Page 30 - 1959-10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IBHfJWdBUIM Nf. 1491
SOBES ¦¦-^'^gteagm^-MEraBgeoMaaaiaagiisBiBiaîaaKM^^

Mai concret, mai operativ! lüÉüiilKi i i i * goI M b

Agitafia vizuală frebuie îmbunăfăjifă serios la mina Peirila ILL tpsbulB msta n i n i t Io stafia

Mobilizaţi de comunişti, de lectivul să lupte pentru a se rea­ bine de trei săptămîtii. Gazeta Pririi-furnalistul casei raionale É cultură
Organizaţia de partid, muncitorii, Viliam Farkăş din
tehnicienii şi inginerii de ia mi­ liza pe exploatare o productivi­ de perete „Calitatea“, al cărei secţia Na furnale a
na PetrMa şi-au propus să aducă C.S. Hunedoara, îŞ>
în acest an un aport însemnat tate de 1.100 kg./post, şi pentru scop iniţial era de a mobiliza îndeplineşte cu o
la lupta pentru sporirea produc­ deosebită pricepere
ţiei de cărbune a tării şi pentru a se reduce procentul de cenu­ minerii la lupta pentru îmbună­ niuiicâ la furnal. îndrumarea metodică a acti­ şi-au ales piesa pe care vor s-o
realizarea de economii lă preţul Datorită acestui vităţii căminelor culturale să­ pregătească pentru concurs. To­
de cost. şă la 30,5 sau îndeamnă la lupta tăţirea calităţii cărbunelui, nu fapt, echipa Iui îşi teşti este una din principalele varăşii de la casa raională de
depăşeşte lună de sarcini ale caselor raionale de cultură motivează acest lucru
Ga răspuns la noile măsuri pentru a se realiza pînă la sfîr­ şi-a mai schimbat articolele di­ lună sarcinile de cultură. Ele au datoria să aju­ prin faptul că n-au primit încă
iuate de partid şi guvern pe plan, te la alegerea repertoriilor, la de la casa regională a creaţiei
baza sarcinilor trasate de plena­ şitul anului 1.100 lei economii nainte de 23 August, cu toate pregătirea lor şi să asigure ca­ populare fişele de concurs. Este
ra G.G. al P.M.R. din 13-14 iu­ In clişeu : Prim- litatea artistică a spectacolelor şi acesta un motiv, şi casa re­
lie a.c. privind ridicarea nive­ de către fiecare salariafTlă locu­ că mina stă prost cu calitatea' furnalistul Viliam ce le prezintă artiştii amatori. gională a creaţiei populare tre­
lului de trai al celor ce mun­ Farkaş. Prin îndrumătorii culturali, ca­ buie să urgenteze trimiterea fi­
cesc, minerii petrileni şi-au fixat rile mai frecventate nu se găsea cărbunelui. sele raionale de cultură trebuie şelor de concurs. Nu este însă
noi obiective cu mult sporite în să ţină o legătură strînsă cu
întrecerea socialistă, angajîn- fa 2 octombrie a.c. nici o che­ Gum se tace că la mina Pe­ colectivele de conducere ale că­ această cauza principală. Şi fără
du-se să dea peste plan pînă la mare care să îndemne muncito­ trila există lipsuri atît de serioa­ minelor culturale şi comitetele fişe de concurs, formaţiile de
sfârşitul anului 30.000 tone de se în conducerea şi folosirea a- executive ale sfaturilor popu­ teatru îşi pot alege şi pregăti
cărbune', să sporească producti­ rii la îndeplinirea unui obiectiv gitaţiei vizuale? lare comunale, pentru a cunoaş­ piesa pe care o găsesc cea mai
vitatea de 1,1 tonelpost pe ex­ mai concret. te bine activitatea cultural-artis- potrivită. Gauza principală o
ploatare, să îmbunătăţească sim­ tică şi pentru a contribui la re­ constituie lipsa de îndrumare
ţitor calitatea cărbunelui şi să Dacă există destul de multe Tovarăşii Ştefan Demeter, se­ Cit mal multe produse zolvarea unor probleme ce. s-ar clin partea casei raionale de
