Page 23 - 1959-10

N r. 1489
V I A T A IDME P A R T I D
raionul Sebeş munca de primire c il! n il! silfipiS din Bslo de Lplş
in partid poate fi şi mai,bună
Pentru ca organizaţiile de partid de
la sate să poată face faţă sarcinilor
ce le revin în munca de transformare
socialistă a agriculturii, să poată des­
făşura pe scară şi mai largă munca
politică pentru consolidarea succeselor
construcţiei socialiste şi făurirea vieţi,
noi la sate, este necesar ca ele să-şi
întărească în permanenţă rîndurile cu
cei mai înaintaţi şi conştienţi colecti­
vişti şi întovărăşiţi.
Cele mai multe organizaţii de partid
din regiunea noastră şi-au sporit pre­
ocuparea pentru creşterea nodurilor
organizaţiilor de bază săteşti. Organi­
zaţiile de baza din raionul Sebeş, spre
exemplu, au primit anul acesta în rîn­
durile candidaţilor de partid peste 300
tovarăşi din rîndurile celor mai ridi­
caţi colectivişti şi întovărăşiţi, a ingi­
nerilor agronomi, a cadrelor didactice
etc. Un număr de 46 dintre cei pri­
miţi sînt de naţionalitate germană.
Creşterea rînduritor organizaţiilor de
partid la sate este o dovadă a' spori­
rii continue a influenţei politice a par­
tidului asupra maselor ţărănimii, a
consolidării legăturilor partidului cu
masele, a încrederii ţăranilor munci­
tori în partid. Rezultatele obţinute în
întărirea rîndurilor partidului la sate
mai dovedesc că organizaţiile de par­
tid şi-au îmbunătăţit metodele de mun­
că, îndeosebi munca de la om Ia om
— cea mal eficace meio'dă a muncii
politice. • C;
Imbosiătăţirea
compoziţiei sociale —
sarcină permanentă
Pozitiv e s te . şi faptul că aproape
toţi cei primiţi în rîndurile candidaţi­
lor de partid de către "organizaţiile de
partid din raionul Sebeş sînt colectl-
vişti şi întovărăşiţi îruntaşi, oameni
care luptă activ pentru obţinerea de re­
colte mari de cereale, penTru dezvolta­
rea şeptelului şi sporirea productivităţii
animalelor. Ocupîndu-se în mod deose­
bit de organizaţiile de bază mai slabe,
Comitetul comunal de partid din Roşia
de Secaş le-a ajutat să primească în
rîndurile lor 24 de colectivişti şi înto­
vărăşiţi. Acelaşi lucru l-a făcut şi Co­
mitetul comunal de partid din Apoldu
de Sus, care a sprijinit organizaţia de
bază de Ia G.A.C. pentru primirea de
noi candidaţi. Drept urmare, fn ulti­
mele 7 luni, 10 colectivişti *de aici; cea
mai mare parte dintre ei de naţionali­
tate germană, au devenii candidaţi ai
partidului.
Mai înainte cu cîtva Omp în gospo­
dăriile agricole colective din Sebeş,
Gîrbova şi Miercurea, aproape nici u-
' nul din brigadieri sau şefi de echipe
nu erau membri sau candidaţi de par­
tid. Analizind această situaţie, orga­
nizaţiile de bază şi-au îndreptat acti­
vitatea politică spre atragerea în par­
tid a, celor mai buni brigadieri şi şefi
de echipe. Faptul că activitatea s-a
desfăşurat în' mod concret a avut
drept rezultat că într-un timp relativ
scurt organizaţiile de bază amintite
mai sus şi-au întărit rîndurile cu cei
mai buni şefi de echipe şi brigadieri.
Acoîo unde s-a muncit
cu simţ de răspundere,,..
lată cum îşi desfăşoară activitatea dical, viaţa ei devenind mai activă. A
în domeniul muncii de primire â noi crescut autoritatea organizaţiei de
candidaţi de partid organizaţia de bază bază, care a început să se ocupe cu
de la gospodăria agricolă colectivă mai multă competenţă de dezvoltarea
din comuna Daia. Majoritatea membri­ economico-organizatorică a gospodă­
Nimicuri care costa
Oricine poate aprecia că o su­
dură şi montarea unei ţevi metalice
de 3 m. este un lucru mărunt pen­
tru o întreprindere de talia I.C.S.
