Page 29 - 1959-10

PROLET ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VÂI
Anul XI Nr. 1491
!«!M W ?
Strungarul loan Haring de la Uzina de reparat utilaj minier din
Petroşani îşi depăşeşte lunar norma în medie cu 20—25 la sută.
In clişeu: Iov, loan Haring lucrînd la slrunjirea unei piese.
Mitingul ie la Combinatei
siderurgic Hunedoara
O zi obişnuită de septembrie. Soa­
rele mingiia cu razele sale scinleie-
toare oamenii ce se aflau în coidi-
nuă mişcare in curiea combinatului
hunedorean. Cei din schimbul I, se
opriseră in faţa direcţiei tehnice. Ei
Uneau cu iot dinadinsul să participe
la mitingul organizat de comitetul
U.T.M. pe combinat cu prilejul sosirii
tn gara Peşliş, a primei garnituri de
tren cu fier vechi (450 tone), trimis
de tinerii muncitori din întreprinde­
rile şi de pe toate şantierele de con­
strucţii ale oraşului Bucureşti.
Fiind cuprinşi in 2.755 brigăzi de
muncă patriotică, cei peste 91.000 ti­
neri bucureşteni au efectuai sute de
mii de ore de muncă voluntară, sirin-
gind fier vechi şi trimiţindu-l oţelă-
riilor din ţară. Astfel, răspunzind ce­
rin ţei oombinatiUiii în. ce priveşte a-
provizionarea cu fier vechi, tinerelul
bucureştean a trimis către oţelăria
din Hunedoara aproape 500 tone fier
vechi.
Aproape 2.000 muncitori, tineri şi
vîrstnici, pdrticipanţi la ’mitingul din
ziua de 6 octombrie au ascultat salu-
mul lucrărilor agricole din campania
de fteamni trebuie intensificat!
In aceste zile, în faţa lucrătorilor din de toamnă munca este în toi. Zilnic
G.A.S., colectiviştilor, întovărăşiţitor şi cîte 5 echipe de colectivişti recoltează
ţăranilor muncitori cu gospodării indi­
viduale stă sarcina importantă de a
pune bazele recoltei viitoare de ce­
reale păioase. In acest scop, pe ogoa­
rele regiunii noastre se desfăşoară cu
intensitate sporită lucrările agricole din
campania de toamnă. In numeroase u-
nităţi agricole socialiste, însămînţă-
rile şi recoltările culturilor tîrzii sînt
într-un stadiu avansat. Mal mult
chiar, pe ogoarele gospodăriilor agri­
cole colective din Simeria Veche, Lă-
puşnic, Sîntandrei şi altele grîul se­
mănat din timp într-un teren bine pre­
gătit a răsărit şi se dezvoltă bine.
Cu toate că s-au obţinut unele rezul­
tate bune, situaţia însămînţărilor în
regiunea noastră este sub posibilităţi.
In raionul Haţeg de pildă, în unele
unităţi agricole însămînţărlle au înce­
put, dar bat pasul pe loc. Dacă, spre
exemplu, la 26 septembrie pe raion
era însămîţată cu cereale păioase de
toamnă o suprafaţă de 0,29 la sută,
apoi la 2 octombrie suprafaţa însămîn-
ţată a crescut doar cu 0,12 la sută.
Cum în gospodăriile colective ale ra­
ionului Haţeg o mare parte din supra­
faţa cu grîu se va însămînţa după
porumb şi cartofi, ar fi normal ca re­
coltarea acestor culturi să se desfă­
şoare din plin. Totuşi porumbul nu a
fost recoltat decît în procent de 18,75
la sută iar cartofii în procent de 51,20
la sută.
Ritmul însămînţărilor de toamnă şi
al recoltărilor culturilor tîrzii este con­ rînd. Participarea regulată a colectiviş­
diţionat în bună parte şi de organiza­
rea muncii. Numai la gospodăria co­
lectivă din Toteşti şi la cea din Peş-
teniţa recoltarea porumbului se des­
făşoară în ritm corespunzător. Acest
ritm se datoreşte faptului că la aceste
două gospodării, munca în cîmp este
bine organizată. Lucrînd organizaţi
pe brigăzi şi pe echipe, colectiviştii din în organizarea muncii brigăzilor şi
Toteşti au recoltat într-o singură zi
mai mult de 19 hectare porumb din
cele 112 hectare cultivate, obţinînd
peste 4.000 kg. porumb la hectar. Şi
Ia G.A.C. Pesteniţa în aceste zile
Sosirea delegaţiei de partid şi guvernamentale
Vineri 9 octombrie 1959
tul adresat de către tovarăşul Anton
Roşea, secretarul comitetului U.T.M.
pe combinat, care a urat tinerilor bucu-
reşirni noi succese in îndeplinirea sar­
cinilor de producţie şi pe frontul mun­
cii patriotice. A luat de asemenea cu-
vuitul tovarăşul Pompiliu Safta, dele­
gatul Comitetului orăşenesc U.T.M.