realizeze economii la preţul de lozinci ca': „Tineri şi tinere 1 cretar, Tratan Dobrican, acti­ agricole pentru fondul ivi în legătură cu îndrumarea cultură. Timpul este scurt pînă
cost în valoare de 3.600.000 lei. Fiţi în fruntea luptei pentru rea­ vist în cadrul comitetului de par­ centralizat a! statului metodică a formaţiilor artistice. la începerea concursului. Măsu­
lizarea planului de producţie!“, tid, explică această stare de lu­ rile trebuie luate cît se poate
Gum luptă comitetul de par­ cruri intr-un fel destul de' origi­ In scopul cointeresării ţărănimii' Avînd în vedere producţiile de po­ Gum s-a achitat de această de grabnic şi eficace. De acest
tid, organizaţiile de bază, co­ „Tovarăşi, luptaţi pentru cît mai nal. muncitoare în ridicarea produoţiei a- rumb care au fost evaluate la cel pu­ importantă sarcină casa raiona­ lucru nu este scutită desigur
muniştii de la mina Petri la pen­ multe economii de materiale“ şi gricole şi valorificarea unor cantităţi ţin 2.800 —3.000 kg. la hectar, iar la lă de cultură din Orăştie ? Nu nici secţia de învăţămînt şi cul­
tru împlinirea acestor angaja­ altele de felul acesta, cu carac­ — Gazeta de perete „Calita­ Cît mai mari de produse agricole, ple­ cartofi la 18.000 kg. la hectar, sectorul se poate spune că nu s-au ob­ tură a sfatului popular raional,
mente ? ter general (şi care în treacăt tea" nu e a noastră •— se scu­ nara C.C. ai P.M.R. din 27—29 de­ socialist din raionul Hunedoara a în­ ţinut şi unele succese. Faptul oare, în ultima vreme, s-a com­
fie spus, cam şterse ae vreme) zau cei doi tovarăşi. _E á Prepa- cembrie 1956 a hotărît desfiinţarea cheiat contracte de vînzare către stat că mai multe formaţii artistice plăcut în această situaţie.
Trebuie spus de la bun înce­ la data amintită nu s-a putut raţiei sau a Combinatului. In sistemului cotelor la principalele pro­ pentru cantitatea de 370 tone porumb, ale căminelor culturale din ra­
put că majoritatea organizaţiilor găsi la mina Petrila nici un ma­ orice caz, nu e a noastră'. Pen­ duse agricole. Constituirea fondului 35 tone floarea-soarelui şi 252 tone ion (soliştii dansatori din Ro- începe sezonul cînd la cămi­
de bază, cea mai mare parte a terial de agitaţie vizuală care să tru cealaltă gazetă răspundem. centralizat al statului cu produse a- cartofi. mos, corul' din Geoagiu, briga­ nele culturale săteşti se va pu­
comuniştilor de aci, în frunte cu popularizeze concret angajamen­ Avem articolele gata pregătite gricole se va asigura pe baza unui da artistică de agitaţie din Şi- tea desfăşură o activitate cul­
comitetul de partid, au depus o tele luate de vreun sector sau pentru noUa ed iţie; trebuie doar comerţ nou, pe calea contractărilor şi Datorită unei bune organizări în bot etc.), au participat pînă în tural-artistică mai bogată şi
activitate stăruitoare pentru în­ de vreo brigadă ori să oglin­ să fie strînse de la colaboratori. a achiziţiilor. direcţia preluării produselor contrac­ faza regională a celui de-al V- permanentă. Pe lîngă acţiunile
sufleţirea colectivului la muncă dească cine sînt fruntaşii şi cine Cu lozincile, e rriai prost": nu a- tate s-a reuşit ca pînă la data de 20 lea concurs artistic, ne arată că întreprinse de formaţiile artis­
