Page 27 - 1959-10

Nfr. U 90
Penrru o productivifafa cîf mai înaffă în industria extractivă
Folosirea integrali i Gelop l i ie minute ale iii
lucru-laţi o mie spre meşterea randamentelor
Am urmărit cu interes materi­
alele apărute în ziarul ,,Drumul
socialismului" la rubrica de dis­
cuţii intitulată „Pentru c pro­
ductivitate cît mai înaltă în in­
dustria extractivă". O găsesc
bine venită şi mai ales de mare
eficacitate.
M-am hotărît să scriu şi eu
redacţiei. Brigada pe care o con,
duc a obţinut rezultate frumoase
pe linia creşterii productivităţii
muncii. De exemplu, în "cursul
primelor opt luni, faţă ele randa­
mentul planificat, noi am obţi­
nut un randament cu aproape 7
procente măi mare. Acest succes
ne-a condus însă către a ltu l:
extragerea în aceiaşi timp a 600
tone minereu în afara sarcinilor
de plan. De remarcat că noi am
realizat depăşiri de pian în fie­
care lună.
Trebuie să precizez că dato­
ram aceste succese în cea mai
mare măsură folosirii integrale
a celor 480 de minute ale zilei
de lucru. Dar iată cum lucrează
tovarăşii mei de muncă,
In primul rînd, vreau să a-
mintesc că în brigada mea nu
există fluctuaţii sau absenţe ne­
motivate. 'Acest lucru mi-a per­
mis să organizez schimburi o-
mogene, prin repartizarea oame­
nilor după gradul de calificare.
De asemenea, în brigada mea
s-a creat obişnuinţa ca schimbu­
ri Îe să-şi pregătească reciproc
condiţii optime de lucru. Aceas­
ta face ca oamenii sosiţi la lo­
cui de muncă, să înceapă ime­
diat să lucreze Ia extracţie şi
deci să nu-şi irosească timpul cu
lucrări auxiliare. Şi în fine, şe­
fii de schimb din brigada mea
sini oameni pricepuţi, din care
cauză cuvântul lor este totdeauna
respectat şi ascultat.
Se ştie că în minerit — cu
toată tehnica modernă pe baza
căreia funcţionează utilajele
noastre — se mai întlmplă ca
din cauza anumitor defecţiuni să predăm lucrul schimbului urmă­
se oprească Instalaţiile de ex­ tor. Aceasta înseamnă că noi fo­
tracţie. Din experienţă ştiu ca
acest lucru atrage după sine
stagnarea brigăzilor productive.
Noi am reuşit să ne organizăm
Gospodăriile agricole de stat menajarea străzilor şi curăţirea Smarandache, Gheorghe Horja,
slut pregătite pentru culesul de locatari din strada Filimon Asemenea lucrări vor începe care vor frecventa in perioada
şi vinificarea strugurilor
' Culesul strugurilor şi vioifi-
carea lor trebuie să se facă în-
tr-un timp foarte scurt. Tocmai
acest iimp scurt în care se des-
făşoară lucrările de recoltare în
vii, impune unităţilor cultivatoa­
re luarea unor măsuri organiza­
torice şi tehnice din vreme. In
scopul desfăşurării fără întreru­
pere a culesului şi vinificării'
strugurilor trebuie procurate din
timp coşuri şi lăzi necesare cu­
lesului, trebuie reparat şi dezin­
fectat utilajul şi obiectele care
servesc la vinificare. Toate a-
ceste operaţii trebuie făcute cu
mult timp înaintea începerii cu­
lesului strugurilor.
In vederea culesului şi vinifi­
cării strugurilor fără pierderi,
muncitorii din gospddăriile agri­
cole de stat din cadrul trustului
Gostat Hunedoara-Deva s-au
pregătit din timp. Viile gospo­
dăriilor 'agricole de stat din re­ procesului de vinificare, ăm acor­
giunea noastră promit anul ă- dat importanţa cuvenită amena­
oesta producţii ridicate — rod al jării pivniţelor unde va fi depo­
unei întreţineri agrotehnice co­
respunzătoare. Producţiile evalu­
ate de 7.400 kg. struguri la ha.
la’ G.A.S. Petreşti, 7.000 kg.
struguri la ha. lă G.’A.S. Apoldu
'de Sus, ca şi producţiile bune
de la G.A.S. Galda de-Jos şi
'Alba Iuiia demonstrează din plin
hărnicia de care au dat dovadă
colectivele de muncă ale aces­
tor unităţi în întreţinerea în
bune condiţiuni a viilor.