Bucureşti, care a însoţit pînă la Hu­
nedoara prima garnitură de tren., un- ţ
podobiiă cu flori şi lozinci.
Luind cuv'miui, tovarăşul loan Eli-
sei, comandantul unei brigăzi de mun­
că patriotică din combinai, a chemat
la întrecere patriotică pe tinerii din '•
Bucureşti la strîngerca de cît mai
multe metale fieroase date ca de­
şeuri.
Tovarăşul Alexandru Mircea, direc­
torul tehnic al. combinatului, şi tova­
răşul Iordan Baknef, secretarul comi­
tetului de partid, şi-au exprimai mul­
ţumirea sinceră pentru aportul adus
de iinerii bucureşteni prin trimiterea
la timp a înseim atei cantităţi de
materie primă.
JAN DUMITRESCU
porumbul iar alte 5 echipe recoltează
cartofii. In urma lor 9 pluguri ară te­
renul în vederea însămînţărilor. Con­
siliile de conducere ale acestor gospo­
dării colective, îndrumate permanent de
către organizaţia de bază din gospo­
dărie, nu neglijează nici o lucrare care
se cere a fi executată în această toam­
nă, Lucrările de construcţii avansea­
ză zilnic. Prunele şi celelalte fructe
...llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllffi ţatul dar nu au unde. Nici pînă
La ordinea
zilei
sînt strînse şi valorificate Ia timpul
potrivit. Fiind astfel organizaţi, harni­
cii colectivişti din Toteşti şi Peşteniţa
vor continua seria succeselor în cam­
pania agricolă de toamnă.
Nu aceeaşi situaţie o găsim la G.A.C.
din Tuştea, din Fărcădin, din Dem-
suş şi Berthelot.
La G.A.C. din Tuştea de pildă, nu
s-a recoltat nici măcar un hectar din
cele 140 hectare cultivate cu porumb.
Porumbul e copt, braţe de muncă sînt
aproape 300 şi totuşi recoltările şi în-
sămînţările nu au început şi după
cîte se pare nici nu vor începe cu-
tilor la muncă lasă încă de dorit. Acest
lucru este cunoscut de către organele
de partid ale comitetului raional Ha­
ţeg şi de către sfatul popular raional.
Nu s-a lu^t însă nici o, măsură de
îmbunătăţire a muncii. Consiliul de
conducere al gospodăriei şi organiza­
ţia de bază sînt insuficient îndrumate
echipelor. Tocmai acest lucru a făcut
ca şi grajdul să se construiască cu
mînă de lucru plătită, cu toate că în
gospodărie sînt mulţi meseriaşi. Se va
cheltui în acest fel cu grajdul peste
100.000 lei. Şi la G.A.C. din satul
Fărcădin, situaţia lucrărilor agricole de
toamnă e nesatisfăcătoare. In această
romîne, care a participai la sărbătorirea
celei de-a zecea aniversări a R. P. Chineze
4 pagini 20 bani Joi Ia amiază s-a înapoiat în conducătorul delegaţiei, Dumitru al P.M.R., ai guvernului, acti­
Capitală, venind de Ia Pekin Coliu, Paul Constantinescu-MI- vişti de partid şi de stat.
delegaţia de partid şi guverna­ zif, Csupor Ludovic, membri ai
mentală a R. P. Romîne, care delegaţiei au fost întâmpinaţi Ia Au îost de faţă Siu Gien-guo,
la invitaţia C.C. al P. C. Chinez sosire, pe aeroportul Băneasa, ambasadorul R. P. Chineze (a
şi a guvernului R.P. Chineze a de tovarăşii Gheorgfie “Apostol, Bucureşti, V. F. Nikolaev, însăr­
participat la sărbătorirea celei Petre Borilă, Leonte Răutu, Ata- cinatul cu afaceri ad-interim al
nase Joja, Gherasim Popa, Uniunii Sovietice ia Bucureşti şi
de-a 10-a aniversări a procla­ Gheorghe Stoica, membri ai C.C. alţi membri ai corpului diplo­
matic.
mării Republicii Populare Chine­ «••O fft*» .
