Page 3 - 1959-10
P. 3
Nr. 1484 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
gai— rrti
LA M IN A i Nivelul muncii politice demasăla înălţimea sarcinilor
LU PEN I
Agîtafîeî vizuale — ln luptă pentru îndeplinirea 'sarcinilor trasate 'de ple coieoRvul minei Lupeni s-d angajat cu ocazia "dezbaterii' Forme interesante
nara C.C. al P.M.R. din iulie a.c. precum şi a sarcinilor documentelor plenarei C.C. al P.'M.R. din iulie 1959 —
i caractép ml concret, mai trasate de Conferinţa regională de partid, colectivului minei să extragă peste pldn 25.000 tone de cărbune, să ridice în munca politică de masă
Lupeni, li revine o sarcină deosebit de importantă. M im productivitatea muncii la O.SOO tone pe post pe întreaga
operativ ţ combativ ) Lupeni trebuie să asigure cea mai mare parte din cărbu- mină, să realizeze, economii la preţul de cost 'de cel puţin Din iniţiativa comitetului de se arată ce trebuie să pen
) nele cocsificabil necesar funcţionării din plin a .bateriilor 3 milioane lei.
partid, comitetul de întreprinde tru reducerea preţului d^’cost al
uzinei cocsochimice, 'deci, de rezultatele strădaniei colec Un rol deosebit de important In îndeplinirea acestor
re de la mirla Lupeni a iipărit cărbunelui: să îndeplinească pla
care să înfăţişeze angajamentele pe tivului minei Ijxpeni depind în mare măsură ş i succesele angajamente U are activitatea organizaţiei de partid, L în mai multe rînduri pliante al nul de producţie, să sporească
sectoare şi felul în care se îndeplinesc căror conţinut urmăreşte în pri procentul de refolosire a lemnu
Vizitînd Incinta exploatării miniere aceste angajamente. Chiar aşa stînd siderurgiş'tUor huneăoreni în lupta pentru sporirea ¦produc- ¦ munca politică desfăşurată, de comunişti, de agitatori în
Lupeni, nu este necesar să umbli prea lucrurile, nu se pot admite scuze pen-
mult pentru a te convinge că aici tru întîrzierea cu care s-a acţionat în {iei de metal. rpidul minerilor. mul rînd să contribuie la mo lui de mină şi să lupte împotri
există o slabă preocupare din partea
comitetului de partid, a comitetului Răspunzând noilor măsuri luate de partid^ şl ,.'guvern . In pagina .de faţă sînt înfăţişate cîteva aspecte ale < bilizarea minerilor în lupta va pierderilor de materiale, să
pentru ridicarea nivelului de, trai al poporului m um iior muncii politice de masă de la această mină.
pentru îndeplinirea sarcinilor de aleagă şistul vizibil, să foloseas
de întreprindere şi a organizaţiei această privinţă. Faptul că la mina plan. că utilajele din plin etc.
U.T.M. pentru folosirea unuia din cele Lupeni există o slabă preocupare pen In unul din aceste pliante in Prin mijloace artistice, îndeo
mai importante şl mai eficace mij tru popularizarea angajamentelor luate FORŢA CONVINGERII titulat „Ce trebuie să ştim pen sebi linogravuri, în cuprinsul pli
loace ale muncii politice de masă — pe sectoare şi brigăzi este confirmat
agitaţia vizuală — în mobilizarea co şi de felul în care se prezintă „tabla tru realizarea şi depăşirea pla antului sînt înfăţişate figuri de
lectivului la îndeplinirea angajamente cu rezultatele întrecerii socialiste pe în
lor luate în întrecerea socialistă. treprindere". Pe această tablă, rezulta Tn lunile ianuarie, februarie, zaţiilor de bază P.M.R. s-a a- tajele minei Lupeni aproape nului de producţie pe anul 1959 mineri fruntaşi, aspecte din mun
tele întrecerii se completează doar din
Nu se poate spune că la tr.ina Lu- zece în zece zile şi numa) la rubrica martie, lucrurile, au mers prost nalizat munca dusă de comuniş- 4.000 tone de cărbune cocsifica- la mina Lupeni", se arată, spre ca şi viaţa nouă a minerilor.