Hunedoara. Chiar şi vopsirea unor
conducte, astuparea unor găuri din
ziduri etc., sînt considerate iot lu­
cruri mărunte. Numai că aceste lu­
cruri mărunte cosiă cam mult. Iată
despre ce este vorba :
...In anul 1957 s-a construit la
Peşliş o staţie regională de cone­
xiune de 11013516 Kw., care ocupă
un loc destul de important in sis­
temul energetic naţional. ‘Aparatele dc
protecţie ale acestei staţii lucrează
cu curent continuu, pentru care se
utilizează baterii de acumulatori. Or,
regimul normal dc funcţionare al a-
cestor baterii implică O temperatură
sub care în nici un caz nu trebuie
col)orit. E uşor de înţeles că este
nevoie de un sistem de încălzire în
lunile friguroase.
La acest lucru s-ău gindit şi pro­
iectantul şi consiructorul. Numai că
acesta din urmă a jtitb i“ să traducă
în viaţă ceea ce a gindit. Intr-ade­
văr, la instalaţia de încălzire cen­
V W v \ \ W W W v V W W V N A V A . W W A /- ( V i V V S / W W V W V V V W V . W M / 'A / V V V V V W W 'A V W
lor de partid de aici au sarcina să sg
ocupe de 1-2 colectivişti fruntaşi în
scopul de a-i ajuta să-şi ridice nivelul
politic pentru ă deveni dem ni'să fie
primiţi în partid. De pildă, comuniştii
Mihai Damian, Vasile Pîfan, Iiie Ignat
şi Ioan Cătană s-au ocupat de Gheor-
ghe Ispas, Nicolae Paştiu, Ioan Cibu,
Paraschiva Ignat, Jîmion Buta, Gri-
gore Voina şi ioan Dusă, lriîîi, pe toţi
aceştia !-au atras în activul fără de
partid, dindu-le sarcini pe linia muncii
de agitaţie politică. In orele de repaus,
la cîmp sau în sediu citeau împreună
cu ei în faţa colectiviştilor ziarele
„Scînteia“, „Agricultura noua“, sau ar­
ticole din „Carnetul agitatorului". După
un timp, aceştia au început să organi­
zeze singuri, în cadrul echipelor şi
brigăzilor din care tăceau parte, con­
vorbiri pe teme de producţie cum s în t:
respectarea regulilor agrotehnice, în­
tărirea şi păstrarea avutului obştesc,
respectarea termenelor optime pentru
executarea lucrărilor agricole etc. Co­
muniştii mai sus amintiţi au discutai
cu ei probleme referitoare Ia trecutul
de luptă al partidului, le-a explicai
politica actuală a partidului, Ie-a vor­
bit despre cine poate fi membru al
partidului şi ce drepturi şi îndatoriri
au aceştia, le-a recomandai să citească
literatură politică şi beletristică. Ş j .re­ Cum se poate aprecia altfel decît o
zultatele n-au intîrziat să se arate.
¦Toţi cei despre care am vorbit au cerut
să fie primiţi în rîndurile candidaţilor
de partid, iar adunarea generală a co­
muniştilor, conslatînd ca sînt îndea­
juns de pregătiţi şi că s-an achitat cu
cinste de sarcinile încredinţate i-a pri­
mit alături de ei.
Primirea în organizaţiile de partid
a celor mai înaintaţi colectivişti are o
mare influenţă asupra activităţii orga­
nizaţiilor de bază din gospodăriile co­
lective şi întovărăşiri. Cu doi ani în
urmă gospodăria agricolă colectivă din
comuna Doştat, era considerată ca o
gospodărie slabă. Pe atunci organiza­
ţia de bază număra doâr cîţiva comu­
nişti, unii dintre aceştia desfăşurînd o
activitate la un nivel scăzut. Faptul că
membrii de partid nu erau prezenţi în
sectoarele hotărîtoare ale producţiei a-
gricole, a făcut ca organizaţia de bază
să nu poată pătrunde în probleihele
economice, să organizeze o muncă po­
litică de masă printre colectivişti pen­
tru a-i mobiliza la consolidarea eco­
nomică a gospodăriei. Comitetul ra­
ional de partid, prin instructorul său,
tov. Traian Tomuţa, s-a ocupat în riîod
deosebit de această organizaţie de bază
pentru a o ajuta să-şi îmbunătăţească
munca de primire în partid a cfolecti-
vlştilor fruntaşi.
Intr-un timp destul de scurt, orga­
nizaţia de bază a primit în rîndurile
candidaţilor de partid 19 colectivişti.