Sarcină deosebit de importan­
tă care stă acum în faţa munci­
torilor, tehnicienilor şi ingineri­ parte tipurile de vin pe care
lor din cadru! trustului regional
Gostat şi din gospodăriile agri­
cole de stat este de a asigura
strîngerea la timp şi fără pier­
deri a acestor bogate recolte de
struguri. A organiza cît mai
bine culesul şi vinificarea stru­
gurilor şi a înlătura pierderile
în desfăşurarea acestor procese,
înseamnă a asigura oamenilor
muncii cantităţi sporite de siru-
guri şi vin la un preţ de cost cît
mai scăzut. Pentru a traduce în
fapt aceste sarcini, conducerea
trustului Gostat şi a G.A.S.-uri­
lor, îndrumate şi sprijinite de
către organele de partid şi de
stat, au luat măsuri corespunză­
toare. S-au procurat un număr
mare de coşuri şi lădiţe nece­
sare recoltării strugurilor şi s-au
astfel lucrul îneît chiar în acest
caz avem ce tace. O reţetă în
această direcţie nu se poate da.
Totul depinde de felul cum se
organizează brigada în condiţiile
specifice locului de muncă.
Aminteam la începutul mate­
rialului că succesele obţinute de
brigada noastră se datoresc folo­
sirii integrale a zilei de muncă.
Vreau să spun că Ia noi, Ia Te-
liuc, există destule brigăzi care
nu fac schimbul în frontul de
lucru. Aceasta înseamnă că fie­
care schimb pierde zilnic cel pu­
ţin o jumătate de oră. Nu înca­
pe îndoială că în acest timp s-ar
putea face destul de mult. Oa­
menii din brigada mea însă nu
practică acest sistem. Ei vin Ia
lucru cu 10-15 minute mai de­
vreme, puţind astfel să facă
schimbul la faţa locului. In a-
cest caz utilajele nu se opresc
deloc, iar extracţia de minereu
’devine un proces continuu.
Folosirea integrală a zilei de
muncă depinde însă în mare mă­
sură de felul cum munceşte şe­
ful de brigadă. Eu, de pildă, mă
ocup astfel de problema aprovi­
zionării cu materiale incit în
timpul şutului nimeni să nu ducă
lipsă de nimic. Pentru aceasta,
vin înainte de începerea lucru­
lui cu o jumătate de oră şi îmi
ridic .materialele de care am ne­
voie. După ce ies din şut mai
rămîn o jumătate de oră pentru
a face notele de comandă penÎru
a doua zi.
Aşadar, ora începerii lucrului
ne găseşte în frontul de lucru
cu toate cele necesare, iar sem­
nalul pentru sîîrşilul şuiului ne
găseşte tot în front, în timp cc
losim fiecare minut în scopul ex­
tracţiei.
Dacă la întreprinderea noastră
mai există brigăzi care nu rea-
luat măsuri pentru asigurarea
mijloacelor de transport prin re-
pararea' celor existente în gospo-
dării şi prin contracte cu I.R.T.A.
Cunoscând iaptuil că o mare
parte din vase sînt ocupate cu
vin din producţia anului trecut,
s-a acoperit deficitul de vase
prin repararea celor existente, şi
prin confecţionarea de butoaie
noi. O mare parte din struguri
vor fi valorificaţi în stare proas­
pătă. Procedînd în felul acesta,
s-a asigurat întreaga capacitate
de depozitare.
In ceea ce priveşte utilajul de
vinificare, au iost reparate în
G.A.S. Apoldu de Sus, Galda de
'Jos, Petreşti şi Alba Iuiia, 34
zdrobitoare, 4 egropompe, 1G4
prese manuale, 5 prese continuu,
30 pompe de tras vin şi 5 pre­
se hidraulice. In vederea asigu­
rării de condiţii corespunzătoare
zitat mustul. Pivniţele din toate
gospodăriile de stat au fost cu­
răţite şi dezinfectate, la fel şi
vasele instalate aici.
Desfăşurarea procesului de vi-
nificaţie a strugurilor în mod or­
ganizat. incit să asigure obţine­
rea unor vinuri de calitate supe­
rioară, presupune şi alte măsuri.