peni, agitaţia vizuală lipseşte cu de- „realizat", lăsîndu-se goală rubrica
săvîrşire. Pe clădirea administraţiei „angajament“. Urmărind această rub la mina Lupeni. Majoritatea sec tii din cadrul fiecărui sector pen- bi-1 în afara sarcinilor de plan. exemplu, că producţia de cărbu Aşa cum se prezintă pliantele
sînt expuse lozinci mari, vizibile de la rică nu ştii ce să crezi despre comi
distanţă, care se adresează minerilor tetul de întreprindere: oare să aibă toarelor nu-şi îndeplineau. pla tru lichidarea rămînerii în urmă. Bilanţul trimestrului II a fosl în- ne a minei va trebui să crească editate pînă acum la mina Lu
îndemnîndu-i să lupte pentru sporirea vreun interes să învăluie în mister an
producţiei de cărbune, pentru creş gajamentele luate de brigăzile de mi nul. Mina rămăsese în Urmă în Agitatorii au fost de asemenea Cheiat CU un plus de peste 3.700 cu 6 la sută faţă de producţia peni ele constituie un mijloc e-
terea productivităţii muncii, pentru neri, ori că manifestă, pur şi simplu,
reducerea preţului de cost. Asemenea un slab interes pentru organizarea în această perioadă. Productivita îndrumaţi cum, să muncească în de torte. anului trecut. In altă parte a pli ficace de mobilizare a minerilor
lozinci sînt expuse şi în alte locuri trecerii socialiste şi pentru desfăşurarea
şi e bine că sînt. Rău e făptui că to unei largi munci de popularizare în tea scăzuse, calitatea cărbunelui această perioadă, cum să expli Pe baza acestor realizări, a- antului se arată curri creşte cîş- la îndeplinirea sarcinilor de pian
varăşii care răspund de munca politică jurul ei. se înrăutăţise. In asemenea îm ce cauzele rămînerii în urmă, nailizîrtd temeinic, cu ocazia
de masă nu se îngrijesc ca prin agi prejurări, preţul de cost creştea cum să mobilizeze colectivul la dezbaterii' documentelor plena tigful unui miner care-şi depă şi în acelaşi timp un mijloc de
taţia vizuală să arate muncitorilor din S-ar riiai putea da numeroase exem Numai penalizările de la prepa- sporirea productivităţii muncii, rei G.G. al P.M.R. din 1 3 -1 4
diferite locuri de muncă ce au de făcut ple în sprijinul alirmaţiei că la mina raţie pentru depăşirea indicelui la îmbunătăţirea calităţii cărbu iulie: a.c. posibilităţile existente şeşte planul de producţie lunar, popularizare în rîndul muncito
în mod concret şi operativ pentru Lupeni există o slabă preocupare pen admis de cenuşii şi nerespectarea nelui, la realizarea de economii. în fiecare sector, colectivul mi ce mărfuri poate să-şi cumpere rilor a unora din realizările gra
asigurarea îndeplinirii angajamentelor tru folosirea agitaţiei vizuale m mo indicelui granulaţiei, au atras Optimismul, încrederea în forţele nei şi-a sporit simţitor angaja
luate în întrecerea socialistă. bilizarea colectivului minei la îndeplini penalizări de circa 3 milioane proprii au ieşit biruitoare. Cu- mentele luate în întrecerea so acesta cu surplusul de cîştig re ficienilor amatori care activează
rea angajamentelor luate în întrecerea lei. vîntul partidului, îndemnurile cialistă. In prezent, întregul co
comuniştilor şi ale tuturor agi- lectiv este preocupat pentru a alizat. De asemenea, minerilor li în cadrul clubului din localitate.
