Page 25 - 1959-10
P. 25
PROLETARI DIN TOATE. ŢĂRILE, UNIŢl-VA I
*' ^ ' Y4&m- Z'
. ^ ;'v ,. ; J »
7, « 4 * '* si?Jăi* i' \
Anul X! Nr. 149!) joi 8 octombrie 1959 4 pagini 20 ban?
SUCCESELE CEFERIŞTILOR
La depoul de locomotive
Printre numeroa Sfirşitul celui de-al II1-lea . cu 0,97 la sută, iar. faţă de nor
sele aparate cu ca trimestru a găsit colectivul de ma tehnică cu 10,49 la sută.
re a fost înzestrat muncă din depoul de locomoti Aceasta echivalează cu o econo
tn ultimul timp la ve C.F.R. Simeria cu realizarea mie de 243.760 lei. Clubul minier din Anin oasa este bine dotat cu tot felul de materiale necesare folosirii
boratorul central planului global în proporţie le In fruntea celor care au de In chip util a timpului liber. Biblioteca clubului de pildă, numără peste 17.000 de volume.
al Combinatului si 129 la sută.
derurgic Hunedoara pus eforturi sporite pentru rea IN GLIŞEU : Aspect din sala de leotură a clubului minier din Aninoasa.
se numără şi a- In această perioadă, prin re lizarea şi depăşirea sarcinilor
paratul „Roga“ ou ducerea numărului de locomo trimestriale de plan, se numără CONSTRUCŢII NOI IN O. A. C.
ajutorul căruia se tive pentru trenurile facultative mecanicii comunişti Gheorghe
determină indicele din program, prin ducerea tre Zelinschi, Francisc Suzan, loan
nurilor regulate in trasă şi prin Zolotoi, Virgil Gostoi şi Vasile j
de agmUnare a j scoaterea lor din timpul intir- Bota. Din rîndul meseriaşilor \ In raionul Haţeg, aproape că grajdul. In momentul de faţă, teşti îşi construiesc un grajd cu
cărbunelui. ! ziat, s-a reuşit ca parcursul me- aici lucrările de zidărie se a- o capacitate de 100 capete vite
I diu zilnic să crească, la călă- de la atelierul de reparaţii s-au nu există gospodărie agricolă propie de sfîrşit. Acum colecti mari. Spre deosebire însă de
In foto: Ing. Eu | tori cu 1,93 la sută, iar la mar viştii lucrează cu mult elan la
genia Gherghel ex evidenţiat loan Hanţa, Mihai colectivă unde să nu se con fasonatul lemnului pentru grinzi altele, grajdul din Toteşti se
plică laborantei Eu fă cu 2,75 la sută. In ce priveş şi acoperiş. construieşte din prefabricate,
genia Baloşin prin te consumul specific de combus Zăvoianu, Gheorghe Sima, loan struiască cîte ceva. Se constru Piatra şi balastul au fost pro
cipiul de funcţio tibil, faţă de plan a fost redus Colectiviştii din Peşteniţa, curate pe plan local, iar toate
nare al aparatului. Solea şi loan Oprea, care şi-au iesc în special grajduri. Numărul prin munca lor entuziastă au lucrările se execută prin munca
La stafia terminat în anul 1956 construc voluntară a colectiviştilor. Lu
depăşit normele de producţie mare de vide şi în special al
lunare intre 105— 110 la sută. acilor de lapte pe care îl po
Simeri sedă gospodăriile, agricole co
lective din raion a impus co
lectiviştilor ca încă din timpul ţia unui grajd pentru 50 cape crarea a ajuns acum la acope
Ceferiştii de la această uni plan pe trimestrul 111 ai anului verii să ia măsuri pentru a asi te vite mari. In acest an însă riş şi se poate spune că ea a
tate şi-au realizat sarcinile de în curs în proporţie de 121,58 gura adăposturile necesare. Ast familia colectiviştilor din Peşte fost înălţată într-un timp record
la sulă. Indicele de staţionare fel la gospodăriile agricole co niţa s-a mărit. Celor 43 familii întrucî-t a început abia la 1 sep
-sssae- a vagoanelor la încărcare şi lective din satele Berthelot, Făr- existente li s-a-u mai alăturat tembrie.