rodnică, pentru descoperirea şi sînt codaşii m inei; nu s-a putut vem pensule, nu se găsesc nici Ţărănimea muncitoare din raionul septembrie să se preia din cantitatea la Casa raională de cultură din tice, vor lua fiinţă numeroase'
folosirea de noi rezerve care să găsi nici un material de agitaţie în comerţ... Hunedoara a primit cu multă căldură contractată, 94 Ia sută. Dacă ţinem Orăştie, a existat o preocupare cercuri agrotehnice şi de cultu­
ducă la creşterea productivităţii vizuală care să îndrepte opera­ această hotărîre şi a înţeles să con­ însă seama de faptul că producţia pentru îndrumarea căminelor ră generală, se vor organiza
şi ^reducerea' preţului de cost în tiv şi concret atenţia colectivu­ Credem că e de prisos să mai tracteze cantităţi tot mai mari de ce­ marfă în raionul Hunedoara depăşeş­ culturale săteşti. Dar, aşa cum seri culturale, se vor deplasa
vederea îndeplinirii noilor obiec­ lui spre problemele esenţiale ale comentăm astfel de justificări, reale cu statul. La baza convingerii te cantitatea de 2.000 tone, constatăm s-a arătat şi la recenta consfă­ la safe brigăzi ştiinţifice, se
tive fixate în întrecere. Organi­ zilei. Gum este stimulată între­ cum este cea privitoare la nefo- ţărănimii muncitoare în această direc­ că s-au contractat şi achiziţionat can­ tuire de la Sebeş, această preo­ vor organiza conferinţe, simpo­
zaţii de bază cum sînt nr. 2, 4 ţie a stat munca politică şi organi­ tităţi de grîu prea m ici: 800 tone grîu, cupare a fost sporadică şi cu zioane. Totodată,- vor avea loc
ş.a'. analizează _ cu competentă cerea prin mijloacele agitaţiei losirea gazetei create pentru a zatorică de masă. din care s-au livrat abia 710 tone. preferinţe spre căminele cultu­ numeroase manifestări cultural-
cele mai importante aspecte aie Această cantitate de grîu mică con­ rale mai apropiate de reşedinţa artistice cu prilejul „Lunii prie­
activităţii economice şi iau mă­ vizuale? In faţa clădirii admi­ contribui ia îmbunătăţirea cali­ Pentru a se asigura producţii mari tractată se datoreşte atît lipsei de de raion şi care, de bine de rău, teniei romîno-sovieticc“, se va
suri politico-organizatorice co­ de cereale, comitetul executiv al sfa­ preocupare a unor comitete executive, desfăşura ştafeta culturală. Şi,
respunzătoare şi eficiente. Pe nistraţiei minei, într-un loc prin tăţii cărbunelui, sau cea privi­ tului popular raional, prin aparatul ca cele din Călan, Cristur, Peştiş şi aveau o activitate satisfăcătoare. ca o încununare a acestei boga­
bază1 sarcinilor trasate, agitato­ agricol, a acordat un sprijin tehnic Streisîngiorgiu, cît şi organelor Majoritatea acestor lăcaşe de te activităţi, formaţiile de tea­
rii din 'aceste organizaţii de bază care se perindă în fiecare zi în­ toare Ia pensule. Aceste „justi­ permanent unităţilor agricole socia­ U.R.C.C. Aşa se explică faptul că pînă cultură săteşti au fost multă tru trebuie să se pregătească
desfăşoară o vie activitate în liste pentru ca acestea. să poată apli­ la data de 20 septembrie nu s-a achi­ vreme vitregite de ajutorul şi
rîndui muncitorilor mobilizîndu-i tregul colectiv, se află un „gra­ ficări“ nu denotă altceva decît ca în cele mai bune condiţiuni măsu­ ziţionat decît o cantitate de 80 tonei îndrumarea casei raionale de intens pentru concursul bienal