Descurajarea, şovăiala, neîn-
--------------------------sissas
crederea în propriile forţe puse- taţorilor au fost ascultate,, au dat îno_plini aceste angajamente
s™e stăpînir_e__p_e_ •u_n_i_i__m__i_n_e_r;i, t±eh aarripnii vvmoihtifţpeii rdien aa iînnvviinncgme. r &J
Intr-un singur panou — cel intitu socialistă, la combaterea deficienţelor nicieni şi ingineri. — Situaţia minei poate fi re
Agitatorii militează pentru în
lat „Pentru îndeplinirea înainte de ter şi lipsurilor din activitatea colectivului. — 'Am pornit rău de la înce dresată şi o vom redresa 1 — a deplinirea noilor obiective ale
put, rău ne Va merge tot anul, fost răspunsul colectivului. ' * întrecerii ţinînd trează răspun
men a sarcinilor anuale de plan, pen La cele arătate mai sus, vom mai a- pronosticau scepticii, neîncreză derea minerilor, tehnicienilor şi Mineri! Apli
torii. Şi el s-a ţinut de cuvînt. Din inginerilor pentru respectarea caţi cu consec-
luna martie, planul de producţie venţămetodele
tru cît mai multe economii Ia preţul dăuga însă numai unul. lată-l: Comitetul de partid al minei a început să se îndeplinească. cuvîntului dat, mobilizîndu-i la înaintate de
a apelat la comunişti cerîndu-le Din iunie a început să se reali folosirea deplină a posibilităţi extracţie
de cost", sînt înfăţişate angajamente In perioada care a trecut de la în să desfăşoare o activitate mai zeze şi indicele de productivitate lor existenţe la fiecare loc de a cărbunelui!
le iuăte de colectivul minei Lupeni ceputul lunii septembrie, mina a în intensă în rîndul minerilor ară- si preţul de cost planificat. muncă pentru îndeplinirea an
cu ocazia dezbaterii documentelor ple registrat o depăşire destul de însemna tîndu-ie că, pe lîngâ cauzele din gajamentelor luate. Dar înain
afară — îndeosebi aprovizionării Organizaţia de partid şi-a te de toate, ei se . străduiesc
narei C.C. ăl P.M.R. din iulie 1959. tă a procentului de cenuşă admis în neriirnice cu vagoane de cale fe propus să mobilizeze colectivul să mobilizeze prin exemplul lor
Acest panou, aşezat într-un loc unde cărbunele extras. Pentru combaterea rată şi deficienţelor de !a pre- acestei mine, cu glorioase tra personal, care s-a dovedit a fi
poate fi văzut zilnic de mii de oa lipsei de preocupare faţă de calitatea paraţie — rămînerea în urmă-se diţii revoluţionare, să întîmpine cfel mai eficace mijloc de con
meni, este mobilizator pentru că ţine cărbunelui există în curlea minei un datoreşte şi unor lipsuri în aoti- împlinirea a 30 de ani'de la e- vingere. De multă autoritate se
trează atenţia colectivului asupra an „panou cu grupele semnalizate pentru roica grevă din 1929 precum’ şi
vitatea colectivului, că aceste Ziua minerului şi cea de-a XV-a
gajamentelor luate în întrecerea socia nerespectarea alegerii şistului' vizibil". lipsuri pot şi trebuie să fie lichi
listă. (Era bine dacă dimensiunile a- Din păcate, acest panou este gol şi
cesiui panou ar fi fost şi mai mari). după cum îl arată înfăţişarea, de multă
Zadarnic ai să cauţi însă în toată in vreme n-a mai fost urmă de scris pe el. date, că la fiecare loc de munca aniversare a eliberării patriei de bucură în faţa colectivului agi
sub jugul fascist cu realizări de tatori comunişti cum sînt tov.