Acest lucru a făcut ca situaţia din
organizaţia de bază să se schimbe ra­
-----
trală mai trebuia o sudură, monta­
rea unei conducte de 3 m. şi alte
cîteva lucrări la fel de mărunte.
Cum de nu s-au executat ele în-
ir-un an întreg, nimeni nu ştie, nici
chiar conducerea I.C.S. Hunedoara.
Stafia trebuia să lucreze însă. Blu-
mingul lucrează în plin, laminorul
de 650 mm. are nevoie de toi mai
multă energie, aşa că importanţa
statici creşte. Pentru încălzire s-au
folosii aiuil trecut rezistenţe care, fi­
reşte, consumă o cantitate mare de
energie electrică. După calcule suma­
re. se constată că lunar 'numai pen­
tru încălzire, se consumă energie
eleetncă hi valoare de 13.500 lei, în
jBBMaBBBMBBBMBgai
riei. In felul acesta gospodăria colec­
tivă din Doştat a devenit una dintre
gospodăriile puternice din raion atît în
ce priveşte producţia de cereale la
hectar cit şi în privinţa sectorului zo­
otehnic care este în cont'nuâ dezvolta­
re.
*..şi unde mai persistă
lipsuri
Trebuie arătat însă că astfel, de e-
xemple sînt prea puţine faţă de posi­
bilităţile existente în raionul Sebeş.
Există încă organizaţii de baza care
nu acordă suficientă atenţie primirii în
partid a celor mai conştienţi colecti­
vişti şi întovărăşiţi lăsînd ca această
muncă să se desfăşoare de ia sine.
manifestare de dezinteres faţă de întă­
rirea rîndurilor organizaţiilor de partid
săteşti faptul că în comuna Luduş (se­
cretar al Comitetului comunal de partid
Pricopie Răulea) s-au primit în luna
februarie doar doi candidaţi, în luna
aprilie unul singur, în luna august
trei, în septembrie unul 'iar în lunile ia­ meşteşugărească „Moţul“ etc.
nuarie, martie, iunie.şi iulie nici unul.
Mai este de mirare că în comuna Lu­
duş organizaţiile de bază duco muncă
slabă, nu reuşesc să joace un rol activ
în viaţa, unităţilor cooperatiste din a-
gricultură ? Desigur că nu.
Dar exemplul citat mai sus nu este
singurul. In situaţii asemănătoare, se
găsesc şi organizaţiile de bază din co­
munele Apoldu de Jos şi Pianu de
Sus. La organizaţia de bază din G.A.C.
Pianu de Sus, de pildă, în ultimele 9
luni au fost primiţi doar 2 carîclidaţi
de partid. Tov. Chirilă Oprlş, secreta­
rul organizaţiei de bază, care este şi
membru ai Comitetului raional de
partid, a ţinut timp de peste trei luni
dosarul unui colectivist închis în sertar
fără a-i da curs.
Nu încape nici o îndoială că dacă
comitetele de partid din comuna Lu­
duş, Apoldu de Jos, Pianu de Sus şl
altele s-ar fi ocupat cu răspundere de
întărirea organizaţiilor de bază din
raza lor de activitate, ele ar fi reuşit
să asigure creşterea numărului candi­
daţilor şi ai membrilor de partid şi
astfel să-şi poată mai uşor repartiza
Forţele Ia locurile de muncă hotărrtoa-
re ale producţiei.
* filmelor a fo st.complectat ca fil­
Sarcinile dezvoltării şi transformării
socialiste a agriculturii impun tuturor
organizaţiilor de pârtia să acorde cea
mai mare atenţie întăririi muncii de
partid la sate, îmbunătăţirii simţitoare
a primirii în partid a celor mai înain­
taţi ţărani muncitori.
Comitetului raional de partid Sebeş
îi revine sarcina, pe - baza experienţei
acumulate în conducerea activităţii de
primire in partid, să stabilească acele
măsuri care să ducă într-un timp scurt
la întărirea rîndurilor tuturor organi­
zaţiilor de partid săteşti, Ia ridicarea
rolului acestora în lupta pentru dez­
voltarea agriculturii raionului pe baze
socialiste.
v: PÎTAN
/s /W W V W W V V V
vreme, ce salariile întregului .perso­
nal reprezintă numai 9.500 lei. Iarna
trecută s-au cheltuit pentru acest
scop peste 60.000. tei.
Iarna se apropie. Staţia va tre­
bui din nou încălzită cu rezistenţe.