la' îndeplinirea sarcinilor de plan. rile agrotehnice corespunzătoare la spe­ grîu, cantitate mult prea mică în func­ cultură. Aşa se face că în multe de teatru „I. L. Garagiale“. In­
De asemenea, în ultima vreme, fic cu întrecerea socialistă“ des­ lipsa de seriozitate cu care este cificul fiecărei unităţi. Datorită aces­ ţie de surplusul de cereale pe care-1 cămine culturale, activitatea în tr-o asemenea peroiadă, este ab­
comitetul de partid ăl minei a tor măsuri, producţiile de grîu care deţin producătorii. Din satele, Nădăş- ultimul timp a stagnat. Trec solut necesară o îndrumare per­
pus la punct staţia de radioam­ tul de impunător şi "atrăgător privită agitaţia vizuală la mina au fost obţinute — în medie 1.500 tla de Sus, Mînerău şi Streisîngeor- manentă şi temeinică a cămi­
plificare care transmite zilnic e- kg. la hectar — au depăşit cu mult giu se puteau achiziţiona cantităţi multe duminici la rînd, iar ţă­ nelor culturale din partea casei
misiuni locale al căror conţinut din punct de vedere al construc­ Petrila. necesităţile de consum, creindu-se ast­ mari de grîu dacă lucrătorii din coo­ ranii muncitori, dornici de spec­ raionale de cultură. De aceea,
este legat strîns de problemele ţiei. Totuşi, minerii trec nepăsă­ fel un surplus însemnat de producţie peraţie şi-ar fi privit cu simţ de răs­ tacole, n-a.u posibilitatea să a- colectivul de conducere al Casei
producţiei, de mersul întrecerii '.Agitaţia vizuală "constituie li­ marfă. Producţiile obţinute de către pundere sarcinile care le reveneau şi siste nici măcar la un program de cultură din Orăştie, trebuie
socialiste. Făcute cunoştinţă cu tori prin faţa acestui grafic. De nul din mijloacele importante G.A.C.-url au fost mult superioare pro­ s-ar fi preocupat în mod permanent de brigadă artistică de agita­ să ia măsuri urgente. Mai mul­
aceste aspecte ale muncii politi­ ce ? Dacă te apropii de el, afli ale muncii politice de masă, care ducţiilor obţinute de către întovără­ de contractări. ţie. tă legătură cu terenul, mai mul­
ce care vădesc preocuparea or­ îndată răspunsul. Rezultatele în­ ajută organizaţiile de partid să şirile agricole. Gospodăria agricolă co­ tă grijă planificării şi organi­
ganizaţiei de partid de la mina trecerii sînt oglindite în grafic lectivă din Simerla Veche, de pildă, In perioada aceasta de toamnă, în faţa In prezent se fac pregătiri zării timpului de deplasare, mai
Petrila pentru mobilizarea co­ cînd şi cum, pare-se după buna strîngă şi mai mult legătura cu a obţinut o producţie medie la grîu sfaturilor populare, a lucrătorilor din pentru concursul bienal de 'tea­ multă răspundere ; în muncă, şi
lectivului la îndeplinirea impor­ dispoziţie a secretarilor de la de 2.400 kg. la hectar, iar la orz de cooperaţie, a consiliilor de conducere tru „I.L. Caragiale“, oare va în­ căminele culturale vor putea be­
tantelor sarcini' cuprinse in pla­ sectoare. La data de 2 octom­ masele largi de oameni âiMnun- 2.900 kg. la hectar. Producţii bune au din G.A.C. şi a comitetelor de condu­ cepe în luna decembrie. Inten­ neficia de o îndrumare metodică
nurile de măsuri şi angajamen­ obţinut şi G.A.C. Rapoltu Mare, Şîn- cere a întovărăşirilor agricole stă sar­
telor luate în întrecere în urma cii, şi să le mobilizeze la înde­ tandrei, Bîrcea Mare, Tîmpa şi altele. cina de a preda în termen cît mai ţia este ca toate formaţiile de la timp şi folositoare. De ase­