într e c e r e a s îd e rurgiştSlor descărcare a fost redus in pe cădin şi Tuştea se lucrează în încă 69, care au adus în gos Pentru ca totuşi • pe timpul
rioada amintită cu 19 la sută. prezent la turnarea fundaţiilor. podărie şi un mare număr de iernii vitele să fie adăpostite în
Sectia cu cele mai mari realizări Aceste grajduri vor avea o ca vite. Acest lucru a impus ca bune c-ondiţiuni, acolo unde nu
Realizări lăudabile sint şi ce pacitate pînă . la 80 capete vite să se mai construiască un grajd au existat posibilităţi de con
In fiecare zi cu sarcinile In întrecerea pe care o desfăşoa furnale noi în primele 9 luni le obţinute la sarcina statică a mari. Majoritatea lucrărilor, sînt pentru 80 capete vite mari. Lu struirea unor grajduri noi co
de plan depăşite ră siderurgiştii hunedareni pentru ale anului prin reducerea pre vagoanelor. La acest indice pla executate prin munca voluntară crările noului grajd au început
a da patriei metal tot mai mult ţului de cost; depăşesc valoarea nul a fost depăşit cu 19,63 la a colectiviştilor. prin luna iulie, iar acum se a- lectiviştii au trecut la repara
Dacă în unele întreprinderi şi mai ieftin, locul 1 îl ocupă colec de 12.300.000' Iei. ' sulă. propie de sfîrşit. De menţionat
sau secţii de producţie se mai tivul secţiei furnale noi. Pentru a-şi Un grajd ,cu o capacitate de că 60 la sută din lucrările exe rea grajdurilor vechi. Astfel, pî
obişnuieşte ca numai la. sfîrşitul realiza înainte de termen angaja Cel mal mare vîrf de In obţinerea ăcestor remarca 100 capele vite mâr.i construiesc cutate pînă în prezent au fost
lunii, să se dea bătălia pentru mentele iniţiale luate la pornirea producţie zilnicâ bile succese .s-au evidenţiat şefii şi colectiviştii. din. satui Dem- făcute de către femeile colec nă în prezent au fost reparate
realizarea şi depăşirea sarcini de turăi.Gheorghe Drăghici şi suş. Aici, întreaga cantitate de tiviste.
lor de plan, în cadrul secţiei fur întrecerii şi apoi cele reînnoite în Pentru a întâmpina alegerile Elorian Drăigoi, revizorul de ace cărămidă a fost făcută pe plan un număr de 3 grajduri în sa
nale noi, lucrurile stau cu totul organelor conducătoare de par Ocfaviqn Lugojan, acarul loan local, prin muncă, voluntară, Şi colectiviştii din satul To- tele Păolişa şi Reia. Fiecare
cursul anului, colectivul acestei, sec Cnaihic şi şeful de manevră chiar pe locul unde sa înalţă din aceste grajduri are o capa
citate de 65 capete vite mari.
loan Moţ. • SABIN A\UNTEANU
altfel. Aci, avîntul întrecerii cu ţii depune zi de zi tot mai multă tid cu cele mai frumoase rea > (Brigada lll-a de tractorişti de la S.M.T. Orăştie — o Lacantinele Deva,
noaşte acelaşi elan în orişicare străduinţă. lizări, furnaliştii secţiei a Il-a brigada de mecanizatori entuziaşti — prinţr-o bună organizare masă mai ieftină şi mai bună i
zi din săptămînă sau din lună. furnale C.S. Hunedoara, au or a , muncii ci reuşii ca in ceplncl ou campania de toamnă din
După ce au încheiat, luna sep Il-a, au acordat c atenţie deo ganizat în zi-u-a de 6 octombrie acest an să lucreze in contul lui 1960).
tembrie cu o depăşire a sarcini sebită şi reducerii preţului de însufleţite schimburi de onoare.
lor de plan de 3.209 tone de cost. încă din primele luni ale Muncind cu entuziasm, echi Cu un an în urmă, un redac a trustului, munca depusă de
fontă, în primele 6 zile ale lunii anului, procesul tehnologic de pele. de furnalişti în frunte cu tor al nostru a vizitat câteva ,din el a fost calificată ca satisfăcă
octombrie la furnalele noi s-a elaborare a fontei a fost îmbu cele conduse de Jurca Simion, cantinele oraşului Deva, semna- toare.
produs în plus peste prevederile nătăţit şi adaptat unor consu Gheorghe Cizmaş-, Ştefan Ca lînd o serie de lipsuri care ridi
planului 8G0 tone de fontă. muri specifice reduse. A fost zan, etc., au reuşit să dea pa cau în mod nejustifioat preţul Putea fi calificată munca db
mărit debitul de aer cald insu triei în ziua respectivă cu 247 de cost al meselor servite şi în aici ca bună ? După o serie de
Datorită succeselor înregistra flat în furnale, luoru i ere a dus tone fontă mai mult decît pre greunau deservirea în bune oon- indicii, nu. Şi iată de ce.