Aşa dar se va pierde o altă sumă dd
60.000 lei. Iată cum aceste nimicuri
costă cam cit trei apartamente.
Conducerea I.C.S. Hunedoara a
fost înştiinţată de aceste deficienţe
în nenumărate rînduri. Uiieori a răs­
puns, alteori n-a făcut nici acest
lucru. LTliimul răspuns sună cam
a s a : „Cum n-aţi îngheţat de frig
doi ani, n-o să îngheţaţi nici anul
acesta / “. Aceasta s-ar traduce carii
asa : unde s-au pierdut 120.000 ¦lei,
se mai poi pierde 60.000 lei.
Tovarăşii din conducerea I.C.S.
Hunedoara vor trebui să ia măsuri pen­
tru a termina cit mai urgent aceas­
tă lucrare care este socotită drept
un nimic, dar care costă to tu şi¦în
fiecare an 60.000 lei.
A. NICOLESCU
(după o corespondenţă primită
de Ia tov. Alex. Ghergheli —
caloriferist)
DRUMUL- SOCIALISMULUI Pag. 3
BSQflCBBBB
Moi mulţi grijă aciiwliiîl PUBLICITATE
ANUNÎ
In. momentul de faţă cămi­ aşa de uşor, mai ales cînd vrem ÎNTREPRINDEREA ? ANUNŢ
CINEMATOGRAFICĂ
nul culturali din . Baia de Griş să fie şi de „mare efect“. REGIONALĂ DE STAT ,UNITATEA DE INDUSTRIA-^
HUNEDOARA— DEVA
este în renovare,'Sala de .spec­ In ce priveşte corul, acesta LIZAREA LEMNULUI
angajează operatori-pr-oiec- 0RA5TIE
tacole a iost reamenajată, sce­ trebuie grabnic reorganizat. Po­ ţionişti, posesori ai carnetelor
de calificare categoriile I, II
na reparată şi lărgită, s-a pro­ sibilităţi sînt suficiente în Baia ¦?i III, sau cu altă şcoală de !»poate livra întreprinderilor soA
specialitate.
curat mobilier nou. Lucrările de de Criş. Trebuie însă ca şi co­ ţcialiste următoarele:
Doritorii se vor adresa în­
renovare continuă în prezent cu mitetul U.T.M. şi sfatul popu­ treprinderii cinematografice — cherestea fag aburit sau
din Deva, str. Dr. Petru Gro- >n e a b u r i t ;
repararea - scărilor, 'Vopsirea u- lar comunal .să acorde o aten­ za, nr. 5, telefon 355.
şilor etc.- > \ ţie mai mare mobilizării tine­ calupuri ulucă, margini1
S-ai păfeia că în asemenea rilor care pot cînta la cor. In ide fag şi araci. ţ
condiţii activitatea -culturală de activitatea unui cămin cultural, Materialele se eliberează*
aici a . stagnat cu totul. Ade­ corul este necesar ca „sarea în Jfără repartiţie.
vărul este însă că .majoritatea bucate“. ' Conducerea căminului
formaţiilor artistice au conti­ a re . datoria să urgenteze reor­ > înaintaţi comenzile Ia'
nuat să facă repetiţii,şi să pre- ganizarea acestuia, întrucî-t .în lU.I.L. Orăstie. i
.zinte chiar, şi cîteya spectacole. perioada de iarnă, numărul spec­
De pildă, în ziua de 8 septem­ tacole Us va trebui să crească,
brie, ' brigada artistică de agi­ iar fiecare spectacol trebuie să
taţie. şi alte formaţii, au prezen­ cuprindă şi cîntece de masă,
tat un program axat pe proble­ cîntece populare etc.
me locale, cum ar îi munca în Se apropie iarna. In timpul
unităţile cooperatiste din co­ lunilor de iarnă, condiţiile pen­
mună,. munca la cooperativa tru desfăşurarea unei activităţi
intense la -sate sînt foarte priel­
Au existat însă şi cîteva for­ nice. Trebuie însă să se ia mă­
maţii care în această vreme n-au suri din timp. La căminul cul­
mai activat, unele chiar destră- tural din Baia de Criş • însă,
mîndu-se. De exemplu, formaţia pînă acum nu s-a luat nici o •1 l î î f
V«c
de teatru a căminului cultural a măsură. Este regretabil faptul
(r
prezentat ultima piesă publi­ că în această direcţie nu există
G îm
cului spectator din Baia de Criş, nici o îndrumare concretă din
tocmai în luna iulie, iar corul partea secţiei de învăţământ şi
a început să nu mai activeze cultură a Sfatului popular ra­
de loc de mai multă vreme. Este ional Brad şi nici din partea
o vină mare a conducerii că­ Casei raion-ale.de cultură.