cinta exploatării un panou care să cu COihitetul de partid al minei LupeiTţ există însemnate rezerve de creş osebite în lupta pentru sporirea Mihai Baco, miner din secto
tere a productivităţii muncii şi producţiei de cărbune. Dînd vi rul II care militează cu perse
prindă angajamentele colectivului unui care a manifestat iniţiativă şl preocup aţă chemării organizaţiei, comu- verenţă pentru respectarea lo -5SSÜS3-
sector sau ale vreunei brigăzi pentru pare pentru folosirea altor mijloace ale de reducere a preţului de cost .niştiţ, Agitatorii s-au străduit ca zincii „Ziua şi fîşia“ .şi pentru
fiecare să fie exemplu la locul ¦introducerea armării metalice în Oe ce aii fost abandonate?
că n-ai să găseşti. In legătură cu a- muncii politice de masă, trebuie să a- care trebuie descoperite şi puse
ceasta, tovarăşii de la comitetul de corde atenţia cuvenită şi agitaţiei vii.
partid afirmă că s-au .lu at măsuri - zuale. în valoare, ... ..
pentru confecţionarea s unor panouri Posibilităţi: e x is t ii .U In plenare1lărgite ăfe'organi- La începutul anului trecut, la“ de multă vreme la mina Lupeni
său de producţie muncind cu în abataj, Ion Popa, miner frun mina Lupeni a apărut o iniţia- şi „televizorul“.
Problem ele arzătoare ale producţiei — sufleţire pentru îndeplinirea an taş care împreună ou brigada tivă bună în munca politică de, Comitetul de partid ai minei
gajamentelor luate în întrecerea sa obţine rezultate foarte fru
masă. Este vorba 'de „Poşta a „explicat“ foarte simplu aban
în central fiecărei ediţii a gazetei de perete! socialistă. Prin numeroase con moase în îndeplinirea sarcinilor sectoarelorj" despre care s-a scris donarea acestor mijloace de a-
vorbii i şi discuţii ei au căutaţ de plan şi în economisirea ma şi- în presă. Minerii se obişnui gitaţie:
să insufle celor 'din jur mîn'dria terialului lemnos, Ion Sfitlic oare seră ca la intrarea şi ieşirea
din şut să afle de la „poştă“ — In locul „poştei sectoare
’ Ca loc de cinste, deasupra gazetei 'de a publica un astfel de articol ră- colectivul de redacţie al gazetei de pe de a fi cetăţeni ai patriei noas a cerut să lucreze cu brigada ce e mai important in fiecare lor“ — ne-a spus tov. Augu&tin
de perete „Minerul“, se află un docu mîne din păcate fără rezultate practi rete în tratarea problemelor ridicate de tre libere îndemnîndu-i să mun sa într-un abataj greu unde nu sector: care brigadă a realizat Zborovschi, secretarul comite
cea mai mare depăşire, ce ini tului — vom face în curind ce
ment înrămat. Este diploma prin care co deoarece materialul despre care este plenara C.C. ai P.M.R. din iulie a.c. cească cu avînt pentru a da e- se îndeplinea planul de produc ţiativă nouă sau inovaţie a fost va mai bun. Iar în ceea ce pri
se conferă premiul I acestei gazete vorba nu pomeneşte nici uri cuvînt In ediţia despre care este vorba nu conomiei tării cantităţi sporite ţie sau Ion Schineanu care îm veşte „televizorul“, locul în care
participante la concursul gazetelor de despre preocuparea comitetului de în există nici un material care să mili de cărbune, pentru a se dovedi preună ou brigada condusă de
perete din regiune care a avut loc anul treprindere pentru a extinde această teze pentru randamente mai ţnari, pen urmaşi demni ai eroilor luptă el luptă pentru a realiza în aplicată, care brigadă a muncit se afla expus nu era cel mai
trecut. iniţiativa la mina Lupeni. Un astfel tru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui,
rău sau care tehnician a făcut bun. li vom căuta o poziţie mai
greşeli etc. Popularizarea ope potrivită...