te zi de zi şi lună de lună în la reducerea consumului de cocs vederile planului, .cel mai mare diţiuni a abonaţilor. Zilele aces
bilanţul întrecerii, la secţia fur pe tona de fontă. vîrf de producţie zilnică din a- tea ne-am deplasat din nou în Cu toate că acum este tim
nale noi s-a înregistrat pînă la nul acesta. Astfel, plusul rea aceste unităţi consta tind că ac pul cel mai prielnic pentru a
7 octombrie 20.000 tone de fon Prin îmbunătăţirile aduse s-a lizat de ei de 1-a începutul lunii, tivitatea lor s-a îmbunătăţit, cea provizionarea de iarnă a canti
tă dată peste plan de la înce redus în mod simţitor consu pînă la data de 6 octombrie in mai mare parte a lipsurilor e- nei, aici lucrurile sînt cam lă
putul anului. mul de minereu de mangan şi clusiv, se ridică la peste .,860 sate pe tînjală. Pînă la sfârşi
tul lunii septembrie s-au con
calcar precum şi încărcătura
în primele 9 luni ale metalică. In luna septembrie, de tone fontă. xistente atunci fiind lichidate. servat doar ardei şi o mică can
anului: 12.300.000 lei pildă, numai l-a încărcătura me Iată cîteva constatări. titate de zarzavaturi. Intr-o re
talică s-a realizat o economie Citiţi în pag. II-o centă deplasare pe teren, tov
economii la preţul de 38 lei pe tonă la fontii albă Ategers La cantina construciorilor Kiss Ludovic a fost sezisat de
de cost şi 25 lei pe tonă la fontă cenu calitatea proastă a bulionului
şie. în organizaţiile In cea mai mare parte, abo cumpărat de la O.A.D.L.F. Ar
Paralel cu sporirea produc naţii cantinei T.R.C.L.H. sînt fi fost firesc ca, la propunerea
ţiei de fontă, furnaliştii secţiei Economiile realizate în secţia I de partid muncitori de pe şantierele de muncitorilor, să se achiziţione
construcţii din oraş. Zilnic ser
PREŞEDINTELE : De ce sînt tractoriştii atît de veseli vesc aici masa circa 400 mun ze un bulion mai bun sau în
¦jjSSStS- în dimineaţa aceasta... ? ultimă instanţă să-l facă în ca
drul unităţii. S-ar fi obţinut ast
Însemnate economii la termocentrala INGINERUL: Au toate motivele... De acum înainte, lu citori, iar numărul lor este în fel şi importante economii. Din
continuă creştere. Cu toate că
crează în anul 1960! t se dau zilnic trei mese cu/cîte
Paroşeni Solii arie! vietnameze ia Deva două feluri de mîncare, preţul păcate, administraţia cantinei
şi Hunedoara este doar de 6,19 lei pe zi. La T.R.G.L. speriată de eventua
In răspunsul la chemarea pa reuşit ca fiecare sistem cazan- două luni, cu peste 100.000 lei reducerea preţului de cost al me lele greutăţi ce s-ar ivi, nu a’
triotică a celor 8 întreprinderi turbină să funcţioneze indepen- faţă de cele planificate, Ansamblul de oîhîece şi dansuri fotclorul poporului vietnamez. S-au sei a contribuit în mare măsură făcut acest lucru şi a continuat
din Capitală, colectivul de mun dent de celelalte. In momentul Colectivul termocentralei Pa- populare din Republica Democrată Viet bucurat de mult succes „Dansul evan gospodăria anexă a cantinei. Din să folosească bulion scump şi
resturile de mîncare sînt cres de proastă calitate.
citori, tehnicieni şi ingineri de cînd se ivesc deranjamente la roşeni trebuie ca pînă la sfîr- nam, care a participat ia cel de-al taielor" şi „Dansul fluturilor“ în cuţi pe lingă cantină 20 de Calitatea hranei ar fi de ase
la termocentrala Paroşeni s-a unul din cazane, celelalte nu şitul anului să-şi respecte a- VI Mea Festival Mondial al Tineretu care este slăvită viaţa nouă a popo porci dintre care unii ating în menea îmbunătăţită dacă s-ar
angajat să realizeze în cursul mai trebuie oprite. In felul gajamentuil. La îndemîna lui lui şi care întreprinde un turneu în rului vietnamez precum şi dansurile greutate peste 250 kg. S-au tăiat da cuvenita atenţie micii meca
acestui au economii la preţul de acesta se elimină timpii morţi. stau păstrarea şi îngrijirea u- ţara noastră a sosit în seara zilei de „Jocul pălăriilor" „Broderie pentru pînă în prezent 7 porci crescuţi nizări de ta bucătărie. In mo
pe lingă cantină în greutate mentul d,e faţă cartofii sînt cu
cost în valoare de 1.750.000 lei. In lupta pentru realizarea de tilajului existent pentru a mic 6 octombrie Ia Deva. La sosire oas cei iubit" etc. medie de 150 kg. fiecare, fapt răţaţi manual, iar maşina elec