dezbaterii documentelor plenarei Obţinerea acestor producţii mari a fă­ scurt îndatoririle faţă de stat din pro­ teatru ale căminelor culturale să menea, secţia de învăţămînt şi
C.C. al P.M.R, din 13-14 iulie brie, ultimele realizări ale bri­ plinirea sarcinilor construcţiei ducţiile culturilor de toamnă. Pentru participe la această mare între­ cultură a sfatului popular re­
găzilor, completate de sectorul socialiste. Pentru a avea efica­ cut posibilă o contribuţie şi mai bună aceasta, este necesar să fie desfăşu­ gional şi comitetele executive ale
a.c. cu greu poţi- să-ţi explici Î, erau cele din 24 septembrie, citate, agitaţia vizuală trebuie să' din partea sectorului socialist agricol rată o muncă intensă de mobilizare cere. Situaţia în oare se desfă­ sfaturilor populare comunale,
ia sectorul III cele din 1 0 sep­ fie în primul rînd concretă şi o- la crearea fondului centralizat al sta­ a ţărănimii muncitoare pentru a tre­ şoară aceste pregătiri în raio­ trebuie să acorde toată atenţia
slabul interes pe care-1 manifes­ tembrie, la sectorul IV cele din tului. Astfel, în raionul Hunedoara, ce deîndată la recoltarea masivă a nul Orăştie, nu este deloc mul­ îndrumării colectivelor de con­
s-a vîndut în acest- an la contractări culturilor de sfeclă de zahăr, cartofi ţumitoare. Se pot număra pe ducere ale căminelor culturale,
tă această organizaţie pentru fo­ 18 septembrie, la sectorul de in­ perativă. Valorează foarte puţin şi achiziţii cantitatea de 710 tone şi porumb. degete căminele culturale a că­ în aşa fel, încît activitatea cul-
grîu. ror formaţii de teatru au înce­ tural-artîstîcă în timpul iernii
losirea uneia din cele măi im­ vestiţii cele din 20 septembrie. lozincile cu caracter general, în­ put repetiţiile. La casa raională să fie bogată, să cuprindă un
Singur sectorul II — sector vechite, şterse de vreme, după de cultură nici măcar nu se ştie număr cît mai marte de artişti
portante laturi ale muncit poli­ fruntaş p e .mină — avea com­ cum foarte puţin valorează gra­ care formaţii au început repe­ amatori şi să contribuie din plin
pletate la zi realizările brigăzi­ ficele care nu-s ţinute la zi sau tiţia şi care nu. Un lucru însă la înfăptuirea sarcinilor pe care
tice de masă — agitaţia vizuală. lor de mineri în întrecerea socia­ gazetele de perete care nu-şi re­ este ¦sigur, majoritatea forma­ le pune partidul în faţa oame­
listă. Neglijenţa şi lipsa de răs­ ţiilor de teatru de la căminele nilor muncii de la sate.
Această lipsă apare in evidenţă culturale (Şibot, Gioara', Tur-
pundere cu care se completează înnoiesc la timp ediţiile. daş, Mărtineşti, Jeledinţi, Bă- P. GH.
îndată ce vizitatorul păşeşte în căinţi etc., etc.), nici rilăcar nu
graficul 'întrecerii de la mina Comitetul orăşenesc de partid
incinta- exploatării. In afară de Petrila este oglindit şi de faptul din Petrila ar trebui să dea un
că în dreptul .celor mar multe ajutor mai mare comiieiului de
cîtevă lozinci care cheamă co­ din sectoare sînt trecute numai partid ai minei îndrumîndu-1 să
preţuiască aşa cum se cuvine şi
rezultatele obţinute de brigăzi, să folosească din plin toate for­
mele muncii politice de masă.
neglijîndu-se angajamentele lua­
te. De asemenea, din graTio lip­ Folosind din plin agitaţia vi­
zuală, dîndu-j un caracter con­
sesc angajamentele şi realiză­
rile pe sectoare.