Această preţuire i-a fost acordată pe de material oglindeşte mai degrabă realizarea de economii — probleme tori din 1929 care au înfruntat condiţiile abatajului în oare rativă a faptelor bune cit şi Sintem întrutotul de acord
scoaterea în evidenţă fără în-
bună dreptate. Prin materialele sale lipsa de preocupare a comitetului de arzătoare, care frămîntă întregul colec cu curaj gloanţele capitaliştilor, munceşte lozinca „Ziua şi două tîrziere a lipsurilor contribuia cu intenţia comitetului de par
bine orientate care au tratat proble întreprindere pentru extinderea iniţiati tiv al minei. întrecerea socialistă — luptînd pentru o viaţă mai bună’. fîşii de cărbune“. în măsură însemnată la mobi
mele producţiei sub cele mai fniporlan- vei (Nu înlîmplător, pînă la data de acest mijloc minunat de antrenare a lizarea colectivului. Dacă treci tid de a găsi „ceva mai buri“
te aspecte, prin articolele în care este 20 septembrie nici un miner fruntaş oamenilor muncii la îndeplinirea pla Roadele muncii politice şi or Succesele obţinute de colec acum prin locul unde era expu
înfăţişată experienţă brigăzilor şi sec de la mina Lupeni riu trecuse la con nului de stat, este uitată de gazeta de ganizatorice desfăşurate de co tivul minei Lupeni oglindesc u- să „poşta sectoarelor“ găseşti In locul poştei sectoarelor şi o
peretele gol. Această formă in
teresantă şi eficace a muncii po „poziţie¦mai potrivită“ pentru
litice de masă a fost abandona
munişti şi agitatori în rîndurile riaşa forţă a cuvîntului parti televizor. ;
toarelor sau prin însemnările critice şi ducerea vreunei brigăzi rămase în perete. Cu un singur lucru nu putem
caricaturile care au lovit drept în ţintă, urmă). Este necesar ca, îndrumat şi spriji colectivului s-au materia.lizât în dului care este dus în masa lar fi însă de acord: de ce se re
gazeta de perete ă minei Lupeni a In afară de acest material lipsit de nit mai îndeaproape de comitetul de importantele realizări obţinute în gă a minerilor de către sutele
adus o importantă contribuţie la mobi partid, colectivul de redacţie să treacă întrecerea socialistă. Astfel, nu de comunişti şi agitatori care-şi. nunţase cu atita uşurinţă la un
lizarea colectivului în luptă pentru în eficacitate, problemele producţiei sînt în cel mai scurt timp la lichidarea mai în perioada 1 iulie — 10 desfăşoară activitatea în cadrul
deplinirea sarcinilor de plan. reprezentate în ediţia gazetei de perete lipsurilor arătate. august au fost extrase din aba- acestei exploatări miniere. tă de multă vreme. lucru bun înainte de a face al
printr-un desen pozitiv înfăţişînd un
Articole interesante, pe teme bine miner fruntaş, . o caricatură lş adresa Tot la fel a fost abandonat tul mai bun ?
alese, sînt cuprinse în ediţia apărută cîtorva inşi care au făcut mai multe
la. mijlocul lunii septembrie a.c. Cu absenţe nemotivate şi un articol în le AGITA TORUL DIN REVIR
..toate acestea, ediţia amintită nu sa-' gătură cu mişcarea de inovaţii.
tisfacc în întregime cerinţele, abordînd
Articolul acesta din urmă' ar fi fosf
numai parţial problemele arzătoare care şi el bine venit dacă n-ar fi avut un Un om in puterea vîrstei, ca faţa al biroului organizaţiei de bază şi uscat. Agitatorul a sezisa-t această tatelor obţinute, un d ştig de 73 lei cru după zilele de avans şi sala
frămîntă în prezent colectivul. caracter vădit lăudăros. Autoarea arti brăzdată de cîteva cute severe. In alţi comunişti din seclor. 'defecţiune de organizare a lucrări pe post de miner, faţă de 35— 40 lei riu. |
colului, ing. Davidescu se mulţumeşte privirea lui vioaie se reflectă ca lor. El a îndrumat brigada să înain cît realizau înainte.