In vederea introducerii noilor
metode de vinificaţie, s-au sta­
bilit din timp centrele de vinifi­
care pe gospodării şi s-a sta­
bilit pentru fiecare G.A.S. în
trebuie să le obţină. Obţinerea
unor vinuri aţe calitate superioa­
ră este legată şi de recoltarea
la timpul potrivit a strugurilor,
adică atunci cînd conţinutul de
zahăr este maxim. De aceea, in­
ginerii şi tehnicienii horti-viti-
coli din gospodăriile de stat tre
bule sa stabilească momentul
cel mai potrivit pentru recoltarea
strugurilor prin dozarea zanăru-
lui cu multă atenţie.
Fiind pregătiţi din timp şi a-
plicînd cele mai bune metode de
muncă în .timpul campaniei de
vinificare, vom reuşi să dăm
consumatorilor vinuri de calitate
superioară.
PAVEL PALII
ing. şef al Trustului regional Gostat
Deva
D R U M U L SOCIALISMULUI Pa gr. 3
ştir! culturale La cantinele din Deva,
masă mai ieftină şi mai bună!
din raional
Orâşflc (Urmare dln pag. I-a)
Şedinfă ck analiză * Mai sînt şl alta motive car*
ne îndreptăţţesd să afirmăm că
Uzează randamente sporite, cred activităţii corului la această cantină nu există o îndelungat, aceste cantine au O problemă oare trebuie re­
că se datorează tocmai faptului preocupare- continuă pentru re­ funcţionat paralel fără a se a- zolvată la această cantină este
că nu-şi organizează lucru! în Recent, Ia ©asa raională de cultură ducerea preţului de cost al me­ mesteca cu nimic una în trebu­ cea a flotanţilor. Numărul mare
aşa fel incit să poată folosi cele din Orăştie a avut loo o şedinţă de selor. De pildă, administraţia rile celeilalte. Fiecare în parte de flotanţi ce servesc aici masa
opt ore ale zilei de muncă exclu­ analiză a activităţii corului. La şedin-' cantinei procură alimente de avea funcţionarii ei, responsa­ zilnic fac ca porţiile de mînoare
siv în procesul de producţie. Si­ ţă au participat membri ci comitetului la altă unitate care vin­ bili, scripte. Recent, Comitetul ale abonaţilor permanenţi să fie
tuaţia aceasta ar putea fi îmbu­ axecutiv al sfatului popular raional, de zarzavaturile mult mai executiv al Sfatului popular oră­ micşorate. In ziua de 29 septem­
nătăţită chiar şi numai dacă cei activişti culturali, coriştii. In darea de şenesc Deva a analizat posibi­ brie au mînoat peste numărul de
în cauză ar aplica indicaţiile de seamă prezentată cu acest prilej, s-a litatea unirii acestor două can­ abonaţi circa 90 flotanţi. Tov.'
mai sus. Nu încape îndoială arătat că în anul acesta, corul Casei tine, lucru ce s-a realizat deja Ioachim Truţă, responsabilul
însă că există metode şi mai raionale de cultură din Orăştie 3~ obţi­ cu începere de Ia 1 octombrie cantinei, are o experienţă boga­
nut succese remarcabile. El a partici­
bune, pe care le vom învăţa cu pat la cel de-al V-lea' concurs artistic, scump deoît vinde cooperaţia de a.c. Această unificare va aduce tă în această muncă. El trebuie
toţii studiind materialele apăru­ a obţinut locul I pe regiune şi a par­ consum sub'motiv; că aceasta din economii în valoare de circa să găsească modalitatea de a li­
ticipat la faza interregională care s-a urmă ar vinde marfă de mai 7.000 lei lunar. Aceste 7.000 lei chida acest fel defectuos de
te Ia această rubrică.
