ge­ tografi, radioamatori, de croitorie, 1.000 pomi fructiferi. încă in aceas­ podăria individuală.. In perioa­
tale pînă în 1961, în ceea ce priveş­ Germană să fie considerabil mai ri­ artă culinară şi altele. tă toamnă se vor planta alţi 1.000 da dintre 1955—1958, de pildă,
te consumul pe cap de 'locuitor ta dicat decît a fost vreodată în vechea fUess. 'U zin a şi oraşul au !ost unul cireşi şi vişini. Intre vechiul şi noul ea s-a mărit la vite pentru' tăie­
majoritatea produselor de larg consum. Germanie. nuri de construcţii.: şcoli, grădiniţe, Biblioteca centrală va avea circa Odcr-Spree-Ranal va fi parad de re cu 66,5 la sută, la porci pen­
30.000 de volume, din cele mai noi cultură şt grădina zoologică. Dea­ tru tăiere cu 46,3 la sută, iar
în momentul de faţă, R.D. Ger­ La sfîrşitul lunii iulie, - 2.750.000 de din primele succese ale economiei na­ lurile Diehloer vor servi ca loc de la lapte cu 66,8 la sută.
mană depăşeşte Germania Occidenta­ muncitori au fost cuprinşi în întrecerea creşe, cămine pentru copii, în fieca­ şi diferite ştiinţe. odihnă în Oraşul nou. De asemenea,
lă în ceea ce priveşte consumul pe în- cinstea celei de-a zecea aniversări In partea de est a magistralei, sche­ va fi construit şi stadionul sportiv ° In 1949 S.M.T.-urife dispu­
cap de locuitor la o'serie de produse a proclamării R. D. Germane. In pri­ ţionale a primului cincinal. Slafin- proiectat. neau numai de aproximativ
alimentare c a : unt, zahăr, peşte, ş.a. mele 7 luni ale anului producţia in­ re. complex de locuinţe. Apoi au !ost letul este deja construit şi in vii­ 7.000 de tractoare. Numărul lor
dustrială globală a crescut în medic torii ani construcţiile vor fi termina­ Multe prestaţii au făcut locuitorii a crescut în prezent la ' 40.000.
De asenieneă, la o serie de produ­ cu 12,7 la sută. In industria construc­ stadlul esie primul oraş construit in le. Partea de vest este planificată noului oraş muncitoresc. Din 1954 In afară de aceasta, S.M.T.-urile
se industriale R.D. Germană se situ­ toare de maşini ritmul creşterii pro­ construite aşezăminte .culturale şi res­ să fie gata in anul 1961. Construi­ pînă în 1759 s-au efectuat 316.481 dispun astăzi de 4.000 seceră-
ează înaintea Germaniei Occidentale. ducţiei a atins 19 la sută, iar în in­ rea pieţii centrale se prevede a fi Ore, în valoare de 881.653 mărci. tori-treierătoare, 2.800 maşini de
Printre acestea se num ără: aparate dustria construcţiilor — 25 la sută. Germania după al doilea război mon­ terminată ultima. La aceste construc­ recoltat sfecla şi de aproxima­
. de fotografiat, biciclete, maşini de taurante. Ixi poalele dealului Dieh­ ţii se întrebuinţează cele mai noi in 1958 valoarea pe cap de locui­ tiv 5.000 maşini de recoltat car­
cusut etc. -In prima jumătate a anului 1959, metode tehnice. to r a prestaţiilor a fost de 35,65 tofi, care nu existau în 1949.
în comparaţie cu perioada corespun­ dial. mărci. Capacitatea totală de producţie
Ift R. D. Germană,, chiriile, taxe­ zătoare a- anului trecut, -producţia do loer a fost construit un sanatoriu Cel de-al 5-lea complex de locuinţe, a S.M.T. a crescut în perioada
le pentru gaz şî electricitate, precum bunuri a-crescut-după puni urmează : ' In acest an se repartizează 600.000 1949—1959 de 10 ori.
şi preţul pfinii şî al cartofilor — arti­ carne şi..preparate din carne — cu 20 Uzina şi oraşul sînt aşezate la mărci pentru construirea casei pio­
cole de strictă necesitate — sînt mult la sută, peşte şi conserve de peşte — modern ou 511¦ paturi. In ramura nierilor, iar alie 400.000 • mărci pen- ¦< ® Prin reforma agrară, un
mâi reduse decît în Germania Occiden­ 30,6 la sută, unt — 24,4 la şută, -lapte tril alte diferite construcţii, în aşa număr de 300.000 de muncitori
tală. Tot aşa, tarifele la tramvai, au­ şi produse lactate — 3o,l Ia sulă, în ­ graniţă, pe vechea vale a Berlinului. fel, ca Ia sfârşitul anului 1959, va­ agricoli, ţărani săraci şi .stră­
tobus şi tren, bi Ielele la cinematograf călţăminte de piele — 30 Ia sută, tri­ industriei s-a mai construit un com­ loarea pe cap de locuitor a presta­ mutaţi au primit peste 2,2 mi­
ş.a. cotaje de lînă — 75 la sută, frigidere ţiilor va. ajunge la 90 mărci. . lioane -hectare ¦pămînt. vile şi
— 75 la sută, automobile — 90 irj Oraşul nou are astăzi o populaţie de gospodării.
In acelaşi timp oamenii muncii din sută, televizoare — 100 la sută. binat de came şi paste jăinoase, ca­
R. D. Germană se bucură de o , serie
de drepturi necunoscute în R. F. Ger- 22.000 locuitori. Privind din oraş spre
re, in afară de aprovizionarea ora­

nord 'se 'Văd la orizont cele 6 jur­
nale ale combinatului, spre sud dea­ şului, mai şi exportă produse de
lurile Diehloer, care se ridită cu 70 came.

Cu timpul, pe lingă complexul 4
m.‘ deasupra, oraşului.

de locuinţe, se construieşte o magis­
Primul pilon ăl marii uzine' a joşi
plantat la 18 august 1950. Piatra trală, care va deveni centrul oraşu­

lui. Pe 'această magistrală, vor fi
fundamentală pentru p rim u l' !urm i ¦¦

construite şi magazine speciale, care
a !ost pusă la 1 ianuarie 1951. Cu
9 luni mai tîrziu, jurnalul este ' aprins, 'vor deservi întregul oraş.

iair la 13 septembrie 1951 curge me- In mijlocul pielii se vor construi,

tahlt lichid: Lingă jurnal a u 'fosl con­ casa de cultură, sjalul popular, bi­ cu o capacitate de 1.850 apartamen­

sim ţie primele'"locuinţe, iar i n . 1951 blioteca centrală, care împreună vor te, esie proiectat în viitorul apropiat.

au şi !ost date in folosinţă 412 lo­ constitui centrul de ciiihlră al ora­ Special pentru acest complex de
cuinţe. şului. In palatul de culiiiră va ji o
sală pentru teatru şi operă' cu 800 locuinţe sint prevăzute instalaţii me­
Un bloc urinează după alint, şi ta de locuri. Pentru alte manifestări
un loc creşte uh complex în treg de canice. •
locuinţe '. Din ‘1952 piuă in 1959. s-au
Pînă în 1965 s-a proiectat con­

construit 5M l locuinţe. va fi o sală cu circa 1.000 locuri şl struirea unui număr de 4.026 aparia-