Gazeta publică la loc de frunte uri să constate că anul acesta s-au înre intr-o oglindă blindeţea şi inteligen In calilatea sa de artificier, agi teze cu lucrările de lărgire pe o Am dat doar cîteva exemple din
articol semnat de tov. Carol Albu, se gistrat la mină 50 propuneri de ino tatorul Adalbert Kadar, trece în fie porţiune mal mare, de TO— 15 m. apoi Despre ajutorul primit din partea activitaiea agitatorului Kadar. Preo
cretarul comitetului de întreprindere, vaţii din care se aplică 33, şi ele aduc ţa. care zi pe la toate brigăzile din re- schimburile să se împartă în două agitatorului îşi aminteşte cu recu cupările lui nu se limitează la pro
care se ocupă de iniţiativa însuşită de o economie anuală, antecalculată de Agitatorul Adalbert Kadar, pentru vir. Cu ochiul sau pătrunzător obser echipe : una mergind înainte cu lu noştinţă şi tlnărul' brigadier Ion blemele . despre care am scris. In
Aurel Cristea de la Anlnoăsa şi de 192.470 lei. Oare, aceasta e o realiza vă pretutindeni, în fiecare brigadă crările de lărgire, iar cealaltă ur- Sciger. Acesta, un iînăr inimos dar munca de zi cu zi, el acordă o deo
alţi mineri fruritaşi din Valea Jiului re prea mare pentru un colectiv atît că despre el e vorba, artificier într-un ce e bine şi ce e rău. Şi, firea lui mînd-o cu betoniera la o distanţă fără experienţă, se descurca greu în sebită atenţie luptei pentru economii.
de a prelua coriducerea unor brigăzi de puternic cum este cel d e'la mina revir '(raion) din sectorul de investi de comunist, nu-l lasă nepăsător fa care să ferească potyiunea fruntea brigăzii. In loc să conducă Şi ce teren vast ojeră această luptă
rămase în urmă. ’Tema respectivă este Lupeni ? ţii al minei Lupeni este unul din ţă de ceea ce observă. Pentru cei care şi să coordoneze munca în brigadă la o m ină!
cît se poate de actuală şi de bine ve sulele de agitatori de la această
nită pentru un articol lă gazeta de Din simpla lectură a celor două ar exploatare minieră. Tovarăşul Kadar muncesc bine şi obţin rezultate, el el îşi irosea mult din timpul său de Agitatorul ajută minerii care exe
perete de la o mină cum este cea din ticole scrise de autorii menţionaţi se este membru de partid cu vechime. se pricepe să găsească un cuvînt de cută lucrări de lărgire şi betonare
Lupeni deoarece, alături de brigăzi cu vede slaba exigenţă a comitetului de El s-a încadrat in rîndurile avangar- laudă — un îndemn, o încurajare — lucru cu rezolvarea unor treburi mă să recupereze lemnul folosit la ar
realizări frumoase, există un număr partid faţă de conţinutul unor' mate dei clasei muncitoare cu vreo doi pe cei rămaşi în urmă din cauza con marea galeriei cînd a fost săpată In
destul de ridicat de brigăzi care nu-si riale ce se publică la gazeta de perete. sprezece ani in urmă, cînd partidul diţiilor grele ii ajută în mod practic, Experienţa înaintată runte. Galeria în care lucra briga faza iniţială. De asemenea, el în
realizează sarcinile de plan. Ideea bună cerea minerilor să facă eforturi deo iar pentru cei nedisciplinaţi, pentru bun al tuturor drumă minerii să recupereze armătu
Comitetul de partid a orientat slab sebite pentru sporirea producţiei de cei lipsiţi de răspundere are totdeau da nu înainta mai mult de 17— 18 rile de fier şi să le folosească ta
cărbune spre a contribui îiitr-o mă na pregătit un cuvînt corespunză proaspăt betonată de efectul alte lucrări. La flecare, loc de m un
sură cit mai mare la lichidarea gre tor. puşcăturilor. La început propunerea m. lunar. "Agitatorul a vizitat nu o- că ei explică minerilor cum să per
lelor urmări ale războiului. Ca vechi a fost primită cu multă rezervă. foreze găurile, după înclinaţia şi du
membru de partid, el a cîşiigat o bo Despre calităţile şi experienţa lui Fiind obişnuiţi să lucreze în a!t fel, dată iooid de muncă condus de ritatea racilor, ca puşaăturile să
gată experienţă în munca de răspîn- de agitator vorbesc mai multe e- minerii din brigadă opuneau rezis albă un efect cit mal Mare cu un
dire a cuvîntului partidului în ma xemple. tenţă noului mod de organizare a acest tlnăr, îndemnîndu-i cum să or consum de exploziv cil mat redus.