: ('Agerpreş)
ze. Tovarăşii Emil Borînăraş,
Fapte din întrecere
j ntrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 7 Noiembrie,
I capătă pe zi ce trece o am ploare tot mai mare. In fiecare
zi, pe graficele întrecerii de la uzina „Victoria“ Călan, sînt
trecute noi succese în lupta pen tru mai mult metal şi de bună
calitate. In special în ultimele trei zile, roadele muncii au îost
deosebit de bogate. \
Cu 8,5 procente peste plan
în sectorul furnale, întrece rea socialistă se desfăşoară cu
un deosebit entuziasm. Nu mai în ultimele zile, sarcinile de
plan au fost depăşite aici în ine die cu 8,5 procente. Acest lu-
cru se datoreşte atât muncii en tuziaste a furnaliştilor, cît şi
măsurilor tehnico-organizatorice luate de către conducerea sec-
torului. Printre aceste măsuri care au asigurat o bună func- Brigada de mineri condusă de comunistul Ion Bria htcreazâ într-un abataj al sectorului I al minei Uricani.
ţionare a furnalelor şi obţinerea unui metal de bună calitate se Folosind din plin cele 8 ore i e muncă, ortacii lui Bria, obţin succese remarcabile în întrecerea socialistă. In cursul
numără şi aplicarea cu succes a metodelor sovietice de ela- trimestrului III, de pildă, ¦această brigadă a extras pesie plan 564 tone de cărbune.
borare a şarjelor.
IN CLI ŞEU: Schimbul. I al brigăzii lui Ion Bria, după terminarea şutului.
Pînă în prezent, fruntaşe în această întrecere sînt brigă-
zile a 11-a şi a IlI-a de la fur nalul numărul doi. Din rîndul r
furnaliştilor, s-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii Eronim
Foroy, loan Blaj şi loan Ispas. Deschiderea universităţilor populare
O inifiaiiva lăudabila Zilele acestea în mai multe lo­ In continuare, tov. I. Arde­ La Călan
calităţi din regiunea noastră a lean, preşedinte a! Comitetului
»vilele trecute, la furnalele din Călan, datorită unor im- avut Ioc deschiderea Universită­ executiv al Sfatului popular a! In sala clubului „11, Iunie"
purităţi, conducta de apă pentru răcirea furnalelor nu ţilor populare. Dăm mai jos cî­ oraşului Hunedoara, a predat s-a deschis pentru prima oară la
teva aspecte privind deschiderea prima lecţie: „Expunerea'tova­ Călan Universitatea populară
funcţiona în bune condiţiuni. Apa era ştrangulată şi deci nu festivă a Universităţilor popu­ răşului Gh. Gheorghiu-Dej cu o- muncitorească. La deschidere au
putea ajunge în cantităţi sufi ciente la furnale. Datorită aces- lare. cazia celei de a XV-a aniversări participat 86 de muncitori, in­
tui lucru se putea ivi o stagnare a producţiei. Pentru a evita a eliberării Romîniei de sub ju­ gineri, tehnicieni şi funcţionari
această stagnare, echipa de în treţinere condusă de comunistul La Combinatul siderurgic din cadrul uzinei „Victoria* —
Anton Răceanu a confecţionat un cîrlig sub formă de rac. In- din Hunedoara gul fascist". Călan.
trodus pe conductă, şi tras la celălalt. capăt de o macara, racul
amintit a curăţit toată conducta de impurităţi, ca nisip, aşchii Aproape 160 de oţeiari, furna- DUMITRU TEŞELEANU Despre însemnătatea şi rolul
de seîndură, cîrpe etc. şi astfel apa pentru răcirea furnalelor lişti, cocsari şi laminatori din Universităţilor populare a vor­
a continuat să curgă în canti tăţile cerute de procesul tehno- Combinatul siderurgic Hunedoa­ corespondent bit tov. Gh. Petricăloi, iar tov.
logic. De altfel această echipă manifestă în permanenţă un in- ra au participat Ia deschiderea inginer loan Neagu, directorul
teres deosebit pentru buna fun cţionare a furnalelor. In ziua de festivă a niversitaţU populare , La Orăştle Universităţii populare muncito­
5 octombrie, spre exemplu, inem brii echipei s-au întrunit într-o muncitoreşti. reşti din Călan, a prezentat pro­
consfătuire de producţie şi au hotărît ca printr-o întreţinere Deschiderea festivă a Univer­ gramul desfăşurării lecţiilor pe
mai atentă a furnalelor să Iun gească durata de funcţionare a Cu aceas'’ ocazie, tov. legară anul de învăţămînt în curs. Tov.