Slab se preocupă în ultima

vreme Comitetul de partid de la cret, combativ şi "operativ, comi­

mina Petrila şi de gazetele de tetul de partid al minei' Petrila
perete. Ultima ediţie sT gazetei va repurta fără îndoială noi şi

de perete centrală de la mina importante succese in mobiliza­

Petrila — gazetă care apare ca rea colectivului la îndeplinirea

organ al comitetului de partid angajamentelor sporite luate în

şi al comitetului de întreprinde­ întrecerea socialistă.

re — avea o vechime de mai V . ' . V M. CR1STESCU

KX200000CXXKKX>^KXXSOOLKXXXKXXX>OOOOSOOCXKXXKXXK>OOOOOC jQQOOQOOaOQOQOQGQQOOQOOQC3QQQQOCXKKiaQÚQa2QOOQQÚaOQQQOÓOXíGOQQOQQQOCmQOOQOCQCXí\

N OTE D E DRUM -tfcj - vie ă vieţii şi activităţii. popoa­ alte mijloace de comunicaţie, a oamenilor sovietici. Oameni pavilion întâlneşti aparatul elec-'
de toate naţionalităţile, de toate ironic care înregistrează" 940 de
relor sovietice, ă perspectivelor sau 'linii de transport pentru mi­ viratele păşesc într-un marş tri­ simptome şi pune cu precizie cir--
umfal înainte, pe oalea deschisă ca 100 de diagnostice, într-altul
¦ ///. La expoziţia U. R. S. S. luminoase ale comunismului. lioanele de kilovaţi de energie ce de marele Octombrie, spre vic­ mîna robot care execută la co­
toria comunismului. In expresia mandă operaţiile cele mai difi­
¦ir vor ţîşni din terme şi hidrocen­ fiecărei statuiete citeşti fără gre­ cile de laborator, umblînc! cu si­
utate înţelegerea profundă a o- guranţă de chimist experimentat
In cele 71 de pavilioane se tralele aflate în construcţie sau molur sovietic : comunismul în­ cu eprubetele. Mai deparîe ochii
seamnă pace. ţi se opresc pe staţia energo-so-
află peste 500 de mii de expo urmează a se construi în anii lară care funcţionează în cele
* mai perfecte condiţiuni, alimen-
Cifrele, vorbele sînt neîncăpă­ Ce oare ai putea grăi în faţa ticolor al pietrelor meşteşugit nate, mii de grafice privind dez viitori. 40 la sută din aceste in­
Colindînd pa vil ioanele şi pri­ tînd cu forţă energetică o aşeza­
toare, graiul lor laconic este ne- celor peste 70 de palate, în faţa orânduite sub forma unei vestite voltarea tuturor ramurilor eco vestiţii vor fi plasate în Siberia vind exponatele multiple poţi re în miniatură. Trenul, tractoa­
îndeajuns de cuprinzător ca să palatului R.S.S. Ucraina, a că­ flori, cu însăşi soarele căruia ai să-ţi dai seama mai bine ‘de for­ rele se mişcă, prind viaţa". Ghi­
exprime fidel negrăita frumuseţe rui ornamente şi colorit îţi taie impresia că-i răpeşte din măre­ nomiei şi culturii, tablouri, foto şi Orientul îndepărtat, în apro­ ţa uriaşă economica şi politică dul expoziţiei opreşte cu un tam­
a oraşului-expoziţie cu tumultul respiraţia, în faţa palatului ţie. a Uniunii Sovietice. Tot ce ai pon lumina soarelui oare pune
grafii, mărfuri diferite reprezen pierea bazelor de materii prime. citit prin ziare şi reviste, tot ce în mişcare miniatura viitoarei
ai ascultat la conferinţe ori ai staţii cosmice şi totul încreme­
tfnd principalele produse fâbri Se vor înălţa noi oraşe, vor văzut în jurnalele cinematogra­ neşte — dovada cea mai eloc­
fice vezi aci aievea. Intr-un pa­ ventă că micile mecanisme func­
neîntrerupt de vizitatori din toa­ R.S.S. Georgia a cărui stil im­ Tabloul acesta sumar şi cu cate în U.R.S.S., produse agri creşte şi se vor înfrumuseţa ac­ vilion vezi miniatura termocen­ ţionează cu energia solară.
tralei atomice care furnizează
te colturile lumii-, cu susurul ne­ petuos te impresionează din pri­ sfiiciune zugrăvit, continuă cu cole’,-miniere, de artizanat etc. tualele aşezări industriale şi col­ curent pe bază de pile atomice. Timpul cînd soarele va sluji
Privind prin apa albăstruie din şi pe această cale omului e a-