minului cultural (director Gh. In timpul iernii, la căminele
Marinescu), că a lăsat o forma­ culturale săteşti trebuie să aibă
ţie ca aceea de teatru, oare a loc o activitate intensă. Trebuie V-W"Wăvl§ J f m
TV
avut numeroase succese la spec­ organizate învăţăraîntuil agro­
tacolele prezentate, să nu mai tehnic şi cercurile de cultură
pregătească nimic nou şi să nu generală, trebuie să desfăşoare
mai prezinte- spectacole de a- . o activitate mai bogată forma­ ;-v-v/N/WV ' ^ W W V W W 'J
proape 3 luni. finind seama că ţiile artistice, trebuie organizate 1 PRODUCĂTOtRR "
în prezent trebuie să. se desfă­ forme cît mai variate (citirea
şoare o activitate intensă în ve­ în colectiv a presei, jurnale vor­ U niunea rai© na!ă a cooperaîiveS or «le'consum H aţeg,
derea concursului bienal de tea­ bite, audiţii la radio, seri cultu­ C U MPĂRĂ
tru „I. L. Caragiale“, cbnduce- rale, conferinţe, simpozioane O R IC E C A N T IT Ă Ţ I DE FÎN
rea' căminului cultural din Baia etc.), pentru informarea poli­
de Criş trebuie sa acorde o a- tică a ţăranilor muncitori. Toa­
tenţie deosebită formaţiei de te aceste acţiuni nu vor putea prin centrele de a c h izifie d is7j raio an ele
teatru. Faptul că p.înă acum nu fi înfăptuite dacă nu se va în­
s-a ales nici pielsa de teatru ce tocmi de pe acum un plan con­ Hafeg şi Petro şani:
trebuie pregătită, constituie o cret'de -muncă pe toată perioa­
lipsă gravă. Directorul căminu­ da lunilor de iarnă. Este ne­ S a rm iz e g e tu s a , Cîrnfeşti,
lui cult urat spunea că n-a-u a- cesar ca un astfel de plan să se Poeni, P e ş t e a n a , P Îjî,
les încă piesa de teatru, pentru întocmească şi la căminul cul­ Baniţa, Petroşani e t c ,
că vrea să aleagă una de „ma­ tural din Baia de Griş. Atît !FtL%Y^ W F A C E HMIEIMAir
re efect“. Mă rog, dî-nsul cu­ conducerea căminului cît' şi WWW)
noaşte posibilităţile formaţiei de sfatul popular, au datoria să
teatru. Dar să nu se tărăgăneze treacă neîntîrzia.t. la programa­
această afegere, pînă va fi prea rea activităţii culturad-artistice 'r*'r~>c' 'r^r-• ! m n n n r - > <—*r-'ir-'/— r* —
tîrziu. Trebuie avut în vedere că pentru iarnă, iar comitetul co­ PRODUCĂ TORN
pînă 1a- începerea concursului munal de partid -să îndrume şi
mai sînt două luni şi că o pie­ să controleze dacă acest plan
să de teatru nu se pregăteşte
corespunde necesităţilor şi posi­ Uniunea Cooperativelor de Consum din Ilia
bilităţilor locale.
cumpără
Se cer măsuri ©rice c a n tita te de fin
prin centrele sale de achiziţie din toate ^
In ultimele luni, la cinema­ aşteptat- însă degeaba, pentru
tograful din Haţeg programul că filmul a rămas înscris doar
în programul-afiş tipărit şi ex­ cooperativele săteşti
me care erau prezentate în ma­ pus -în întreg oraşul.
tineu. Aceasta asigura spectato­ Plata se face imediat
rilor un număr sporit şi variat Au trecut cîteva săptâmlni de
de filme şi contribuia la reali­ la aceasta, şi celor care au in­
zarea planului de vinzări-bilete. tenţionat să vizioneze filmul
Pilită aci toate sirii bune. Din japonez „Godzila“ ( planificat i J l m J u j w j V. t ^ J I--- f l___ f U -7 t— / i J I--- t <___ I
păcate însă,- multe din filmele pentru zilele de 17— 19 august)
planificate pentru matinee în- le-a fost servită aceeaşi păcă­
tîrzie să sosească, sau. pur şi leală. Exemple de acest fel pot
simplu nu mai sosesc deloc. fi date încă multe.