acestora de la 4 la 5 ani. In pla nul de măsuri privind buna în-, Aurel, secretar al Comitetului sităţii populare din Orăştie a a- Vichente Bălan, preşedintele
treţinere a furnalelor, pe oare echipa vrea să-l supună apro- sindical de întreprindere al Consiliului sindical regional, a
bării cabinetului tehnic, mun citorii Ştefan Biro, Stelian Şte- C.S.H., a arătat celor prezenţi vut Ioc la şcoala medie „Aurel dat mai multe recomandări pri­
făneşcu şi alţii, au tăcut.preţioa se propuneri. Propunerile lor se măsurile luate pentru crearea vitoare la buna desfăşurare a
referă în special la colaborarea' ce trebuie să existe între mem- condiţiilor favorabile şi optime Vlaicu". Tov. Manta, ain partea cursurilor.
brii echipei de întreţinere şi îumalişti pentru ca aceştia să-i cursanţilor în vederea studierii
ţină la curent cu orice defecţi une cît de neînsemnată ar pă- materialelor ce se vor preda în Consiliului sindical raional, a Tov. Popa M. loan, secretar al
rea. Aceasta este o iniţiativă lă udabilă şi merită deci toată a- nou! an de învăţămînt. comitetului de partid al uzinei
tenţia din partea conducerii uzi nei şi â cabinetului tehnic. vorbit despre rolul şi importanţa „Victoria" Călan, a prezentat a-
in cuvîntui său, tov. Tănase
Trandafir, vicepreşedinte a! con­ universităţilor populare în regi­ poi lecţia „Expunerea tovarăşu­
siliului sindical regional, a vor­ mul nostru democrat popular, lui Gh. Gheorghiu-Dej cu ocazia
bit despre importanţa Universită­ iar tov. Dumitru loan, directo­ celei de a XV-a aniversări a eli­
ţilor populare muncitoreşti în ri­ rul Universităţii populare din O- berării Romîniei de sub jugul
dicarea nivelului politic, profe­
răştie, a prezentat programul pe fascist".
sional şi de cultură generală.
întregul an de învăţămînt, care I. CRAŞSA
va consta dintr-un ciclu de 64 corespondent
lecţii..
Prima lecţie „Viaţa şi opera
lui Mihail Eminescu", a fost ţi­
gospodărie colectivă consiliul de con­ nă s-ar desfăşura satisfăcător şi în nută de tov. profesor Aron De-
acest raion.
ducere şi organizaţia de bază se stră­ mian.
Comitetul raional de partid Haţeg
duiesc ca totul să meargă bine. Ei şi cadrele tehnice ale raionului tre­ T. LAZARESCU
buie să ia de urgenţă cele mai eficace
au planificat să însămînţeze cu grîu măsuri pentru ca însămînţărlle şi re­ fi corespondent
coltările să înceapă în toate unităţile
circa 60 de hectare şi au început re­ agricole şi să se desfăşoare din plin. •MMKWMiu.
coltatul porumbului de pe cele 37 hec­ In faţa cadrelor tehnice ale secţiunii
agricole raionale stă ca sarcină prin­ Savanţii sovietici despre însemnătatea
tare. Sămînţa de grîu, plugurile, gra­ cipală terminarea cît mai urgentă
a lucrărilor de comasări în scopul
pele şi semănăturile sînt pregătite. Co­ delimitării perimetrelor gospodăriilor
şi a începerii însămînţărilor.
lectiviştii vor să înceapă. însămîn- lansării celei de~a treia rachete cosmice
Organizaţiile U.T.M., comisiile de
femei şi agitatorii, prin exemplul per­
sonal, trebuie să mobilizeze ţăranii
acum, cînd însămînţatul ar fi muncitori la executarea în perioada op­
timă a însămînţărilor şi recoltărilor.
normal să se desfăşoare cu ţoală MOSCOVA (Agerpres) TASS iare pentru sprijinirea armatei, Măsurătorile nemijlocite în re«
LUNA: De acum este ceri că anunţă : Zborul circumlunar este aviaţiei şi flotei. Aşa, de pildă, giunea Lunei vor clarifica com­
intensitatea, gospodăria colectivă din irebuie să-mi confecţionez noi efectuat de rachetă cu o.viteză în punctul orbitei cel mai înde­ plect, printre altele, ipoteza sa­
semne de circulaţie care este de-acum neînsemnată părtat de Pămînt, în momentul vantului britanic Blacket că ori­
Fărcădin nu are perimetru delimitat. — scrie în „Komsomolskaia începerii deplasării către Pămînt, ce corp ce se roteş'te trebuie să
¦ Desen de: Ci VIU OROS Pravda“, NIKOLAI VARVA­ viteza rachetei este numai de dispună de magnetism.