se. In acelaşi timp, tovarăşul Ka muncii. Dar agitatorul nu s-a dai
dar a cistigat o vastă experienţă de Iată, de pildă, cazul brigăzii con bătut, pînă cînd propunerea sa n-a ganizeze munca brigăzii, i-a arătat Revintl în care îşi desfăşoară ac- Í
miner. înainte de a fi promovat ca duse de Ion Viad. In această briga prins viaţă. După un timp minerii
artificier el a obţinut rezultate bune dă munca mergea prost. De mai au acceptat şi au încercai. Cu rezul ce trebuie să facă pentru ca fiecare UvTtatda agitatorul Adalbert Kadar
timp de peste zece ani în fruntea multe luni de zile, ea nu reuşea să tate bune. 7n luna august, brigada a obţine rezultate bune. In ultimele 8
unei brigăzi de mineri. Experienţa depăşească viteza de 15— 16 m.l. de realizat o înaintare de 26 m. — cu om din brigadă să folosească din luni el n-a rămas nici înlr-o lună
înaintare în galerie simplă cu lucră zece metri mai mult decît in lunile
de membru de partid şi de miner rile de lărgire şi betonare. Care era anterioare, iar în luna septembrie, plin timpul de lucru, cum să se în sub plan. L u m r, în acest revir se
cauza ? Minerii înaintau cu lucrări pînă în ziua de 20, a realizai 23 m.
încercat l-au ajutat să devină un le de lărgire pe o porţiune mică, Ei muncesc după noua organizare grijească din timp ca oamenii să economisesc în medie 50 kg. explo
de ciţiva metri, după care urmau cu un entuziasm mai mare. Drept
bun agitator. Despre activitatea lui imediat cu betoniera. Cînd se pregăteau aibă scule bune, să fie aprovizionaţi ziv.
cu materialele necesare, să plaseze Aceste realizări sînt şi un rezul
tat al muncii politice de masă, la
pe fiecare unde este nevoie. Rezul
tatul muncii agitatorului n-a îritîr-
ziat să se oglindească in activita
tea brigăzii. Ea avansează în pre
zent cu o viiepă medie lunară
de 30 m.
Pe ajutorul miner Andrei Beler,
agitatorul l-a ajutat să se dezbare
de un obicei dăunător âtit pentru
Ee agitator, ne-a vorbii cu însufle găurite pentru puşcare betonul din urmare este faplul câ in luna au el cit şi pentru producţie: acela de înfăptuirea cărora îşi aduce aportul
ţire tov. Francisc Ghcrbert, membru apropierea frontului nici nu era gust au realizat, ca urmare a rezul a face, absenţe nemotivate de la lu şi agitatorul Adalbert Kadar.
' L'inogravură de COSTEA SIMION