In urma plenarei C.C. al P.M.R. economii, s-au evidenţiat în mod Sutele de siderurgişti şi construc care a înlesnit îmbunătăţirea trică de curăţat cartofi stă de
din 13—14 iulie a.c., analizîn- deosebit comuniştii Constantin şora cheltuielile de reparaţii, re peţilor li s-a făcut o călduroasă pri calităţii mesei, fără a se recurge cîtva timp nefolosită din pricina
du-şi posibilităţile de care -dis Ispas, Ion Jula, Gheorghe Bă tori hunedoreni participanţi la spec la scumpirea costului alimen unei defecţiuni ce se poate uşor
pune acest, colectiv, a hotărît lul, şi candidatul de partid ing. ducerea şi controlul mai amă mire. Miercuri la prînz colectivul Tea tacol au răsplătit prin vii şi puternice telor. Se poate deduce astfel că remedia. Folosirea ei ar redu
să-şi sporească angajamentul ion Varvari, iar dintre secţii, aplauze preţiosul talent artistic al so faţă de anul trecut, activitatea ce. în acelaşi timp preţul de cost
iniţial cu încă 450.000 lei. fruntaşe pe întreprindere s în t: nunţit asupra serviciilor presta trului de Estradă din Deva a prezen lilor artei vietnameze. acestei cantine s-a îmbunătăţit al mesei, maşina înlocuind mun
secţia cazane, care a realizat mult. Noul responsabil tov. Kiss ca a dpi oameni.
Cu toate că a întâmpinat a- până în prezent economii în va te de secţiile ajutătoare, reduce tat în sala cinematografului „Filimon Ludovic s-a dovedit a fi un om.
numite greutăţi, harnicul colec loare de peste 580.000 lei şi sec destul de harnic. Intr-o recentă GH. STOICOV1CI
tiv a reuşit să reducă în prezent ţia turbine cu economii de peste rea continuă a consumului spe Sîrbu“ un frumos spectacol în cinstea şedinţă a organizaţiei de bază
preţul de cost al energiei elec 440.00Q lei. (Continuare in pag. Ill-a)
trice cu 40 la sută faţă de anul cific de combustibil,' reducerea artiştilor vietnamezi. In astă-seară Ansamblul de, cîntece
pierderilor de energie electrică Miercuri seara ansamblul de cântece şi dansuri populare din Republica
în transformatori. Făcînd uz de şi dansuri populare din Republica De Democrată Vietnam va prezenta un
aceste posibilităţi, cu siguranţă mocrată Vietnam a prezentat la Hu spectacol în oraşul nostru, în sala
că va reuşi. nedoara în sala teatrului nou un bo-
jIng. !. GUDASZ gat spectacol de cîniece şi dansuri din „Filimon SîrbuK . ..
1958 şi să înregistreze o econo Datorită eforturilor depuse ce
mie în valoare de 798.000 lei. întregul colectiv, numai în
Aceste realizări au fost obţi cursul lunii august s-au obţinut
nute datorită efortului susţinut economii în valoare de 81.548
depus de fiecare muncitor la lei prin reducerea consumului
locul său de muncă, pentru ob specific, de combustiu« conven
ţinerea unor economii cît mai ţional şi 64.864 lei prin redu
mari la consumul de păcură. cerea consumului propriu de e-
Colectivul de conducere al ter nergie electrică. De asemenea,
mocentralei, în urma unui stu prin reducerea pierderilor de
diu al marilor termocentrale energie în transformatori s-a
construite în Uniunea Sovietică, a obtinut o economie de peste
adaptat o nouă schemă de func 15.000 lei.
ţionare a cazanelor şi turbine Cu toate rezultatele obu cute
lor : schema de funcţionare în pînă acum, nu se poate trece
bloc. Schema .de. .funcţionare în cu vederea faptul că colectivul
paralel, utilizată anterior, avea un de conducere al termocentralei
mare neajuns, deoarece prin va a avut o preocupare insuficien
riaţia unui parametru la unul tă în trimestrul II al acestui an
din cazane şe resimţea, şi la pentru repartizarea judicioasă Valea Jiului, şi-a îmbogâţ it în fiecare an şaiba construcţii tor de locuinţe. Noile blocuri mu ncitoreşii predomină, dinei oraşe lor un aspect modern.
celelalte, iar în momentul, cînd' a' fondurilor .destinate cheltuie
unul se defecta, celelalte în mod lilor generale, lucru ' care s-a
automat trebuiau oprite. repetat şi în lunile iulie şi au
gust şi care a dus la depăşirea
Prin adaptarea schemei de
funcţionare în bloc, aceste nea
junsuri au fost eliminate. S-a cheltuielilor generate în aceste In clişeu: O parte din blocurile noi din cari ierni „Gh. DinutrovŢ din Petroşani.