Lucrările de comasare au fost tără­ ROV, preşedintele secţiunii de cîteva sute de kilometri pe oră.
astrqn aulică a Asociaţiei voliun- Ca urmare racheta se va afla în
gănate nejustificat de către tehnicienii apropierea Lunei aproape 6 tre­
ime din întregul timp de zbor.
secţiei agricole raionale pînă în preaj­ ir
ma însămînţărilor. Dar nici acum mă­ Ultimele comunicări • de pe
bordul staţiei •interplanetare,
car ele nu sînt terminate. Membrii co­ scrie Varvarov, arată că depla­ MOSCOVA (Agerpres) TASS
sarea ei se efectuează cu preci­
mitetului raional de partid cunosc si­ zie pe orbita .fixată.' anunţă : Prof. BORIS KUKAR-
tuaţia gospodăriei colective din Fărcă­
' Competiţia internaţională KIN a declarat că urmărirea vi­
din şi totuşi nu au ajutat în nici pentru cucerirea cosmosului s-a
şi soldat în fcursUf Anului' Geo- zuală a staţiunii automate in­
un chip gospodăria. ¦ •' fizic Internaţional şi se va mai
solda "cu descoperiri a căror im­ terplanetare chiar cu ajutorul u-
Un lucru bun, care trebuie eviden­ portanţă cu greu poate fi apre­
ciată în prezent. îu r instrumente optice necompiu
ţiat în raionul Haţeg ,este preocupa­
* cate va fi posibilă atunci cînd
rea de care dau dovadă toate gospo­
dăriile colective în scopul terminării MOSCOVA (Agerpres) TASS staţiunea va trece prin' regiunea
grajdurilor. Această preocupare am re­ anunţă : Prof. G. ROSENBERG
scrie în „Izvestia“ că sateliţii ar­ Pămîntului. Staţiunea va' putea
tificiali ai Pământului şi rache­
marcat-o la unităţile agricole amin­ tele cosmice au făcut cu putinţă ii observată în emisfera nordi­
tite cît şi la G.A.C. din Demsuş şi ca aşteptarea pasivă şi culegerea
Berthelot. Colectiviştii muncesc cu migăloasă de veşti din cosmos, că.
aduse de tot felul de radiaţii
sau de meteori, a fost înlocuită Comentînd datele ştilnţijice ce
cu pătrunderea activă în cosmos
elan Ia construcţii dar neglijează cu şi cu experienţe care au perspec­ vor fi obţinute de pe staţiune, E.
tiva clară a obiectivului, urmărit.
totul efectuarea lucrărilor agricole de B. Kukarkin emite presupunerea'
Prof. Rosenberg subliniază că
toamnă. Nici la G.A.C. din Demsuş ultimele cercetări vor duce la re­ că structura Lunei, după toate
vizuirea radicală a întregii teorii
şi nici la Berthelot colectiviştii nu au a magnetismului terestru, a teo­ probabilităţile nu seamănă cu
riei aurorelor boreale şi a teo­
fost îndrumaţi de către organele de riei luminiscenţei cerului nocturn. structura Pămîntului. Ultimele
partid şi tehnicienii agronomi ca să descoperiri îi determină pe sa­
înceapă însămînţările de toamnă şi re­ vanţi să revizuiască ipoteze
coltarea culturilor tîrziL vechi şi conîirmâ şi mai mult
ir concluzia marxistă cu privire Ia
Din constatările făcute pe teren reie­
se că în raionul Haţeg însămînţările infinitatea formelor existenţei
materiei.
de toamnă şi recoltările culturilor tîr­ Kukarkin scrie în ziarul „Trud“
zii sînt mult rămase în urmă. Con­ că urmărirea prin radio a sta­
diţiile pedoclimatice ale raionului Ha­ ţiunii automate se 'desfăşoară cu
ţeg nu sînt cu nimic diferenţiate de succes şi se va desfăşura pînă
alte raioane. Şi totuşi aici nu s-a la înapoierea ei în regiunea Pă-
însămînţat pînă la data de 7 octom­ mîntului. Aceasta 'dovedeşte că
brie mai mult de cîteva zeci de hec­ legătura prin radio cu viitoarea
tare cu toate că timpul este destui navă planetară va putea ff între­
de înaintat. Dacă ar exista mai multă ţinută cu tot atîta stabilitate ca
preocupare din partea organelor com­ şi cu oricare punct de pe P ă­
petente, campania agricolă de toam­ mînt. • .• -