potolit ai fîrftînilor arteziene, cu ma clipă ori chiar în faţa „Geai- lacuri întinse în care lebede albe S-a socotit că unui vizitator i-ar hoznice. Cincisprezece milioane bazin se vede toată instalaţia în proape. In pavilionul industriei
funcţie. Iată sateliţii trimişi în de maşini găseşti mii de expo­
parcurile şi palatele lui ce se kanalei“ Uzbece a cărei coloane şi negre zvîcnesc cu cunoscute trebui mai mult de tin an de de apartamente vor fi construite spaţiul cosmic în mărimea lor nate, de la zeci de tipuri de cea­
scaldă ziua în- bătaia soarelui, • semeţe, de o rară eleganţă arhi­ ior eleganţă din gîturile lungi, zile să viziteze întreaga expo­ la oraşe în cursul septenalului, naturală, ori racheta oare a suri, aparate optice, maşini unel­
transportat în conteinerul de a- te de înaltă precizie — pînă la
iar după popasul- seriţ, în văpaia tectonică, se înalţă atît de ma­ tinerii vîslesc veseli din lopeţi ziţie, să stea cîte 72 minute în asigurîhdu-se astfel fiecărui lături cîinii la diferite înălţimi. eleganta limuzină „Ceaika'L în
E arsă pe alocuri de frecările jurul căreia, vizitatorii roiesc a-
a mii de tonuri de culori luminis­ iestuos, infinit mai măreţ decît iar păsările îşi izbesc aripile de faţa fiecărui exponat. muncitor o locuinţă modernă.
cu aerul, lipsesc bucăţi de metal semenea albinelor. In pavilibnul
cente. Gînd priveşti panorama orice zgîrie -nori. faţa apei netedă şi cu ronduri De obicei, vizitarea expoziţiei Invăţămîntol şi cultura, bu­ care sînt înlocuite. O pipăi şi to
întrebi: cîte mii de_ kilometri o chimiei-lomne, gazul metan, căr­
minunată a oraşului-expoziţie, In parcul nesfârşit parcă, te şi şiraguri de flori felurite care începe cu sala închinată Marii nuri ce stau lă îndemînă fiecă­ fi străbătut cu viteza glodului?
Revoluţii Socialiste din Octom­ rui' om sovietic, sînt exprimate Pipăi conteinerul, te răsuceşti în bunele şi petrolul — totul se
de la- intrare şi pînă la uria­ î-ntîmpi-nă ou toată măreţia ei, însoţesc pretutindeni ceî peste brie. Aci, te întîmipină tablourile
„Asaltul palatului: de iarnă“ şi de cifre care pur şi simplu ui­ jurul lui, apoi priveşti fotogra­ transformă în fire durabile, În
şul pavilion al construcţiei „Fîntîna prieteniei“, un monu­ 35 de kilometri de şosea asfal­ „Decretul păcii“. Apoi Ţi se des­ mesc. Peste cincizeci de milioa­ fia celor doi oîini care s-ău în-
ne de oameni învaţă în 66 de tîlnit cu stelele de 4 ori pînă a- covoare şi blănuri, în stofe şi
de maşini ce încheie parcă şirul ment de artă rară închinat fră­ tată .şi numeroasele alei ce îm- cum. La data vizitării expoziţiei
lipsea macheta unui sputnic, a- măfasă artificială, în obiecte de
de palate de pe artera princi­ ţiei şi bunei oonveţuiri'a popoă- . pînzesc expoziţia pe întinsul, ce­ făşoară în faţă hărţile uriaşe, limbi şi peste 4.000.000 de oa­ cela care a plecat să-şi găsească
reprezentînd industrializarea so­ meni fac parte din formaţiile' ar­ lăcaş în Lună, spre ciuda tuturor uz casnic, ori în semifabricate,
pală, nu poţi să nu cauţi ase­ rel-or U.R.S.S. Grupul de sculp­ lor 350 ha. acelor ce pleznesc de necaz.
cauciuc, tuburi şi o mulţime de
mănare, să nu răscoleşti în tai­ turi poleite în aur care încon­ Privind pavilioanele, expona­ cialistă a tării, începînd cu pla­ tistice de amatori. Dar surprizele continuă. Intr-un
alte lucruri necesare vieţii omu­
niţa minţii, sîcîit de întrebarea joară uriaşul şuvoi de apă ce tele a căror valoare şi mulţime nul „Goelro“ şi pina lă una din Numărul mare de oreşe, cămi­
lui.
ce te obsedează asemeni unui ţîşneşte prin zeci de orificii ori esté incalculabilă pentru mintea cuceririle cele mai de seamă ale ne de zi, şcoli, facultăţi şi alte Dacă cutreieri celelalte pavili­