Mai există însă o seamă de desfăşurat Ia Timişoara. De asemenea, proastă calitate, lucru ce de alt­ economisiţi, împreună cu alte muncă. De un' real folos ar H
deficienţe, ia nivelul întreprin­ în turneele, pe care le-a întreprins şi fel s-ar putea remedia de' către măsuri organizatorice ce vor fi pentru personsiiul oantinei ~ şi
organ'ele în 'drept. De asemenea, pentru abonaţi ajutorul zilnic
derii, care împiedică brigăzile tie la spectacolele organizate la Deva, preţul ’de cost al mesei ar scă­ luate la cantina Sfatului popu­ al comisiei de control obştesc.-'
dea simţitor dacă s-ar Introdu­ S-a obişnuit la- această cantină
mineri să realizeze randarisente corul s-a bucurat de aprecierea una­ ce neîntârziat autodeservireă. lar din Deva, vor face ca hrana ca, controlul să fie făcut odată1
Posibilităţi la această cantină la 3—4 săptămâni, ceea ce este
şi mai mari. Aşa, bunăoară, fap­ nimă a spectatorilor. servită aici să se îmbunătăţeas­ cu totul nesaStisîăcător. De ase­
există. Printr-o bună organizare menea, ta canitina sfatului popu­
tul că transportul pe galerii este In cadrul discuţiilor care au urniri că fără ca preţul de cost să fie lar orăşenesc, preţul de cost al
a muncii s-ar putea reduce din- mesei nu se urmăreşte zilnic,
Insuficient mecanizat, brigada vorbitorii au arătat şi unele lipsuri pe tr-o dată cu două locuri perso­ ou ceva lezat. fapt care îngreunează luarea de
nalul de deservire fapt care ar măsuri imediate şi eficace pen­
mea transportă vagonetele ma­ 'care le-a avut corul în activitatea sa. Bucătăria a fost reparată şi tru continuă lui reducere.
condiţiona şi scăderea corespun­
nual, pe o distanţă de 200 m. S-a subliniat îndeosebi participarea zătoare a preţului de cost al vopsită, pereţii deterioraţi din Prin unific'ăreă cu cantina"
mesei. „1 Mai“, a P.T.T.R., cantina
Cu această operaţiune se ocupă neregulată a unor corişti la repetiţii, sala de mese au fost şi ei re­ Sfatului popular orăşenesc Deva'
Că aici m!ăi Sînt asemenea de­ va trebui să pregătească masa
zilnic, în medie, un om. Se în­ necesitatea îmbunătăţirii repertoriului ficienţe' se datoreşte şj lipsei de paraţi. In curînd se va procura pentru peste 800 de salariaţi.
control din partea comitetului -Este necesar 'deci ca activitatea
ţelege că dacă transportul ar fi de cîntece şi altele. In- încheierea şe de întreprindere. Comisia de o maşina electrică de curăţat acestei cantine să se îmbunătă­
control obştesc nu a controlat ţească oontînuu. In mod perma­
mecanizat, omul acesta ar lucra dinţei s-au arătat sarcinile ce revin de mai multe luni cantitatea de cartofi oare va uşura mult mun­ nent, să stea în faţa conducerii
alimente introdusă la cazan, -oantinei, îmbunătăţirea calităţii
ia extracţie şi bineînţeles randa­ formaţiei de cor în activitatea ce o va ca personalului de serviciu. In mtesei şi reducerea costului ei.
prepararea lor şi deservirea, ca­
mentul brigăzii ar creşte. desfăşura în timpul iernii. re mai lasă încă de dorit. In cadrul pregătirilor de'iarnă s-au
conoluzie, cu puţin efort din
O altă deficienţă constă în Curs cu dirijorii partea conducerii T.R.G.L'.,. şi depozitat 5.000 kg. ceapă, 800
faptul că rampa puţului nu-i muncitorii de pe şantierele de
construcţii din oraşul Deva pot kg. castraveţi, 600 kg. ardei um­
mecanizată, din care cauză se Pentru a contribui Ia îmbunătăţirea servi o masă mai bună la un
pluţi cu varză roşie, bulion de
pierde timp şi manoperă. Bine­ activităţii corurilor căminele? culturale preţ de cost mai, redus.
bună calitate etc. Din resturile
înţeles că eliminarea acestui ne­ d'ri raionul Orăştie, casa raională de O unificare bine venită
rămase după servitul mesei au
ajuns ar duce Ia sporirea pro­ cultură a iniţiat un curs cu dirijorii
fost crescuţi 11 porci, fiecare a
ductivităţii muncii. de coruri. La acest curs participă 2C
S00 kg., dintre oare 4 au şi fost
In concluzie, creşterea randa­ de dirijori ai corurilor da ia căruinelf
sacrificaţi şi serviţi la cantină,
mentelor este strîns legată de culturale săteşti. Lecţiile ce se vor
fapt care a determinat îrnbună-
folosirea integrală a timpului de j preda vor cuprinde îndeosebi îndrumări
lăţirea calităţii mesei. ;
lucru. Eu cu ortacii mei ne-am cu privire la alegerea repertoriilcr, pie
convins de acest lucru şi ne vom gătirea corului pe mai multe voci,
strădui să obţinem rezultate şi măiestria dirijorală etc. ©ursul iniţiat
mai frumoase. se bucură de multă apreciere dm par: PUBLICITATE
IOAN Al. POPA tea dirijorilor, întrucît îi ajută să îm­
miner r— şef de brigadă bunătăţească . simţitor activitatea coru
mina Teîiuc rilor căminelor culturale.