In zilele de 19— 20 iulie a.c., Faţă de cele de mai sus, În­
de pildă, fusese planificat pen­ treprinderea regională cinemato­
tru matineu filmul maghiar ,,/n grafică va trebui să ia măsuri
vîrtejul dansului“. Amatorii co­ neîntîrziate.
micelor comedii maghiare l-au
PETRE FÂRCAŞ1U
corespondent
JOI 8 OCTOMBRIE 1959
Spectacole cinematografice
DEVA: Dragoste pe note; ALBA MERI-A : Capcana lupilor; SEBEŞ ;
IULIA : încotro ? ; BRAD : Fata din Trenul prieteniei; BARU MARE: Fa­
Kiev • ILIA ; Pasagerul clandestin ; ta cu chitara; LONEA: Pagini de
HAŢEG: Pagini de vitejie; HUNE­ vitejie; TEIUŞ : Mingea; ZLATNA :
DOARA' Aici a trăit L enin; ORAŞ- Balada Voinicului; APOLDU DE 'r/YTV
Î I E : Al 41-lea ;' Marinarul îndrăgos­ SUS : S-a întîmplat la Penkov; CA-
tit ; PETROŞANI: Fete de aceeaşi LAN : Să ne cunoaştem U.R.S.S. O NOUÂ TRAGERE
v îrstă; Pe drumurile Rcmâniei; SI- it CARTEA CU PREMII"
• / . m a » II O
PROGRAMUL 1 : 5,30 Muzică popu­ 19,05 Muzică populară românească; C> !M!!I?M*t!l O©
lară românească; 6,15 Melodie şi 22.30 Muzică populară sovietică ; 23,00 eişT ieiju j
ritm i - program de- muzică uşoară; Concert de noapte. netB aaH vtm m -annrr.antnv^'
7.15 Marşuri sovietice pentru fanfa­
ră ; 7,30 . Jocuri populare româneşti ; PROGRAMUL II; 15,30 So­ BBiaOOSDtmB Í«2»H«K»B'i v
9.15 „Noi pace vrem“ — emisiune lişti de muzică uşoară; 16,15
de cîntece; 10,30 Muzică uşo ară; Jocuri populare româneşti; 17,35 Din IH h la r it u '
11,03 Muzică populară românească in­ înregistrările taragotistului Ion Mur- IM B lO IP
terpretată , de tineri, solişti; 11,30 So­ g u ; 18,40 Muzică uşoară; 19,30 So­
lişti ai teatrelor de operă din ţa r ă ; lişti şi formaţii artistice de am atori; î5ir'I V l I O I P
12,00 Muzică uşoară; 12,35 Muzică 20.30 Scriitori la microfon.: Ieronim
populară românească ; 14,00 Concertul Şerbu ; 21,15 Muzică uşoară româneas­ TRAGEREA 3 A DIN
„Pe aripile valsului“ ; 15,10 Program că de Aurel Giroveanu şi Noru De-
muzical âedioat fruntaşilor în produc­ m etriad; 21,45 „Părinţi şi copii"; 15NOIEMBRIE 1959
22,40 Muzică uşoară; 23,40 Muzică
ţie din industrie şi agricultură; 15,40 populară românească.
Muzică din opere; 17,30 „Tinereţea Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
ne e -dragă", emisiune pentru ti­ 22,00; 23,52 (programul 1); 14,00;
16,00;. 18,00; 21,00; 23,00 (programul
nerii ascultători; 18,00 Muzică uşoară 11).
orchestrală; 18,30 Almanah ştiinţific;
Timpul probabil în regiunea noW tă
Pentru 7 octombrie 1959 vremea între minus 1 şi plus 4 grade. Vini ; Preţul unui loz este de 3 lei. Lozurile neciştigătoare potj
uşor tîesiabiiă cu cer Variabil ziua şi slab, dimineaţa şi seara ceaţă locală. -fi preschimbate In cărţi la orice librărie.
cu înseninări în cursul nopţii. Tempe­
ratura variabilă, ziua va urca între Pentru urmăVarele trei zile vreme Consultaţi in librării şi la cooperativele săteşti, prospec- ‘
12 şi 18 grade, iar noaptea va cSborî schimbătoare cu temperafhra în uşoa­ •tul gratuit „CARTEA CU PREMIE
ră creştere.