leit-motiv m u z ic a l„ u n d e am prin gurile peştilor exotici, îţi Unui om de rînd, privind lampi- zilelor noastre — Centrala ato- instituţii social-culturale, înfăţi- oane — al cerealelor, al "porum-i
mo-electrică, carp furnizează ' şate de graficele din expoziţie
văzut oare atîta frumuseţe ?“ Şi, strecoară în suflet atmosfera o- oanele, ornamentele sau ori ce-li

prin minte, imaginile se succed, dihnitoare a ţării în care priete­ privi, de la cele peste 300 de adeveresc faptul că omul sovi­

întrecînd de milioane de nia, pacea, dragostea faţă de clădiri construite în afara pavi­ deja curent.de cîţiva ani.

Ori viteza anilor pe oa­ frumos fac 6a;să bună cit dra­ lioanelor expoziţiei şi pînă la De la marginile pustiului etic, de cînd se naşte şi pînă la.
Kara-Kum trezit la viaţă de că­ adinei bătrîneţe se bucură de
re i-âi trăit, negăsind com­ gostea de viaţa, cu încrederea cel mai mic lucru, toate poartă tre puterea sovietică şi pînă la grija statului. în Uniunea Sovi­
robust optimistă în viitorul ce pecetea bunului gust, a unui iz­ etică sînt. aproximativ 20.00U.000
paraţia căutată. Numai firele de saltă înaintea vremii pe Culmi vor comun de inspiraţie —¦efe- îndepărtatul Vladivostok, uriaşa de pensionări care nu ştiu ce
păr argintiu de la tîmple fe o- tot mai înalte. mentui folcloric popular. De aici hartă din primul pavilion, indi­ înseamnă spaima că în ziua de
prés-c să nu compari frumuseţea diversitatea de stiluri arhitectoni­ mîine nu va avea ce mînca sau
neasemuită a oraşului-expoziţie Dar, impresia puternică, pro­ că, prin arterele sale de beou- îmbrăcă.
cu palatele şi grădinile imagina­ dusă de şirul rotit al celor 16 ce, dar totuşi atît de armonios leţe, drumul ori jaloanele victo­
rioase ale biruinţei socialismu­ Impresionează prin tema lui
te cu ani în urmă după sfîrşirea fete ce simbolizează marea prie­ legate într-un tot unic, de aici şi prin execuţia măiastră' baso­
uriaşa fantezie creatoare a meş­ lui.
vreunui basm din „O mie şi tenie a popoarelor, continuă să terilor care au zămislit oraşul — Moscova, Leningrad, Celiă-
fie tot atît de statornică în- faţa expoziţia — oglinda sintetică a
una de nopţi“ cînd, privind prin­ celui de al doilea monument de drumului parcurs 'de-a lungul binsk, Alma-Ata, Ufa, Talinim relieful din bronz, expus în pri­
tre gene, reeonstruiai în minte artă — Floarea de piatră, —
cu migală fiecare palat, fiecare unde apa pironită în zeci de şu- celor aproape 4 decenii şi jumă­ Verhoiansk, Saha fân şi alte mii mul pavilion, lung de 30 de me­
grădină despre oare citeai în yoaie se îngînă, în reflexul mul­ tate de omul sovietic, oglindă
„Lumea copiilor/L de oraşe vor fi împînzite de noi tri şi cu o adîncime de 73 cm,
întreprinderi, de noi şosele şi care exprimă lupta pentru pace