Da cantina Sfatului popular
orăşenesc Deva servesc prînzul
circa 520 abonaţi zilnic. In apro­
piere de această cantină, la nu­
mai 100 m. depărtare, este o
Frió contribuţie voluntara altă cantină, a P.T.T.R. Timp
Cu sprijinul şi ia îndemnul In fruntea lucrărilor 'de inte­ Cursuri politice pentru
deputaţilor, cetăţenii comunei res obştesc se află. cetăţenii Va- temei
Călan desfăşoară o bogată ac­ sile Cabariu, Florian Sergiu,
tivitate de interes obştesc la a- Constantin Dragostin, Zaharie Comitetul raional al femeilor
din Orăştie a luat măsuri din
şanţurilor. De pildă, in ziua de deputatul Găti Alexandru şi al- timp pentru recrutarea unui
30 septembrie a.c., cei peste 100 ţii. număr cit mai mane de femei
Sirbu au început lucrările de şi pe strada 23 August din Că­ de iarnă cursurile politice.
amenajare a străzii. Fiind re­ Dacă în anul trecut au func­
partizaţi pe echipe de lucru, ei lan, unde fiecare locatar va pres­ ţionat in raionul Orăştie 22 de
au hotărît ca în scurt timp să ta cel puţin 10 ore de muncă cursuri politice, în acest an s-a
voluntară.
stabilit ca numărul acestora să
termine lucrările de amenajare. GHEORGHE SPERIOSU ajungă la 50. Pînă în prezent OCTOMBRIE:
au fost recrutate l .’llO femei.
Construiesc un grajd
In munca de recrutare a fe­
Colectiviştii din satul Mes­ că voluntară în cadrul gospo­ meilor pentru cursurile politice, luna
teacăn, raionul Brad, au înce­ se evidenţiază comitetele comu­
put lucrările de construirea u- dăriei colective. nale săteşti ale femeilor din Cu- TRAGERILOR DUBLE LA'
nui grajd pentru 50 de vite mari. S-au evidenţiat pînă acum în gir, Vinerea, Şibot, Aurel Vlai-
Fină în prezent s-a terminat cu, Mărtineşti, Jeledinţi, Tur- LOTO CENTRAL
fundaţia şi s-a procurat restul munca depusă utemistele Rodi- daş etc. Acţiunea de recrutare
de materiale necesare terminării ca Petruţ, Doina Botici, Felicia a femeilor pentru cursurile po­ Cu acelaşi Liîet veţi participa săptă*
construcţiei. Moşneag, Rozalia Rusu, Rodica litice din raionul Orăştie, con­
TurcuşA Letiţia Bărăştean şi u- tinuă.
Paralel cu acţiunea de con­ temistul Vladimir Toderednu.
struire a grajdului, colectiviştii VASILICA ADAM corespondentă
din Mesteacăn muncesc de zor I. FAUR
la însilozarea furajelor în silo­
zul cu o capacitate de 50.000 kg. -isr-
In întreaga lor activitate, co­ VINERI, 9 OCTOMBRIE 1959 minaI U ouă extrageri Je oiţe 9 numer<
lectiviştii primesc un real spri­
jin din partea brigăzilor utemis- Spectacole cinematografice Cereţi prospectul special în toate
te de muncă patriotică din ora­
şul Brad, care, numai in peri­ DEVA: Dragoste pe n o te; ALBA MERIA T Capcana lupilor; SEBEŞ : agenţiile Loto«Pronosport
oada 24— 28 septembrie, au IU LIA : încotro ? ; BRAD : Fata din Trenul prieteniei; BARU MARE: Fa­
prestat peste 1.100 ore de mun- K iev-'IL IA : Pasagerul clandestin; ta cu chitara; LONEA: Pagini de L1 {“7•l*;*:*-lr
HAŢEG: Pagini de vitejie; HUNE­ vitejie; TEIUŞ : Mingea; ZLATNA :
DOARA : Aici a trăit Lenin; ORAŞ-
In folosul T IE : Al 41 -le a : Marinarul îndrăgos­ Balada Voinicului; APOLDU DE
consumatorilor tit ; PETROŞANI: Fete de aceeaşi S U S : S-a întîmplat la Pehkov; CA-
vîrstă; Pe drumurile Romîniei; SI- LAN : Adevăratul sfîrşit al războiului.
Pentru a pune la dispoziţia IR*. A » (1 #
oamenilor muncii tot mai multe
centre de deservire cu produse Programul I : 6,15 Jocuri populare Programul U : 14,07 „Buchet de me­ PRODUCĂTORI!
alimentare, în oraşul Haţeg a rom îneşti; 7,15 Muzică uşoară; 8,30 lodii“ — program de muzică uşoară;
fost amenajat un local destinat Muzică; 9,10 Melodii populare romî­ 16,30 Vechi melodii populare romîneşti; Cooperativele de consum din raionul liia
pentru deschiderea unui bufet neşti ; 10,10 „Pagini din istoria mu­ 17,00 Din viaţa muzicală a oraşelor
expres. zicii"; 11,03 Muzică de estradă; 12,00 şi regiunilor patriei; 17,35 Jocuri popu­ cumpără
Muzică populară romînească; 12,25 lare sovietice; 18,05 Muzică populară
Au fost deja confecţionate me­ Lectură din volumul: „Preţul sîngelul" maghiară şi bulgară; 19,40 Muzică u- in centrele for de achiziţie fa ma­
sele, tejghelele şi alte lucruri ce de M. Stelinah; 12,40 Muzică uşoa­ şoară; 20,00 Luna prieteniei romîno- gazinele săteşti şi tîrg u ri: gria, se­
complectează mobilierul necesar. ră; 13,05 Muzică din opere; 14,30 sovietice; 22,15 Muzică: 22,30 Album cară, orz, porumb, ovăz şi cartofi.
De asemenea, localul a fost do­ Muzică instrumentală; 15,10 Concert artistic; 22,45 Muzică uşoară; 23,15 De asemenea, cumpără: păsări, ouă
tat cu două candelabre, cu per­ de estradă; 15,40 Program pentru Muzică populară romînească. si alte produse agro-alimentare
dele, draperii etc. iubitorii muzicii populare rom îneşti;
16,45 Cîntece de luptă pentru p ace; Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00:
SI DON IA RUSAN 18.05 Legendele pqpoarelor: „Din Ie-' 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00;
gendele persane“ (partea a III-a );' 22,00; 23,52 (programul I); 14,00;
—O— 19.05 Din muzica popoarelor; 21,00 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
Jocuri populare romîneşti; 21,45 Mu­
Cărţi apărute zică distractivă. “ )•
LITERATURA POLITICA Timpul probabil A MUN I
GH. GHEORGHÎU-DEJ : Cu-
în regiunea noastră în tr e p r in d e r e a
vîntare rostită la conferinţa
de partid a Regiunii Auto­ Pentru ziua de 8 octombrie, CINEMATOGRAFICĂ
nome Maghiare (retipărire) REGIONALĂ DE STAT
20 pag. — 0,20 lei. vremea rămîne frumoasă cu cerul HUNEDOARA— DEVA
mai mult senin. Temperatura varia­ angajează op'eratori-proiec-
Ed. politică bilă. Ziua va oscila între 13 şi 16 ţionişti, posesori ai carnetelor
*** P.M.R. — partid marxist- grade, iar noaptea între minus 2 şi de calificare categoriile I, II
plus 3 grade. Vînt slab din sectorul şi III, sau cu altă şcoală de
leninist al ciasei muncitoa­ sud-vestic. Dimineaţa, ceaţă locală şi specialitate.
re, forţa conducătoare a brumă. Doritorii se vor adresă în ­
poporului în lupta pentru treprinderii cinematografice
construirea socialismului. Pentru următoarele trei ziie, din Deva, str. Dr. Petru Gro-
za, nr. 5, telefon 355.
(Lecţia I). vreme schimbătoare cu cerul variabil.
(„In ajutorul celor care stu­ Temperatura staţionară.
diază statutul P.M.R.“).
40 pag. — 0,45 lei.
Ed. politică